1, 2. a) Con sas i Eunice hai sostar sas lache pharo te sicavel pesche șiaves te iubil le Iehovas hai le Isusos? b) Dich i imaginea pa i coperta.

 CHIAR cana i Biblia ci sicavel amenghe chanci anda o bolimos le Timoteiosco, ci si amenghe pharo te imaginisaras amenghe i bari bucuria cai simțosardea-la leschi dei, i Eunice, ande codo ghies. (Prov. 23:25) Ando timpo so o Timotei silo ando pai cai arăsăl ji ca lesco mașcar, i Eunice ci daștil te lel pesche iacha pa leste hai laco ilo bariol cana dichel-les. I Lois, i phuri le Timoteioschi, sili pașa late hai del-la angali. Cana o Timotei silo șiuto tela o pai, i Eunice încărel-pe pharimaia parpale te na rovel. Pala codoia, cana silo vazdino anda o pai, lesco mui asal, hai i Eunice ci mai daștil te încărel parpale pesche asfa cai șioren-pe pe laco mui. Chiar cana ci sas lache ușoro te sicavel pesche șiaves te iubil le Iehovas hai le Isus Cristosos, voi dea sea peschi zor te cherel cadaia hai sas-la but miștimata. Cu sea cadala, so pharimata sas-la ji cana o Timotei arăslea te bolel-pe?

² O Timotei barilea ande iech familia cai lesche dades sas-les iech religia hai lesca deia iech aver. Lesco dad sas greco, hai leschi dei hai phuri sas-le evreice. (Fap. 16:1) Pala so fal-pe, o Timotei sas iech tărno șiavo cana i Eunice hai i Lois parude penghi religia, hai alosarde te aven creștini. Tha lesco dad așilea andi religia cai sas-lo. So drom avelas te alosarel o Timotei? Daștil-pe că, vo sas-lo destul de baro caște daștil te alosarel corcoro so te cherel. Avelas te alosarel i religia pesche dadeschi? Avelas te încărel mai dur le tradiții iudaico, cai sichilea-le de cana sas-lo șiavorro? Sau avelas te arăsăl iech discipolo le Isus Cristososco?

3. Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 1:8, 9, sar dichel o Iehova i phari buchi cai cheren-la le deia caște bariaren penghe șiaven ando ciacimos?

³ Sa cadea, le deia creștino de aghies iubin zurales but penga familia. Von camen mai but sar oriso, te ajutin penghe șiaven te avel len iech amalimos chidino le Iehovaia. (Citisar Proverbe  1:8, 9.) O Iehova dichel zurales cuci i phari buchi cai cheren-la cadala deia. Vo ajutisardea bute deian te sicaven penghe șiaven te iubin-les hai te bariaren-le ando ciacimos.

4. Prin so zumaimata nachen le deia de aghies?

⁴ Si normalo ca iech dei te pușel-pe poiechdata dacă vi lache șiave va slujina le Iehovasche, cadea sar o Timotei. Le dada jianen mișto chichi de but zumaimata si șiute angla lenghe șiave andi lumea le Satanoschi. (1 Pet. 5:8) Sa cadea, but deia trebun te bariaren corcore penghe șiaven sau silen iech rrom cai ci slujil le Iehovasche. Sar exemplo, iech phei po anav Christine b phenel: „Mânro rrom sas iech lașio dad hai iubilas zurales but pesca familia. Tha ci mechelas-ma te sicavav amare șiaven anda o Iehova. Șiordem but asfa, andel bărșa cai nachle, hai pușlem-ma butivar sar va arăsăna mânre șiave te slujin le Iehovasche”.

5. So va dichaia mai dur?

⁵ Dacă san iech dei creștino, vi tu daștis te ajutis che șiaven te iubin le Iehovas, cadea sar cărdea vi i Eunice. Mai dur, va avela te dichas sar daștis te les-tu pala laco exemplo cana sicaves che șiaven prin so phenes hai so cheres. Mai but, va avela te dichas sar del-tu o Iehova pesco vast caște ajutil-tu.

6. Cadea sar phenel-pe ando 2 Timotei 3:14, 15, sar arăslea o Timotei iech creștino?

⁶ Încă de cana o Timotei sas-lo țâno, leschi dei dea sea peschi zor te sicavel-les „le scrieri sfânto”, cadea sar sas-le hachiarde catar le iudei. Si ciaces, voi ci prinjianelas but buchia, anda codoia că voi ci jianelas chanci anda o Isus Cristos. Cu sea cadala, so sichilea o Timotei andal Scripturi sas sea so trebulas lesche caște arăsăl iech creștino. Tha so avelas te cherel vo? Sar tărno, vo daștilas te alosarel corcoro dacă camelas te avel creștino. Mai but, o Timotei pachiaia o ciacimos anda o Isus vi anda codoia că leschi dei dea peschi zor te sicavel-les. (Citisar 2 Timotei 3:14, 15.) Chichi de bucurime sas i Eunice anda codoia că daisardea te sicavel pesche șiaves te iubil le Iehovas! Cadea sar sicavel vi laco anav cai avel anda iech cuvânto cai însemnol „te biruis”, i Eunice biruisardea sea le pharimata cai avile angla late caște ajutil pesche șiaves te slujil le Iehovasche.

7. Sar daisardea i Eunice te ajutil pesche șiaves te bariol spiritualo vi pala o bolimos?

⁷ Cana o Timotei boldea-pe, vo cărdea iech baro paso ande peschi viața tha, i Eunice încă gândilas-pe so avelas te cherel laco șiavo mai dur. So avelas te cherel o Timotei ande peschi viața? Avelas te rodel o amalimos le manușengo nasul? Avelas te sichiol mai dur ca i Atena hai te pachial le filozofii cai sas-le sicade code? Avelas te hasarel pesco timpo, zuralimos hai tărnimos caște rodel barvalimata? Chiar cana ci daștilas te alosarel ande lesco than, i Eunice daștilas te ajutil-les. Voi daștilas te del peschi zor mai dur caște sicavel-les te bariarel peschi iubirea vi mai but anda o Iehova hai te avel recunoscătorii anda so cărdea o Isus anda leste. Prin cadal pharimata nachen na numai codola cai sile ande iech familia cai iech anda le dada ci slujil le Iehovasche. Chiar cana vi i dei hai vi o dad sile ando ciacimos, si lenghe pharo te arăsăn co ilo lenghe șiavengo caște ajutin-le te cărdion slujitori le Iehovasche. So daștin te sichion le dada anda o exemplo cai mechlea-les i Eunice?

8. Sar daștil iech rromni te ajutil pesche rromes cana sicaven penghe șiaven anda o Iehova?

⁸ Sicav che șiaven andai Biblia. Dacă chio rrom silo co ciacimos, o Iehova camel te cheres buchi ande iech than leia caște sicaven  tumare șiaven andai Biblia. Daștin te cheren cadaia ca i închinarea andi familia. De duma șucar anda late hai gândisar-tu so daștis te cheres tu ca savore te simțosaren tumen mișto ande codo timpo. Sa cadea, daștis te ajutis che rromes te cheren iech plano ande iech than hai te den duma anda le buchia cai va avena te cheren-le ca i închinarea andi familia. Mai but, dacă chichiva anda tumare șiave sile bare, daștis ande iech than che rromeia te sicaven-le anda o lil Bucurisar-tu viațatar anda sea o timpo!.

9. Cai daștil te arachel ajutorii iech dei savesco rrom nai-lo Martoro le Iehovasco?

⁹ Dacă san iech dei corcori sau chio rrom ci slujil le Iehovasche, tut si tut i buchi te sicaves che șiaven andai Biblia. Dacă si cadea, na av peradi. O Iehova silo pașa tute caște ajutil-tu. Cana sicaves che șiaven, folosisar le instrumentea anda sicaimos cai vo dea-le prin leschi organizația. Caște folosisares chichi mai mișto cadal instrumentea, daștis te pușes avere daden anda sar folosisarde-le von ca i închinarea andi familia. c (Prov. 11:14) Mang le Iehovas te ajutil-tu te des duma șucar che șiavența hai te șios lenghe pușimata lașe caște jianes so si ande lengo ilo hai ande lenghi goghi. (Prov. 20:5) Iech pușimos sar avelas: „So si tuche o mai pharo ca i școala?” daștil te cherel che șiaves te pâtrel pesco ilo angla tute.

10. So mai daștis te cheres caște ajutis che șiaven te sichion anda o Iehova?

¹⁰ Rode te sicaves che șiaven anda o Iehova oricana daștis. De duma lența anda o Iehova hai anda so cărdea vo anda tute. (Deut. 6:6, 7; Is. 63:7) Si mișto te cheres cadaia vi mai but cana ci daștis te sicaves che șiaven andai Biblia chăre. I Christine, anda savi deam duma mai anglal, phenel: „Ci daisardem te dav duma butivar mânre șiavența anda o Iehova, cadea că ori chichivar arachlem iech lașio momento sicadem-le chichiva buchia anda leste. Butivar cana găleamas te phiras amenghe ande iech than sau găleamas po pai ande iech barca hai, ando timpo so duriardeam amen catar o malo, deamas duma anda i creația le Iehovaschi hai anda aver șucar buchia andai Biblia. Cana mânre șiave barile, zuriardem-le te len i Biblia hai te prinjianen von corcore mai mișto le Iehovas”. Mai but, de duma șucar anda i organizația le Iehovaschi hai anda che phrala hai pheia. Na de duma nasul andal phure angla lende, so phenes anda lende, daștil te cherel che șiaven te camen te roden sau nici lengo ajutorii cana va avena-le nevoia.

11. Cadea sar sicavel-pe ando Iacov 3:18, sostar si importanto te rodas i pacea andi familia?

¹¹ Rode i pacea ande chi familia. Sicav chi iubirea caring chio rrom hai che șiave. De duma lașimaia hai pachivales anda chio rrom hai sicav vi che șiaven te phiraven-pe sa cadea. Cana cheres cadea, andi familia va avela pacea hai va avela iech than cai che șiave va daștina te sichion mai ușoro anda o Iehova. (Citisar Iacov 3:18.) O József, iech pioniero specialo andai România, phenel so cărdea leschi dei caște rodel i pacea andi familia. Încă de cana sas-lo țâno, lesco dad cărdea lenghe but pharimata hai ci camelas te mechel lesca deia hai lesche coavere phralen te slujin le Iehovasche. O József phenel: „Mânri dei cărdea sea so așelas ande laco zuralimos ca ande amari familia te avel pacea. Chichi mânro dad phiravelas-pe mai nasul amența, cadichi mai but mânri dei phiravelas-pe vi mai șucar leia. Cana dichlea că si amenghe pharo te sicavas pachiv amare dadesche hai te așunas lestar, voi lelas i Biblia hai dichelas ande iech than amența le versetea  anda Efeseni 6:1-3. Pala codoia, voi phenelas amenghe că amare dades siles iech ilo lașio hai că cherelas vi lașe buchia. Cadaia ajutisardea-ame te hachiaras chichi de importanto sas te sicavas lesche pachiv hai te avel cuci anda amende. Cadea, mânri dei rodea sea o timpo te avel pacea andi familia”.

12. Cadea sar phenel-pe ando 2 Timotei 1:5, sar ajutisardea le Timoteios o phiraimos hai o pachiamos lesca deiaco?

¹² Citisar 2 Timotei 1:5. I Eunice sas iech lașio exemplo anda o Timotei. Voi sicadea-les că iech manuș daștil te sicavel că siles iech pachiamos ciacio prin so cherel. (Iac. 2:26) O Timotei daisardea te dichel cadai buchi ca peschi dei, anda codoia că prin sea so cherelas, voi sicadea că iubilas zurales but le Iehovas. Sa cadea, o Timotei dichlea că leschi dei arachelas bucuria ando servicio andino le Iehovasche. Sar ajutisardea le Timoteios o phiraimos lesca deiaco? Cadea sar dichlea vi o Pavel, le Timoteios sas-les iech pachiamos zuralo, cadea sar lesca deia. Tha lesco pachiamos ci barilea de pe iech ghies pe aver. Vo dea sea peschi zor caște avel amal le Iehovaia, hai o exemplo lesca deiaco ajutisardea-les zurales but caște bariol spiritualo. Sa cadea vi aghies, but deia arăsăn co ilo codolengo anda lenghi familia prin lengo phiraimos hai prin lengo pachiamos sicado „bi cuvântosco”. (1 Pet. 3:1, 2) Vi tu daștis te cheres sa cadea. Sar?

13. Sostar trebulas ca iech dei te șiol po iechto than laco amalimos le Iehovaia?

¹³ Șiu po iechto than chio amalimos le Iehovaia. (Deut. 6:5, 6) Cadea sar le mai but deia, vi tu cames o miștimos che șiavengo hai caște les sama pe lende daștil-pe că des anda chio zuralimos, chio timpo, che love hai poiechdata arăsăs nici te na soves. Tha sea cadala ci trebunas te cheren-tu niciechdata te na mai avel-tu timpo caște zuriares chio amalimos le Iehovaia. Șiu tuche de iech partea timpo caște manghes-tu le Iehovasche, te les i Biblia hai te beșes corcori le Iehovaia caște prinjianes-les mai mișto hai caște jias ca le întruniri. Cadea, va avela te zuriares chio pachiamos hai va aveia iech lașio exemplo anda chi familia hai vi anda le coaver.

14, 15. So daștis te sichios catar i Leanne, i Maria hai o João?

¹⁴ Vi aghies, si but tărne cadea sar o Timotei cai sichile te iubin le Iehovas hai te pachian-pe ande leste anda o șucar exemplo lenghe deiango. I Leanne, i șei la Christinachi, phenel: „Mânri dei ci daștilas te sicavel-ame anda o Iehova cana mânro dad sas-lo chăre. Voi jialas ca sea le întruniri hai ci hasarelas niciech. Chiar cana ci sas amen but prinjianimos andai Biblia, laco baro pachiamos cărdea vi amen te camas te bariuvas spiritualo. Amen jiangleam că arachleam o ciacimos bute timpoia mai anglal te daisaras te jias ca le întruniri”.

¹⁵ Prin sa cado pharimos nachlea vi i Maria, savesco dad holiarelas-pe hai phiravelas-pe nasul lența anda codoia că jianas ca le întruniri. Voi phenel: „Mânri dei si i mai tromani phei cas prinjianav. Cana somas țâni, ci cărdem anumime buchia anda codoia că darailem anda so va phenena le coaver. Tha cana dichlem o tromai mânra deiaco hai sar șiolas le Iehovas de fiesavi data po iechto than ande lachi viața, ajutisarde-ma te nachav părdal mânri dar le manușendar”. Aver phral po anav João, savesco dad ci mechelas le jenen andai familia te den duma ando chăr anda o Iehova, phenel: „Pachiav că so zuriardea-ma o mai but sas că mânri dei avileas te mechel pestar orisavi buchi anda o drago mânre dadesco tha, ci avileas te del de iech rig niciechdata pesco amalimos le Iehovaia”.

16. Sar daștil te ajutil averen o exemplo iecha deiaco?

 ¹⁶ Deia, na bâstrăn că tumaro exemplo daștil te ajutil na numai le jenen anda tumari familia, tha vi averen. Sar? Te gândisaras-ame sar zuriardea le apostolos Pavel o pachiamos cai sicadea-les i Eunice. Vo phendea că, o pachiamos nehohamno cai sas le Timoteios ‘sas mai anglal lesca deia, i Eunice’. (2 Tim. 1:5) Cana dichlea o Pavel laco pachiamos? Fal-pe că cadaia sas ande leschi dintuni călătoria sar misionaro, cana prinjiandea la hai laca deia, i Lois ca Listra. Daștil-pe că, atunci, vo ajutisardea-le te cărdion creștini. (Fap. 14:4-18) Mai but, cana o Pavel scriisardea le Timoteiosche cam 15 bărșa mai târzio, si șucar te dichas că o Pavel ci bâstărdea o baro pachiamos cai sicadea-les i Eunice hai phendea anda late că sas iech exemplo pala savo daștinas te len-pe vi aver. O baro pachiamos cai sicadea-les i Eunice, zuriardea le Pavelos hai, daștil-pe că, vi avere creștinen anda o iechto secolo. Dacă bariares corcori che șiaven sau chio rrom ci slujil le Iehovasche, av siguro că chio exemplo zuriarel hai ajutil codolen de pașa tute!

17. So daștis te cheres cana des sea chi zor caște sicaves che șiaves hai fal-pe că chi phari buchi si de ivea?

¹⁷ Tha dacă des sea chi zor caște sicaves che șiaven hai fal-pe că chi phari buchi si de ivea? Na bâstăr că o bariarimos spiritualo ieche șiavesco ci cherel-pe de pe iech ghies pe aver. Cadea sar dichas andel imagini, pala so șios andi phuv iech sămânța, daștil-pe că pușes-tu dacă cadaia va bariola hai va dela rodo. Chiar cana laco bariarimos ci încărel cu sea tutar, tu chinghiares- la mai dur caște daștil te bariol. (Mar. 4:26-29) Sa cadea, vi tu daștil-pe că pușes-tu poiechdata dacă chiar arăsăs co ilo che șiavengo hai ajutis-le te bariaren penghi iubirea anda o Iehova. Chiar cana ci daștis te alosares ando than che șiavengo, daștis te sicaves-le mai dur hai te des chi zor te ajutis-le te arăsăn te aven amala le Iehovaia. (Prov. 22:6)

18. Sar daștil o Iehova te pâtrel pesco vast caște ajutil che șiaven te barion spiritualo?

¹⁸ Încă andal puraimata, o Iehova ajutisardea bute tărnen te arăsăn lesche amala. (Ps. 22:9, 10) Vo daștil te ajutil vi che șiaven te barion spiritualo, dacă vi von camen cadaia. (1 Cor. 3:6, 7) Chiar cana fal-pe că che șiave duriaren-pe catar o ciacimos, daștis te aves siguro că o Iehova va dichela mai dur iubireaia caring lende. (Ps. 11:4) Cana vo va dichela lende orisavi țâni buchi ‘cai sicavel că silen iech ilo lașio’, vo va avela code pașa lende hai va pâtrela pesco vast caște ajutil-le. (Fap. 13:48; 2 Cron. 16:9) Sa cadea, vo daștil te ajutil vi tut te alosares mișto che cuvintea cana des duma che șiavența hai te jianes cana si o mai mișto te așunen so cames te phenes lenghe. (Prov. 15:23) Sau daștilas te cherel ieche phrales sau iecha pheia andai congregația te sicavel lașimos caring lende. Chiar vi pala so che șiave arăsăn manușa bare, o Iehova daștil te anel ande lenghi goghi vareso cai tu sicadean-le hai șiutean ande lengo ilo cana von sas-le țânorre. (Ioan 14:26) O Iehova va dela-tu but miștimata anda chi phari buchi cai cheres-la caște sicaves mai dur che șiaven prin so phenes hai prin so cheres.

19. Sostar daștis te aves siguro că san cuci andel iacha le Iehovasche?

¹⁹ I iubirea le Iehovaschi caring tute ci încărel catar le buchia cai che șiave va alosarena te cheren-le. Vo iubil-tu anda codoia că tu iubis-les. Dacă san iech dei corcori, o Iehova phenel că va avela o Dad che șiavengo hai va lela sama pe tute. (Ps. 68:5) Mai but, che șiave va trebuna te alosaren corcore dacă camen te slujin sau nici le Iehovasche hai cadaia ci încărel cu sea tutar. Tha, dacă rodes mai dur o ajutorii le Iehovasco hai cheres sea so daștis, vo va pochinela-tu parpale hai va aveia cuci ande lesche iacha.