Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 12

Ia papu ia outou i ta Zekaria i papu

Ia papu ia outou i ta Zekaria i papu

“‘Eiaha i te puai o te nuu, eiaha atoa i te mana taata, maoti râ to ˈu varua,’ te parau mai ra Iehova o te mau nuu.”—ZEK. 4:6.

HIMENE 73 Horoa mai na i te mǎtaˈu ore

HAAPOTORAA *

1. Eaha te mau tupuraa oaoa ta te mau Iseraela faatîtîhia i ite?

 UA OAOA roa te mau Iseraela. Ua faaaraara te Atua ra o Iehova “i te aau o Kuro te arii no Peresia” no te faaora i te mau Iseraela faatîtîhia i Babulonia e rave rahi matahiti. Ua faatae te arii i te hoê poroi ia ratou ia hoˈi i to ratou fenua e “ia hamani faahou i te fare o Iehova te Atua o Iseraela.” (Ezr. 1:1, 3) Auê ïa poroi faahiahia mau! Te auraa ïa e haamau-faahou-hia te haamoriraa viivii ore i te fenua ta te Atua i horoa i to ˈna nunaa.

2. I to te mau Iseraela hoˈiraa i Ierusalema, eaha te ohipa matamua ta ratou i rave?

2 I 537 hou te tau o Iesu, ua tapae te pûpû matamua o te mau Iseraela faatîtîhia i Ierusalema, te oire pu o te faatereraa arii apatoa o Iuda i na mua ˈtu. Oioi taua mau Iseraela ra i te paturaa i te hiero e i 536 hou te tau o Iesu, ua oti ia ratou te haamauraa i te niu o te hiero.

3. Eaha te patoiraa ta te mau Iseraela i faaruru?

3 I muri aˈe i to te mau Iseraela haamataraa i te patu faahou i te hiero, e rave rahi tei patoi ia ratou. Ua tamau te mau nunaa e haaati ra ia ratou “i te faatoaruaru i to Iuda e te haamǎtaˈu ia ratou ia faaea ratou i te patu.” (Ezr. 4:4) E tupuraa fifi mau no te mau Iseraela, e rahi atu â râ te fifi i muri iho! I 522 hou te tau o Iesu, o Aretehasaseta te arii apî o Peresia. * Ua manaˈo te feia patoi e inaha ua taui te arii, e tia ia ratou ia faaea i te ohipa paturaa ma te opua i te “faatupu i te peapea ma te ture.” (Sal. 94:20) Ua parau ratou i te arii Aretehasaseta e te hinaaro ra te mau Iseraela e orure hau ia ˈna. (Ezr. 4:11-16) Ua tiaturi te arii i taua mau parau haavare ra e ua faaue o ˈna ia faaea te paturaa o te hiero. (Ezr. 4:17-23) Faaea ˈtura te mau Iseraela i te ohipa.—Ezr. 4:24.

4. Eaha ta Iehova i rave i muri aˈe i te patoiraa ia patu-faahou-hia te hiero? (Isaia 55:11)

4 Ua hinaaro papu to te mau nunaa ěê e to te faatereraa Peresia ia faaeahia te paturaa o te hiero. Tera râ, ua hinaaro papu Iehova ia faaoti te mau Iseraela i tera paturaa e e rave iho â o ˈna mai ta ˈna i opua. (A taio i te Isaia 55:11.) Ua maiti Iehova i te hoê peropheta taiâ ore, o Zekaria to ˈna iˈoa e ua horoa ˈtu e vaˈu orama faahiahia mau, ta ˈna i faaite i te mau Iseraela no te faaitoito atu. Ua tauturu tera mau orama ia ratou ia taa aita e faufaa ia mǎtaˈu i te feia patoi. Oia atoa ia tamau ratou i te rave i te ohipa ta Iehova i horoa ˈtu. I te paeraa o te orama, ua ite Zekaria i te hoê vairaa mori e na tumu olive e piti.

5. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

5 E toaruaru tatou paatoa i te tahi taime. E faufaahia ïa tatou a hiˈopoa ˈi i te mau faaitoitoraa ta Iehova i horoa i te mau Iseraela na roto i te pae o te orama a Zekaria. E tauturu mai tera orama ia tavini ia Iehova ma te taiva ore ia faaruru tatou i te patoiraa, ia tupu te tahi tauiraa i roto i to tatou oraraa e ia horoahia mai te tahi aratairaa ta tatou e ore e taa ra.

IA FAARURU TATOU I TE PATOIRAA

Ua ite Zekaria i te hoê orama, e piti tumu olive o te faatahe ra i te hinu i roto i te hoê vairaa mori e e hitu mori to nia (A hiˈo i te paratarafa 6)

6. Mea nafea te orama o te vairaa mori e na tumu olive o te Zekaria 4:1-3 i te faaitoitoraa i te mau Iseraela? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

6 A taio i te Zekaria 4:1-3. Maoti te orama o te vairaa mori e na tumu olive, ua faaitoitohia te mau Iseraela ia tamau i te ohipa noa ˈtu te patoiraa. Ua tapao anei outou e ama noa te mori i nia i te vairaa mori? E tahe te hinu mai na tumu olive ra i roto i te hoê auˈa. E mai taua auˈa ra, e tahe te hinu i roto i na vairaa mori e hitu. Maoti te reira e ama noa ˈi te mau mori. Ua ani Zekaria: “Eaha te auraa o teie mau mea?” Pahono atura te melahi ma te faahiti i teie poroi no ǒ mai ia Iehova: “‘Eiaha i te puai o te nuu, eiaha atoa i te mana taata, maoti râ to ˈu varua,’ te parau mai ra Iehova o te mau nuu.” (Zek. 4:4, 6) Te hinu o na tumu olive, o te varua moˈa ïa a Iehova, te hoê puai o te ore e pau. Aita e nehenehe e faaau i te nuu taatoa o te emepera Peresia i te puai o to te Atua varua. Inaha tei to ratou pae Iehova, e nehenehe ïa te feia patu hiero e upootia i nia i te tahi noa ˈˈe patoiraa e e faaoti i ta ratou ohipa. Auê ïa poroi faaitoito mau! E titauhia i te mau Iseraela ia tiaturi ia Iehova e ia haamata faahou i te ohipa paturaa. Tera iho â ta ratou i rave, noa ˈtu te vai noa ra te opaniraa a te arii.

7. Eaha te tahi tauiraa tei tauturu i te feia patu hiero?

7 Ua tupu te tahi tauiraa tei tauturu i te feia patu hiero. I 520 hou te tau o Iesu, o Dariu te arii apî o Peresia. I te pitiraa o ta ˈna matahiti faatereraa, ua taa ia ˈna e mea tano ore te opaniraa o te paturaa o te hiero. Farii atura Dariu ia faaotihia te ohipa paturaa. (Ezr. 6:1-3) Ua maere roa te taatoaraa i te faaotiraa a te arii. Aita te arii i farii noa ia oti te ohipa paturaa. Ua faaue atoa i te mau nunaa haaati ia faaea i te haafifi i taua ohipa ra e ia horoa i te moni e te mau taoˈa hinaarohia no te faaoti i te paturaa o te hiero. (Ezr. 6:7-12) Ei faahopearaa, ua oti te paturaa e maha noa matahiti i muri iho, i 515 hou te tau o Iesu.—Ezr. 6:15.

A tiaturi i to Iehova puai ia faaruru outou i te patoiraa (A hiˈo i te paratarafa 8)

8. Eaha te faaitoito mai ia faaruru tatou i te patoiraa?

8 I teie mahana atoa, e rave rahi tavini a Iehova o te faaruru nei i te patoiraa. Ei hiˈoraa, te ora ra vetahi i te mau fenua ua opanihia ta tatou taviniraa. E tapeahia e e afaihia paha ratou “i mua i te mau tavana e te mau arii.” (Mat. 10:17, 18) I te tahi mau taime, e taui te faatereraa o te fenua e e matara mai te mau opaniraa no te tavini ia Iehova. Aore ra e rave paha te hoê haava i te tahi faaotiraa ma te parau-tia o te ore e haafifi faahou i te taviniraa. Te faaruru ra vetahi mau Ite no Iehova i te tahi atu mau huru patoiraa. Noa ˈtu te ora ra ratou i roto i te hoê fenua aita e opaniraa, te faaruru nei ratou i te patoiraa a te mau mero utuafare o te hinaaro papu ra ia faaea ratou i te tavini ia Iehova. (Mat. 10:32-36) Mea rahi râ te tupuraa e faaite ra e ua faaea te mau mero utuafare i ta ratou mau patoiraa a taa ˈi e aita ratou e nehenehe e faahepo atu ia ore e tavini ia Iehova. Hau atu, te vai ra vetahi taata patoi tei riro mai ei Ite no Iehova itoito mau. I mua i te patoiraa, eiaha ïa e tuu, a faaitoito! Te tauturu ra Iehova ia tatou maoti to ˈna varua puai mau. Eiaha e mǎtaˈu!

IA TUPU TE TAHI TAUIRAA I ROTO I TO TATOU ORARAA

9. No te aha vetahi mau Iseraela i toaruaru ai i to ratou iteraa i te niu o te hiero apî?

9 I te haamauraahia te niu o te hiero apî, ua taˈi te tahi mau Iseraela paari aˈe. (Ezr. 3:12) Ua ite ratou i te nehenehe mau o te hiero ta Solomona i patu. No ratou, e au ra e “aita e haapaoraa [te hiero apî] ia faaauhia i to ˈna hanahana i mutaa iho.” (Hag. 2:2, 3) Ua toaruaru ratou a faaau ai i te hiero tahito e te apî. Ua tauturu te orama a Zekaria ia ratou ia oaoa faahou. Mea nafea?

10. Mea nafea te mau parau a te melahi i roto i te Zekaria 4:8-10 i te tautururaa i te mau Iseraela ia oaoa faahou?

10 A taio i te Zekaria 4:8-10. Eaha ta te melahi i hinaaro e parau a na ô ai no te mau Iseraela: “E oaoa hoi ratou e e ite ratou i te tapau faito i roto i te rima o [te tavana ati Iuda] Zerubabela”? Te tapau faito, o te hoê ïa mauhaa o te faaite mea afaro maitai anei te tahi taoˈa. Te haapapu ra ïa te melahi i te nunaa o te Atua e noa ˈtu no vetahi, mea haihai te hiero ia faaauhia i te hiero matamua, e oti ta ˈna paturaa e e tu te reira i to Iehova hinaaro. E oaoa o ˈna, no te aha ïa eita te mau Iseraela e oaoa atoa? Te mea faufaa no Iehova, ia haamori ratou ia ˈna ia au i to ˈna hinaaro i roto i te hiero apî. Ma te tiatonu i nia i te haamoriraa ta Iehova e au e e farii, e oaoa faahou te mau Iseraela.

A tapea i te hoê huru feruriraa maitai i mua i te mau tauiraa o te oraraa (A hiˈo i te paratarafa 11-12) *

11. Eaha te mau fifi ta vetahi mau tavini a Iehova e faaruru ra?

11 E ere i te mea ohie no tatou paatoa ia tupu te tahi tauiraa i roto i to tatou oraraa. Ua tavini vetahi ma te taime taatoa e rave rahi matahiti, ua fanaˈo râ ratou i te hoê toroa apî. No to ratou matahiti rahi, ua titauhia i te tahi atu ia faaea i te hoê taviniraa ta ratou i au roa. Papu maitai, e toaruaru tatou ia tupu taua mau tauiraa ra. I te omuaraa, aita paha tatou e taa maitai aore ra e farii i tera faaotiraa. E manaˈo atoa paha tatou mea maitai aˈe te huru raveraa na mua ˈˈe. Hau atu, e toaruaru paha tatou a manaˈo ai mea iti ta tatou e nehenehe e rave no Iehova. (Mas. 24:10) E nafea te orama a Zekaria e tauturu mai ai ia horoa noa i te mea maitai roa ˈˈe i to tatou Atua?

12. E nafea te orama a Zekaria e tauturu mai ai ia oaoa noa, noa ˈtu te tahi tauiraa i roto i to tatou oraraa?

12 Mea ohie aˈe ia faaruru i te tauiraa i roto i te oraraa ia hiˈo tatou i te reira ia au i to Iehova manaˈo. Te rave ra o ˈna i te ohipa faahiahia mau i teie mahana e e fanaˈoraa taa ê ta tatou a apiti ai ia ˈna i roto i tera ohipa. (Kor. 1, 3:9) E taui paha ta tatou mau toroa, aita râ to Iehova here no tatou e taui. No reira, ia tupu te tahi tauiraa i roto i te faanahonahoraa a taui atoa ˈi to outou oraraa, eiaha e haamâuˈa i to outou taime a feruri noa ˈi no te aha te reira i tupu. Na roto i te pure, a ani i te tauturu a Iehova no te ite i te maitai o tera tauiraa. Eiaha râ e manaˈo noa “mea au aˈe te mau mahana na mua ˈˈe.” (Koh. 7:10) Eiaha atoa e manaˈo noa i te mea ta outou e ore e nehenehe e rave faahou. A feruri râ i te mau mea atoa ta outou e nehenehe e rave i teie nei. Maoti te orama a Zekaria, ua haapii tatou e mea faufaa ia tapea i te hoê huru feruriraa maitai. E oaoa noa ïa tatou e e vai taiva ore tatou, noa ˈtu e tupu te tahi tauiraa i roto i to tatou oraraa.

MEA FIFI ANAˈE IA PEE I TE TAHI ARATAIRAA

13. No te aha paha vetahi mau Iseraela i manaˈo ai mea tano ore te faaotiraa ia patu-faahou-hia te hiero?

13 Ua opanihia te ohipa paturaa o te hiero. Noa ˈtu râ, ua haamata te mau tane faatoroahia, oia hoi te tahuˈa rahi Iesua (aore ra Iosua) e te tavana Zerubabela, “i te patu faahou i te hiero o te Atua.” (Ezr. 5:1, 2) Ua manaˈo paha vetahi mau Iseraela mea tano ore tera faaotiraa. Aita hoi e nehenehe e huna i te ohipa paturaa i te mau enemi o te imi ra i te ravea no te haafifi i te reira. E mea tia ia haapapuhia i na tane faatoroahia o Iosua e Zerubabela e turu iho â Iehova ia raua. Ua fanaˈo raua i tera haapapuraa. Mea nafea?

14. Ia au i te Zekaria 4:12, 14, eaha te haapapuraa ta te tahuˈa rahi Iosua e te tavana Zerubabela i fanaˈo?

14 A taio i te Zekaria 4:12, 14. I roto i tera tuhaa o te orama a Zekaria, ua faaite te melahi i te peropheta haapao maitai a Iehova e ua faaauhia na tumu olive i “na piti o tei faatavaihia,” oia hoi o Iosua e o Zerubabela. Ua parau te melahi e au ra te “tia ra [raua] i pihai iho i te Fatu o te fenua taatoa,” oia hoi o Iehova. Auê ïa haamaitairaa ta raua i fanaˈo! Ua tiaturi Iehova ia raua. Mea tano atoa ïa ia tiaturi te mau Iseraela i ta raua mau faaotiraa no te mea ua faaohipa te Atua ia raua no te aratai i te nunaa.

15. E nafea tatou e faaite ai e te pee ra tatou i te aratairaa a Iehova itehia i roto i te Bibilia?

15 I teie mahana, te faaohipa ra Iehova i ta ˈna Parau, te Bibilia, no te aratai i to ˈna nunaa. I roto i tera buka moˈa, te faaite ra o ˈna eaha te huru haamoriraa ta ˈna e farii ra. E nafea tatou e faaite ai e te pee ra tatou i te aratairaa ta te Bibilia e horoa ra? Ma te haapao maitai e ma te rave i te taime no te taa i te reira. A ui ia outou iho: ‘A taio ai i te Bibilia aore ra hoê o ta tatou mau papai, te rave ra anei au i te taime no te feruri maite i nia i te reira? Te imi ra anei au i te auraa o te mau parau mau Bibilia “mea fifi ia taa”? Aore ra e taio vitiviti noa vau i tei papaihia?’ (Pet. 2, 3:16) A rave ai i te taime no te feruri i nia i ta Iehova e haapii mai ra, e pee ohie tatou i ta ˈna aratairaa e e apiti tatou i te ohipa pororaa.—Tim. 1, 4:15, 16.

A tiaturi i te aratairaa horoahia e “te tavini haapao maitai e te paari” (A hiˈo i te paratarafa 16) *

16. Mai te peu aita tatou i taa maitai i te tahi aratairaa ta “te tavini haapao maitai e te paari” i horoa, eaha te tauturu mai ia pee i te reira?

16 E horoa atoa Iehova i te aratairaa na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45) I te tahi mau taime, e horoa taua tavini ra i te aratairaa ta tatou e ore e taa maitai. Ei hiˈoraa, e horoahia mai paha te tahi mau aratairaa no te faaineine ia tatou ia faaruru i te ati natura. E manaˈo paha tatou e eita tera ati e tupu i roto i to tatou fenua. Hau atu, e manaˈo paha tatou te haapeapea rahi roa nei te tavini i mua i tahi maˈi pee. Eaha te rave ia manaˈo tatou e ere te mau aratairaa i te mea tano? A feruri mea nafea te mau Iseraela i te faufaaraahia a pee ai i ta Iosua e Zerubabela i faaue. A feruri atoa i te tahi atu mau aamu Bibilia ta tatou i taio. I te tahi mau taime, ua horoahia i te nunaa o Iehova i te aratairaa. No te taata, e au ra e e ere tera aratairaa i te mea tano. Maoti râ te reira i faaorahia ˈi te nunaa.—Tav. 7:7; 8:10.

IA PAPU IA OUTOU I TA ZEKARIA I PAPU

17. Eaha tei tupu no te mau Iseraela, maoti te orama o te vairaa mori e na tumu olive?

17 Noa ˈtu mea poto te paeraa o te orama a Zekaria, ua tauturu te reira i te mau Iseraela ia tapea i te hoê huru feruriraa maitai no nia i ta ratou ohipa paturaa e haamoriraa. Ua haa ratou ia au i ta Zekaria i ite e ua fanaˈo ratou i te tauturu e te aratairaa î i te here a Iehova. Maoti to ˈna varua moˈa puai mau, ua tauturu Iehova ia ratou ia tamau i te rave i ta ratou ohipa e ia oaoa faahou.—Ezr. 6:16.

18. Eaha te faahopearaa o ta Zekaria orama i nia i to tatou oraraa?

18 E nehenehe te orama a Zekaria no nia i te vairaa mori e na tumu olive e tauturu rahi ia tatou. Mai ta tatou i hiˈopoa, e fanaˈo tatou i te puai hinaarohia no te faaruru i te feia patoi, te oaoa noa ˈtu te mau tauiraa o te oraraa e te tiaturi titauhia no te pee i te mau aratairaa noa ˈtu aita tatou i taa maitai i te reira. Eaha te titauhia ia rave a faaruru ai i te mau fifi i roto i te oraraa? Na mua roa, e mea tia ia papu ia tatou i ta Zekaria i papu, oia hoi te aupuru ra Iehova i to ˈna nunaa. I muri iho, e haa anaˈe ia au i ta tatou e ite ra ma te tiaturi ia Iehova e ma te tamau i te haamori ia ˈna ma te aau atoa. (Mat. 22:37) A na reira ˈi, e tauturu Iehova mai ia tavini ia ˈna ma te oaoa e a muri noa ˈtu.—Kol. 1:10, 11.

HIMENE 7 Oe Iehova to matou puai

^ Ua faaite Iehova e rave rahi orama faahiahia mau i te peropheta Zekaria. Ua horoa te reira ia Zekaria e te nunaa a Iehova i te puai hinaarohia no te faaruru i te mau fifi a haamau faahou ai i te haamoriraa viivii ore. E nehenehe atoa taua mau orama ra e tauturu ia tatou ia tavini ia Iehova ma te taiva ore noa ˈtu te mau fifi. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e huti mai tatou i te mau haapiiraa faufaa i te mau orama a Zekaria, mai te vairaa mori e na tumu olive.

^ Tau matahiti i muri aˈe, i te tau o Nehemia, ua faatere te tahi atu arii, o Aretehasaseta atoa te iˈoa e ua faaite o ˈna i te hamani maitai i te mau Iseraela.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te taa ra i te hoê taeae mea faufaa ia faatano o ˈna i to ˈna oraraa ia au i te mau tauiraa ta ˈna e ite ra no to ˈna matahiti rahi e te maˈi.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te feruri ra te hoê tuahine i nia i te manaˈo e te faaohipa ra Iehova i “te tavini haapao maitai e te paari” mai ta ˈna i rave no Iosua e Zerubabela.