Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 13

E oaoa ˈtu â tatou maoti te haamoriraa mau

E oaoa ˈtu â tatou maoti te haamoriraa mau

“E au roa ia oe Iehova to matou Atua te hanahana, te teitei e te puai.”—APO. 4:11.

HIMENE 31 A haere e Iehova!

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha te titauhia ia rave ia farii Iehova i ta tatou haamoriraa?

 EAHA te puta mai i roto i te feruriraa a faaroo ai i te parau “haamoriraa”? E puta mai paha te hohoˈa o te hoê taeae e tuturi ra i pihai i to ˈna roˈi e e pure ra ia Iehova. Aore ra e manaˈo paha tatou i te hoê utuafare oaoa o te haapii maite ra i te Bibilia.

2 I roto i teie na tupuraa, te rave ra taua mau Kerisetiano ra i te mau ohipa no te haamori ia Iehova. E farii anei Iehova i te reira? Papu, e farii oia mai te peu te tutava ra ratou i te rave i to ˈna hinaaro ma te here e te tura. Mea here roa na tatou ia Iehova. Ua ite tatou e mea tano ia haamorihia o ˈna e te hinaaro ra tatou e horoa i te mea maitai roa ˈˈe no ˈna.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te huru haamoriraa ta Iehova i farii i tahito ra. E ite atoa tatou e vaˈu tuhaa o te haamoriraa ta Iehova e farii ra i teie mahana. A na reira ˈi, e feruri anaˈe e nafea ia haamaitai atu â i ta tatou haamoriraa. Oia atoa, e ite mai tatou no te aha e oaoa ˈi tatou a haamori ai ia Iehova ma te tano.

TE HURU HAAMORIRAA TA IEHOVA I FARII I TAHITO RA

4. I tahito ra, mea nafea te mau tavini taiva ore a te Atua i te faaiteraa i te tura e te here ia Iehova?

4 I tahito ra, ua faaite te mau tavini taiva ore a te Atua mai ia Abela, Noa, Aberahama e Ioba i te tura e te here ia Iehova. Ua nafea ratou? Ua faaroo, ua tiaturi e ua rave ratou i te mau haapaeraa no te Atua. Aita te Bibilia e haapapu ra eaha tei titauhia ia ratou ia rave. Ua rave râ ratou i tei maraa ia ratou no te faahanahana ia Iehova e ua fariihia ta ratou haamoriraa. I muri aˈe, ua horoa Iehova i te ture a Mose i te huaai o Aberahama. Ua ô atoa mai e rave rahi faaueraa i roto i taua ture ra no nia i te huru haamoriraa ta Iehova e farii.

5. Eaha te huru haamoriraa ta Iehova i titau i te mau Kerisetiano i muri aˈe i to Iesu poheraa e tia-faahou-raa?

5 I muri aˈe i to Iesu poheraa e tia-faahou-raa, aita Iehova i titau faahou ia haamorihia o ˈna ia au i te ture a Mose. (Roma 10:4) Ua titauhia i te mau Kerisetiano ia pee i te hoê ture apî, oia hoi “te ture a te Mesia.” (Gal. 6:2) E na reira ratou ma te pee i te hiˈoraa o Iesu e i ta ˈna mau haapiiraa, eiaha râ ma te tamau aau e ma te haapao e rave rahi ture. I teie mahana, te rave nei te mau Kerisetiano i te maraa ia ratou no te pee i te Mesia a faaoaoa ˈtu ai ia Iehova e a ite ai “i te tamahanahanaraa.”—Mat. 11:29.

6. E nafea tatou e faufaahia ˈi i teie tumu parau haapiiraa?

6 A hiˈopoa ˈi i te tuhaa tataitahi o ta tatou haamoriraa, e ui anaˈe ia tatou iho, ‘Eaha te mau tutavaraa ta ˈu i rave ia maitai atu â ta ˈu haamoriraa? E nehenehe anei ta ˈu huru haamoriraa e maitai atu â?’ Te oaoa ra paha tatou i te mau tutavaraa ta tatou e rave ra. Mea faufaa râ ia ani i ta Iehova tauturu no te ite eaha ta tatou e rave ia maitai atu â ta tatou huru haamoriraa.

TE TAHI MAU TUHAA O TA TATOU HAAMORIRAA

7. Eaha te huru o Iehova a faaroo ai i ta tatou mau pure haavare ore?

7 Te haamori ra tatou ia Iehova a pure ai ia ˈna. Te faaau ra te mau Papai i ta tatou mau pure i te mea noˈanoˈa faaineine-maitai-hia e pûpûhia i te sekene e i muri iho, i te hiero. (Sal. 141:2) Ua mauruuru Iehova i taua mea noˈanoˈa ra. Hoê â huru no ta tatou mau pure haavare ore, “mea au” na Iehova i te reira noa ˈtu e faaohipa tatou i te mau taˈo ohie noa. (Mas. 15:8; Deut. 33:10) Te mea papu, te oaoa ra te aau o Iehova ia pure tatou ia ˈna no te faaite i to tatou here e mauruuru ia ˈna. Te hinaaro ra o ˈna ia faaite roa ˈtu tatou i ta tatou mau haapeapearaa, ta tatou e tiai e e hinaaro mau ra. Hou a pure ai ia Iehova, e nehenehe tatou e feruri maitai i nia i ta tatou e parau. E pûpû ïa tatou i “te mea noˈanoˈa” maitai roa ˈˈe na to tatou Metua i te raˈi.

8. E nafea tatou e nehenehe ai e arue i te Atua?

8 Te haamori ra tatou ia Iehova a arue ai ia ˈna. (Sal. 34:1) Te arue ra tatou ia Iehova a faaite ai ia vetahi ê e ua faahiahia roa tatou i to ˈna mau huru maitatai e ta ˈna mau ohipa. Mai te peu e faatupu tatou i te mauruuru ia Iehova, e faahiti tatou e rave rahi parau maitai no Iehova. Ia rave tatou i te taime no te feruri maite i nia i te mau maitai atoa ta Iehova i rave no tatou, aita e pau te parau no te arue ia ˈna. E ravea maitai roa te ohipa pororaa no te pûpû “i te Atua i te hoê tusia arueraa, oia hoi te mau parau no roto mai i to tatou vaha.” (Heb. 13:15) E feruri maitai tatou hou a pure ai ia Iehova. Oia atoa hou a paraparau ai i te taata i roto i te pororaa. Te hinaaro ra tatou e pûpû i “te hoê tusia arueraa” maitai roa ˈˈe ia Iehova. No reira tatou e oaoa ˈi a poro ai ia vetahi ê.

9. Mai te mau Iseraela i tahito ra, e nafea tatou e faufaahia ˈi i te apitiraa i te mau putuputuraa? A faaite e nafea te mau putuputuraa i tauturu ai ia outou.

9 Te haamori ra tatou ia Iehova a apiti ai i te mau putuputuraa. Teie tei faauehia i to Iseraela i tahito ra: “E toru taime i te matahiti, e tia pauroa te tane i rotopu ia outou i mua ia Iehova to Atua i te vahi ta ˈna e maiti.” (Deut. 16:16) I tera mau taime, aita ïa e taata no te haapao i to ratou fare e ta ratou faaapu. Ua fafau râ Iehova ia ratou: “Aita e taata e hinaaro i to oe fenua a pauma ˈi oe no te ite i te aro o Iehova to oe Atua.” (Exo. 34:24) No te mea ua tiaturi papu te mau Iseraela ia Iehova, ua apiti ratou i te mau oroa matahiti e ua faufaa-rahi-hia ratou i te reira. Ei hiˈoraa, ua haapii atu â ratou no nia i te ture a te Atua, ua feruri ratou mea nafea Iehova i te faaiteraa i te hamani maitai e ua oaoa ratou i te putuputu e te feia e here ra ia Iehova. (Deut. 16:15) Tera atoa te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo a rave ai i te mau faanahoraa atoa no te apiti i te mau putuputuraa. A feruri na i te oaoa o Iehova a faaineine e a horoa ˈi tatou i te mau pahonoraa faaitoito mau noa ˈtu mea poto.

10. No te aha e tuhaa faufaa roa te himene o ta tatou haamoriraa?

10 Te haamori ra tatou ia Iehova a himene ai e to tatou mau taeae e tuahine. (Sal. 28:7) No te mau Iseraela, e tuhaa faufaa roa te himene o ta ratou haamoriraa. Ua faatoroa te arii Davida e 288 tane ati Levi no te himene i roto i te hiero. (Par. 1, 25:1, 6-8) I teie mahana, e nehenehe tatou e faaite i to tatou here i te Atua a arue ai ia ˈna na roto i te mau himene, noa ˈtu e ere to tatou reo i te mea nehenehe roa. A feruri na: Ia paraparau tatou, “e hapa hoi tatou paatoa e rave rahi taime.” Aita râ te reira e tapea ia tatou ia paraparau i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa. (Iak. 3:2) E tamau anaˈe ïa i te himene no te arue ia Iehova noa ˈtu te manaˈo ra tatou e aita tatou e himene maitai ra.

11. Ia au i te Salamo 48:13, no te aha mea faufaa ia faataa i te taime no te haapii i te Bibilia e to tatou utuafare?

11 Te haamori ra tatou ia Iehova a rave ai i ta tatou iho haapiiraa e a haapii ai i ta tatou mau tamarii no nia ia ˈna. I te Sabati, aita te mau Iseraela e rave i te ohipa, ua faataa râ ratou i tera taime no te haapuai i to ratou auhoaraa e o Iehova. (Exo. 31:16, 17) Ua haapii vetahi Iseraela taiva ore i ta ratou mau tamarii no nia ia Iehova e i to ˈna maitai. I teie mahana, e mea tia ia faataa i te taime no te taio e no te haapii i te Parau a te Atua. E tuhaa te reira o ta tatou haamoriraa ia Iehova e e tauturu te reira ia tatou ia faafatata ˈtu â ia ˈna. (Sal. 73:28) Ia haapii tatou e to tatou utuafare, e nehenehe tatou e tauturu i te uˈi apî, oia hoi ta tatou mau tamarii, ia faatupu i te hoê auhoaraa piri e to tatou Metua here i te raˈi.—A taio i te Salamo 48:13.

12. Eaha te haapii mai i te huru o Iehova a ite ai i te ohipa a te feia hamani taihaa o te sekene?

12 Te haamori ra tatou ia Iehova a patu ai e a atuatu ai i te mau vahi haamoriraa. Te parau ra te Bibilia e “ohipa moˈa” te hamaniraa i te sekene e te mau taihaa i roto. (Exo. 36:1, 4) I teie mahana, e taviniraa moˈa atoa no Iehova te paturaa i te mau Piha a te Basileia e te tahi atu mau vahi haamoriraa. Te faataa ra te tahi mau taeae e tuahine i te taime no tera huru taviniraa. Eita anei tatou e mauruuru ra no teie ohipa faufaa ta ratou e rave ra no te turu i te ohipa a te Faatereraa arii? Papu, te apiti atoa nei ratou i te ohipa pororaa. E hinaaro atoa paha vetahi o ratou e riro ei pionie. E nehenehe te mau matahiapo e turu i te ohipa paturaa ma te farii i ta ratou aniraa ia riro ei pionie, mai te peu e faaî ratou i te mau titauraa hinaarohia. Ia aravihi noa ˈtu tatou i roto i te ohipa paturaa aore ra aita, e nehenehe tatou paatoa e haapao ia vai mâ e ia atuatu-maitai-hia te mau vahi haamoriraa.

13. Eaha to tatou manaˈo no nia i te mau ô horoahia no te turu i te mau ohipa a te Faatereraa arii?

13 Te haamori ra tatou ia Iehova a horoa ˈi i te mau ô no te turu i te mau ohipa a te Faatereraa arii. Aita te mau Iseraela e tia i mua ia Iehova aita anaˈe e faufaa i roto i to ratou rima. (Deut. 16:16) E titauhia ia ratou ia afai atu i te ô ia au i tei maraa ia ratou. E faaite ïa te mau Iseraela i to ratou mauruuru no te mau mea atoa ta Iehova i rave no ratou. E nafea atoa ïa tatou e faaite ai i to tatou mauruuru e here ia Iehova? Hoê ravea, o te tururaa ïa i te mau ohipa ravehia i roto i te amuiraa e na te ao nei ma te horoa i te moni e te faufaa ia au i tei maraa ia tatou. Ua parau te aposetolo Paulo: “Ia anaanatae hoi te tahi taata i te horoa, e fariihia ïa ia au i te mea e vai ra ia ˈna, eiaha râ i te mea aita e vai ra ia ˈna.” (Kor. 2, 8:4, 12) Te haafaufaa ra Iehova i te mau ô atoa ta tatou e horoa ra ma te aau tae noa ˈtu mea iti te reira.—Mar. 12:42-44; Kor. 2, 9:7.

14. Ia au i te Maseli 19:17, eaha te huru o Iehova a tauturu ai tatou i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te fifi?

14 Te haamori ra tatou ia Iehova a tauturu ai i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te fifi. Ua fafau Iehova e haamaitai o ˈna i te mau Iseraela tei faaite i te aau horoa noa i te feia veve. (Deut. 15:7, 10) No Iehova, ia tauturu tatou i to tatou mau hoa Kerisetiano e fifi ra, e au ra e te horoa ra tatou i te hoê ô na ˈna. (A taio i te Maseli 19:17.) Ei hiˈoraa, ua hapono te mau Kerisetiano i Philipi i te hoê ô na Paulo i te fare tapearaa e ua parau o ˈna e “tusia fariihia [te reira] ta te Atua e mauruuru.” (Phil. 4:18) A feruri na o vai ta outou e nehenehe e tauturu i roto i te amuiraa. E oaoa Iehova a ite ai e te faaohipa ra tatou i to tatou taime, puai, aravihi e taoˈa no te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te fifi. No Iehova, e tuhaa te reira o ta tatou haamoriraa.—Iak. 1:27.

E OAOA TATOU A HAAMORI AI IA IEHOVA

15. No te aha e ere i te mea teimaha ia haamori ia Iehova noa ˈtu e titauhia te taime e te tutavaraa?

15 E titauhia te taime e te tutavaraa no te haamori ia Iehova. E ere râ te reira i te mea teimaha. (Ioa. 1, 5:3) Te haamori ra tatou ia Iehova no te mea mea here na tatou ia ˈna. A feruri na i te hoê tamarii e hinaaro ra e horoa i te hoê ô na to ˈna metua tane. E rave paha o ˈna e rave rahi hora no te peni i te hoê hohoˈa. Eita râ o ˈna e manaˈo e mâuˈa noa tera taime. Mea here na ˈna i to ˈna metua tane e e oaoa o ˈna i te horoa ˈtu i tera ô. Oia atoa, e oaoa tatou i te faaohipa i to tatou taime e puai no te haamori ia ˈna no te mea mea here na tatou ia Iehova.

16. Ia au i te Hebera 6:10, eaha te huru o Iehova a ite ai i ta oe e rave ra no te faaoaoa ia ˈna?

16 Aita te mau metua î i te here e titau ra ia horoa ta ratou tamarii tataitahi i te hoê â ô. Ua taa ia ratou mea ê tera e tera tamarii. Hoê â huru no to tatou Metua i te raˈi, te taa ra ia ˈna eaha ta tatou tataitahi e nehenehe e rave. Peneiaˈe e nehenehe ta oe e rave hau atu i ta te feia ta oe e matau e e here ra. Aore ra mea iti paha ta oe e nehenehe e rave no te matahiti rahi, te fifi i te pae ea aore ra no te mau hopoia utuafare. Eiaha e toaruaru. (Gal. 6:4) Eita e moˈe ia Iehova i ta oe i rave. E mauruuru Iehova ia horoa oe i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna ma te manaˈo tano. (A taio i te Hebera 6:10.) Te ite ra Iehova eaha ta oe e hinaaro ra e rave. Te hinaaro ra o ˈna ia oaoa oe no ta oe e nehenehe e rave no te haamori ia ˈna.

17. (1) Eaha te rave mea fifi anaˈe no tatou ia apiti i roto i te tahi mau tuhaa o te haamoriraa? (2) E nafea te mau hohoˈa o te tumu parau “ E oaoa ˈtu â outou” e tauturu ai ia oe?

17 Eaha te rave mea fifi anaˈe no tatou ia apiti i roto i te tahi mau tuhaa o te haamoriraa ta tatou i hiˈopoa mai, mai ta tatou iho haapiiraa aore ra te pororaa? E tamau anaˈe i te rave i taua mau tuhaa ra. E au roa ˈtu â ïa tatou i te reira e e rave rahi haamaitairaa ta tatou e fanaˈo. E nehenehe e faaau i ta tatou e rave ra no te haamori ia Iehova i te haapiiraa i te hauti i te tita. Mai te peu e hauti tatou i te tahi noa mau taime, eita tatou e aravihi roa i roto i tera tuhaa. Eaha râ te tupu ia hauti tatou i te mau mahana atoa? I te omuaraa, pinepine paha tatou i te rave tau minuti no te hauti i te tita. I muri iho râ, e faaroa ˈtu â tatou i te taime. A ite ai i te mau faahopearaa maitai o ta tatou mau tutavaraa, e tiai ru tatou i taua mau taime ra a au roa ˈtu ai tatou i ta tatou e haapii ra. Hoê â huru no ta tatou haamoriraa ia Iehova.

18. Eaha te mea faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave e eaha te mau faahopearaa ta tatou e ite a na reira ˈi?

18 O te horoaraa i te mea maitai roa ˈˈe no te haamori ia Iehova te mea faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave. Ei faahopearaa, e fanaˈo tatou i te hoê oraraa oaoa mau e te tiaturiraa ia haamori ia Iehova a muri noa ˈtu. (Mas. 10:22) Ua fanaˈo aˈena tatou i te hau no te mea ua ite tatou e te tauturu mai ra Iehova i roto i te fifi. (Isa. 41:9, 10) E tumu papu to tatou ia oaoa a haamori ai i to tatou Metua î i te here, tei au roa “te hanahana, te teitei” no te mea o ˈna tei poiete i te mau mea atoa.—Apo. 4:11.

HIMENE 24 A haere mai i to Iehova mouˈa

^ No te mea ua poiete Iehova i te mau mea atoa, mea tano ia haamori tatou ia ˈna. E farii Iehova i ta tatou haamoriraa mai te peu noa e pee tatou i ta ˈna mau ture e faaueraa. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e vaˈu tuhaa o ta tatou haamoriraa ia Iehova. E haapii atoa mai tatou e nafea ia haamaitai i ta tatou huru raveraa i roto i taua mau tuhaa ra e e nafea te reira e tauturu mai ai ia oaoa