Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 17

E te mau metua vahine, a haapii i to Eunike hiˈoraa

E te mau metua vahine, a haapii i to Eunike hiˈoraa

“Eiaha e faarue i te haapiiraa a to metua vahine. E hei tiare nehenehe te reira no to upoo e e taoˈa faaunauna no to arapoa.”—MAS. 1:8, 9.

HIMENE 137 Vahine, tuahine taiva ore

HAAPOTORAA a

I te bapetizoraahia Timoteo, ua oaoa roa to ˈna metua vahine o Eunike e to ˈna mama ruau o Loidi (A hiˈo i te paratarafa 1)

1-2. (1) O vai Eunike e eaha te mau fifi ta ˈna i faaruru ei metua vahine? (2) A faataa i te hohoˈa i te api matamua.

 AITA te Bibilia e faataa ra i te bapetizoraa a Timoteo. Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e feruri i te oaoa o Eunike, to ˈna metua vahine, i taua taime ra. (Mas. 23:25) Te ite ra anei outou i to ˈna mata oaoa, a hiˈo ai ia Timoteo i roto i te pape? Oia atoa to ˈna mata ataata, a tapea ˈi Loidi, te mama ruau o Timoteo, ia ˈna? E tapea paha Eunike i to ˈna aho a tuuhia ˈi Timoteo i raro i te pape. Faahoˈihia ˈtura Timoteo i nia i te pape, e mata oaoa to ˈna. Aita Eunike e nehenehe faahou e tapea i to ˈna roimata. Noa ˈtu e ere i te mea ohie, ua haapii Eunike i ta ˈna tamaiti ia here ia Iehova e ia Iesu Mesia. Eaha te mau fifi ta ˈna i faaruru?

2 Mea ê te haapaoraa a te metua tane o Timoteo i ta to ˈna metua vahine. E Heleni to ˈna metua tane e e ati Iuda to ˈna metua vahine e mama ruau. (Ohi. 16:1) Ua riro Eunike e Loidi ei Kerisetiano i to Timoteo taurearearaa. Aita râ to ˈna metua tane i na reira. Eaha ïa ta Timoteo e rave? E au ra e ua paari Timoteo e ua nehenehe o ˈna e rave i ta ˈna iho faaotiraa. E pee anei o ˈna i to ˈna metua tane? E pee noa anei o ˈna i te mau peu tumu ati Iuda ta ˈna i haapii mai to ˈna tamariiraa mai â? Aore ra e riro anei o ˈna ei pǐpǐ na Iesu?

3. Ia au i te Maseli 1:8, 9, eaha to Iehova manaˈo a ite ai i te mau metua vahine o te tauturu ra i ta ratou mau tamarii ia riro ei hoa no ˈna?

3 Mea here roa atoa na te mau metua vahine Kerisetiano i to ratou utuafare. Te hinaaro papu nei ratou e tauturu i ta ratou mau tamarii ia riro ei hoa piri no Iehova. Te haafaufaa ra Iehova i ta ratou mau tutavaraa. (A taio i te Maseli 1:8, 9.) Ua tauturu Iehova i e rave rahi metua vahine ia haapii i ta ratou mau tamarii ia here e ia tavini ia ˈna.

4. Eaha te mau fifi ta te mau metua vahine e faaruru ra i teie mahana?

4 I te tahi mau taime, e ui iho â te hoê metua vahine ia ˈna iho e maiti anei ta ˈna mau tamarii i te tavini ia Iehova mai ia Timoteo. Ua taa hoi i te mau metua e rave rahi tamataraa ta te mau tamarii e ite ra i roto i te ao a Satani. (Pet. 1, 5:8) Hau atu, e rave rahi metua vahine o ratou anaˈe te haapao ra i ta ratou mau tamarii aore ra e ere te tane i te Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, te parau ra Christine, b te hoê tuahine: “Mea haapao e mea here roa na ta ˈu tane i to mâua utuafare. Aita râ o ˈna i farii ia haapii au i ta mâua mau tamarii ia riro ei Ite no Iehova. Ua taˈi au e rave rahi taime a manaˈo ai e tavini anei ta ˈu mau tamarii ia Iehova.”

5. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

5 Mai te peu e metua vahine Kerisetiano outou, e nehenehe outou e tauturu i ta outou mau tamarii ia here e ia tavini ia Iehova mai ta Eunike i rave. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea te mau metua vahine e pee ai i te hiˈoraa o Eunike e e haapii ai i ta ratou mau tamarii na roto i ta ratou mau parau e ohipa. E ite atoa tatou e nafea Iehova e tauturu ai ia ratou.

A HAAPII I TA OUTOU MAU TAMARII NA ROTO I TA OUTOU MAU PARAU

6. Ia au i te Timoteo 2, 3:14, 15, eaha tei tauturu ia Timoteo ia riro ei Kerisetiano?

6 I to Timoteo tamariiraa, ua haa rahi to ˈna metua vahine no te haapii ia ˈna “i te mau Papai moˈa” ia au i te faataaraa a te ati Iuda. Papu, aita o ˈna i haapii no nia ia Iesu Mesia. Tera râ, ua horoa o ˈna i te haapiiraa tano a nehenehe atu ai Timoteo e riro ei Kerisetiano. Tera anei râ ta Timoteo e faaoti? Ei taata apî, e tiamâraa to ˈna no te rave i ta ˈna mau faaotiraa. Papu maitai, ua tauturu Eunike ia Timoteo “ia tiaturi” i te parau mau no nia ia Iesu. (A taio i te Timoteo 2, 3:14, 15.) Auê ïa Eunike i te oaoa a ite ai e ua haapii ta ˈna tamaiti no nia ia Iehova noa ˈtu e ere i te mea ohie! No ǒ mai te iˈoa Eunike i te hoê taˈo o “upootia” te auraa. Tano maitai iho â to ˈna iˈoa i nia ia ˈna!

7. Mea nafea Eunike i te tautururaa i ta ˈna tamaiti ia tamau i te tavini ia Iehova i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa?

7 Ua riro te bapetizoraa ei faaotiraa faufaa i roto i to Timoteo oraraa, aita râ te mau haapeapearaa a Eunike i ore. Eaha ta ta ˈna tamaiti e rave i muri iho? E maiti anei o ˈna i te mau amuimuiraa iino? E haere anei o ˈna i te fare haapiiraa i Ateno a farii atu ai i te mau haapiiraa philosopho? E faaohipa anei o ˈna i to ˈna taime, puai e taurearearaa no te riro ei taata moni? E ere na Eunike e faaoti no Timoteo, e nehenehe râ o ˈna e tauturu i ta ˈna tamaiti. E nafea? E tamau o ˈna i te haa rahi no te haapii i ta ˈna tamaiti ia faatupu i te here rahi ia Iehova e te mauruuru ia Iesu Mesia. E faaruru te mau metua e ere te apiti i te Ite no Iehova i te mau fifi. Oia atoa te mau metua e Kerisetiano raua. E ere i te mea ohie no ratou ia haaputapû i te aau o ta ratou mau tamarii a riro atu ai ei tavini taiva ore a Iehova. E nafea ïa te mau metua e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o Eunike?

8. E nafea te hoê metua vahine e tauturu ai i ta ˈna tane Ite no Iehova ia haapii i ta raua tamarii no nia ia Iehova?

8 A haapii i te Bibilia e ta outou mau tamarii. E te mau tuahine, mai te peu e Ite no Iehova ta outou tane, te hinaaro nei Iehova ia tauturu outou ia ˈna ia haapii i te parau mau i ta outou tamarii. Hoê ravea, o te turu-tamau-raa ïa i te haamoriraa utuafare. A faaite e mea maitai tera faanahoraa e a feruri eaha ta outou e nehenehe e rave ia tupu te reira na roto i te hau e te oaoa. E tauturu paha outou i ta outou tane ia rave i te tahi faaineineraa taa ê no te haamoriraa utuafare. Hau atu, ia manaˈo outou e nehenehe ta outou mau tamarii paari e faufaahia i te haapiiraa i nia i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu!, e nehenehe outou e ohipa e ta outou tane no te horoa ˈtu i te tauturu hinaarohia.

9. Ihea te mau metua vahine e ere ta ratou tane i te Ite no Iehova e imi ai i te tauturu?

9 E titauhia i te tahi mau metua vahine ia faatere i te haapiiraa Bibilia a ta ratou mau tamarii no te mea aita ta ratou e tane aore ra e ere ta ratou tane i te Ite no Iehova. Mai te peu tei roto outou i tera tupuraa, eiaha e haapeapea rahi roa. E tauturu Iehova ia outou. A faaohipa i te mau mauhaa no te haapiiraa ta te faanahonahoraa a Iehova e horoa ra no te haapii i ta outou mau tamarii. E nehenehe atoa outou e ani i te tahi atu mau metua aravihi e nafea ratou e faaohipa ˈi i taua mau mauhaa ra i te haamoriraa utuafare. c (Mas. 11:14) E nehenehe atoa Iehova e tauturu ia outou ia paraparau i ta outou mau tamarii. A pure ia Iehova no te tauturu ia outou ia ite eaha mau na te manaˈo e te huru aau o ta outou mau tamarii. (Mas. 20:5) Mea rahi paha ta outou e ite a ani ai i ta outou tamarii: “Eaha te fifi ta oe e faaruru ra i te fare haapiiraa?”

10. Eaha ˈtu â ta outou e rave no te tauturu i ta outou mau tamarii ia haapii no nia ia Iehova?

10 A imi e rave rau ravea no te haapii i ta outou mau tamarii no nia ia Iehova. A paraparau no nia ia Iehova e te mau maitai atoa ta ˈna i rave no outou. (Deut. 6:6, 7; Isa. 63:7) Mea faufaa roa te reira mai te peu aita outou e nehenehe e haapii i ta outou mau tamarii i te fare. Te parau ra Christine tei faahitihia na mua ˈˈe: “Aita vau e nehenehe e paraparau rahi no nia ia Iehova. E imi ïa vau i te ravea atoa no te na reira. A hôe ai na nia i te miti aore ra a hahaere ai, e paraparau vau i ta ˈu mau tamarii no nia i te mau mea ta Iehova i poiete aore ra te tahi atu tumu parau Bibilia. A paari ai ta ˈu mau tamarii, ua faaitoito vau ia ratou ia rave i ta ratou iho haapiiraa Bibilia.” E titau-atoa-hia i te mau metua vahine ia faahiti i te parau maitai no nia i te faanahonahoraa a Iehova e te mau taeae e tuahine. Hau atu, eiaha e faaino i te mau matahiapo. E tauturu ta outou mau parau maitai i ta outou mau tamarii ia haere e farerei i te mau matahiapo i te taime hinaarohia.

11. Ia au i te Iakobo 3:18, no te aha mea faufaa ia imi i te ravea ia vai noa te hau i roto i te utuafare?

11 A imi i te ravea ia vai noa te hau i roto i te utuafare. A faaite tamau i to outou here i ta outou tane e tamarii. A paraparau no nia i ta outou tane ma te here e te tura e a tauturu i ta outou mau tamarii ia na reira atoa. Mea ohie aˈe ïa na te tamarii ia haapii no nia ia Iehova i roto i te hoê utuafare te vai ra te hau. (A taio i te Iakobo 3:18.) A feruri na i te hiˈoraa o Joseph, te hoê pionie taa ê i Rumania. A paari ai o ˈna, aita to ˈna metua tane i farii ia tavini to ˈna utuafare ia Iehova. Te parau ra Joseph: “Ua tutava rahi to ˈu mama ia vai noa te hau i roto i to matou utuafare. Rahi atu to ˈu papa i te iria i nia ia matou, rahi atu â to ˈu mama i te faaite i te mǎrû. Ia ite o ˈna mea fifi no matou ia faatura e ia faaroo i to matou papa, e haaferuri mai o ˈna i nia i te Ephesia 6:1-3. I muri iho, e faaite mai mama e taata maitai to matou papa e e tauturu mai o ˈna ia taa no te aha mea faufaa ia here ia ˈna. Maoti to ˈna huru i vai noa ˈi te hau i roto i te utuafare.”

A HAAPII I TA OUTOU MAU TAMARII NA ROTO I TA OUTOU MAU OHIPA

12. Ia au i te Timoteo 2, 1:5, eaha te faahopearaa o to Eunike hiˈoraa i nia ia Timoteo?

12 A taio i te Timoteo 2, 1:5. Ua horoa Eunike i te hiˈoraa maitai ia Timoteo. Eita e ore, ua haapii o ˈna i ta ˈna tamaiti e haapapu te Kerisetiano i to ˈna faaroo na roto i ta ˈna mau ohipa. (Iak. 2:26) Ua ite papu Timoteo e na te here rahi ia Iehova i turai i to ˈna metua vahine ia rave i te ohipa maitai. Ua taa atoa ia ˈna maoti te taviniraa ia Iehova i oaoa mau ai to ˈna metua vahine. Eaha te faahopearaa o to Eunike hiˈoraa i nia ia Timoteo? Mai ta te aposetolo Paulo i tapao, ua faatupu Timoteo i te faaroo puai mai to ˈna metua vahine. Aita te reira i tupu noa mai mai tera. Ua ite Timoteo i te hiˈoraa maitai o Eunike e ua hinaaro o ˈna e pee i te reira. I teie mahana, e rave rahi metua vahine tei tauturu i te mau mero o to ratou utuafare ia tavini ia Iehova “eiaha maoti te parau,” na roto râ i te hiˈoraa maitai. (Pet. 1, 3:1, 2) E nafea outou e na reira atoa ˈi?

13. E nafea te hoê metua vahine e faaite noa ˈi e mea faufaa roa to ˈna auhoaraa e o Iehova?

13 Ia riro to outou auhoaraa e o Iehova ei mea faufaa roa ˈˈe e tia ˈi. (Deut. 6:5, 6) Mai te rahiraa o te mau metua vahine, mea rahi haapaeraa ta outou e rave no te aupuru i ta outou mau tamarii, mai te taime, te moni, te taime taotoraa e te vai atu â. Mea faufaa atoa râ ia rave outou i te taime no te haapuai i to outou auhoaraa e o Iehova ma te pure tamau ia ˈna, ma te rave i ta outou iho haapiiraa Bibilia e ma te apiti i te mau putuputuraa. A na reira ˈi, e faafatata ˈtu â outou ia Iehova. E riro atoa outou ei hiˈoraa maitai no to outou utuafare e no vetahi ê.

14-15. Eaha ta outou e haapii mai i te hiˈoraa o Line, Maria e Joël?

14 A feruri na i te hiˈoraa o te tahi mau taurearea tei haapii i te here e i te tiaturi ia Iehova maoti te hiˈoraa o to ratou metua vahine. Te na ô ra Line, te tamahine a Christine: “Aita matou i nehenehe e haapii i te Bibilia tei te fare anaˈe to matou papa. Ua tamau râ mama i te apiti i te mau putuputuraa. Noa ˈtu mea iti to matou ite no nia i te Bibilia, na ta ˈna mau ohipa i haapuai i to matou faaroo. Ua taa ia matou e te haapii ra te mau Ite no Iehova i te parau mau, noa ˈtu aita matou i haere aˈenei i te mau putuputuraa.”

15 No Maria, ua opani to ˈna metua tane i te utuafare ia apiti i te mau putuputuraa. Te na ô ra o ˈna: “No ˈu, o to ˈu mama hoê o te mau tuahine itoito roa ˈˈe ta ˈu i ite. I to ˈu tamariiraa, ua patoi au i te rave i te tahi mau ohipa no te mea ua taiâ vau i ta vetahi ê e parau. Na te itoito o to ˈu mama e te iteraa e nafea o ˈna i te haafaufaa-noa-raa ia Iehova i roto i to ˈna oraraa i tauturu ia ˈu ia ore e mǎtaˈu faahou i te taata.” Ua opani te metua tane o Joël i to ˈna utuafare ia paraparau no nia i te Bibilia i te fare. Te faataa ra Joël: “Ua ineine to ˈu mama i te haapae i te mau mea atoa no te faaoaoa i to ˈu papa. Aita roa ˈtu râ o ˈna i faaea i te tavini ia Iehova. Tera tei tauturu rahi ia ˈu.”

16. Eaha te faahopearaa o te hiˈoraa maitai o te hoê metua vahine i nia ia vetahi ê?

16 E te mau metua vahine, a haamanaˈo e faufaahia vetahi ê i to outou hiˈoraa. E nafea? A feruri na i te faahopearaa o to Eunike hiˈoraa i nia i te aposetolo Paulo. Ua papai o ˈna e ua itehia te faaroo haavare ore o Timoteo “na mua roa i roto” ia Eunike. (Tim. 2, 1:5) Afea to Paulo iteraa i to Eunike faaroo? I to ˈna tere mitionare matamua, ua farerei o ˈna ia Loidi raua Eunike i Lusetera e ua tauturu paha o ˈna ia raua ia riro ei Kerisetiano. (Ohi. 14:4-18) A feruri na. Ua papai Paulo i te hoê rata ia Timoteo 15 matahiti i muri iho. Te haamanaˈo noa ra o ˈna i te mau ohipa haapao maitai a Eunike e ua faahiti o ˈna ia ˈna ei hiˈoraa maitai ia pee. Ua faaitoito to Eunike hiˈoraa maitai i te aposetolo Paulo e e rave rahi Kerisetiano o te senekele matamua. E te mau metua vahine, mai te peu aita ta outou e tane aore ra e ere ta outou tane i te Ite no Iehova, a haamanaˈo e te faaitoito ra to outou hiˈoraa maitai ia vetahi ê.

E titauhia te taime no te tauturu i te tamarii ia paari i te pae varua. Eiaha e tuu! (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Eaha te rave mai te peu e au ra e aita ta outou mau tamarii e haafaufaa ra i ta outou mau tutavaraa?

17 Eaha te rave mai te peu e au ra e aita ta outou mau tamarii e haafaufaa ra i ta outou mau tutavaraa? A haamanaˈo, e titauhia te taime no te haapii i te hoê tamarii. Mai te itehia ra i nia i te hohoˈa, ia tanu outou i te tahi huero, e ui paha outou e tupu anei te reira e e horoa anei te tumu raau i te maa. Aita outou e ite i taua taime ra. E tamau râ outou i te pîpî i te pape ia nehenehe te huero e tupu maitai. (Mar. 4:26-29) Hoê â huru no te hoê metua vahine. E ui paha o ˈna i te tahi taime, te tauturu mau ra anei o ˈna i ta ˈna mau tamarii ia here ia Iehova. Aita e mana to ˈna i nia i te faaotiraa a ta ˈna mau tamarii. A tamau i te rave i te mau faanahoraa atoa no te haapii ia ratou. E tauturu ïa outou i ta outou mau tamarii ia riro ei hoa no Iehova.—Mas. 22:6.

A TURUI I NIA IA IEHOVA

18. E nafea Iehova e tauturu ai i ta outou mau tamarii ia riro ei hoa no ˈna?

18 Mai tahito mai â, ua tauturu Iehova i e rave rahi taurearea ia riro ei hoa no ˈna. (Sal. 22:9, 10) E nehenehe atoa o ˈna e tauturu i ta outou mau tamarii ia paari i te pae varua, mai te peu tera ta ratou e hinaaro ra. (Kor. 1, 3:6, 7) Noa ˈtu aita ta outou tamarii e tavini ra ia ˈna ma te aau atoa, e tamau Iehova i te haapao ia ˈna ma te here. (Sal. 11:4) Ia faaite noa ˈtu te tamarii e “aau farii” to ˈna, ua ineine Iehova i te tauturu ia ˈna. (Ohi. 13:48; Par. 2, 16:9) E nehenehe Iehova e tauturu ia outou ia faahiti i te parau maitai i te taime tano, oia hoi i te taime e hinaaro iho â te tamarii e faaroo i te reira. (Mas. 15:23) E faaohipa paha Iehova i te hoê taeae aore ra tuahine here no te tauturu i ta outou tamarii. Noa ˈtu ua paari ta outou mau tamarii, e nehenehe Iehova e tauturu ia ratou ia haamanaˈo i te tahi mau haapiiraa ta outou i horoa na. (Ioa. 14:26) A tamau i te haapii i ta outou mau tamarii na roto i ta outou mau parau e ohipa. E haamaitai iho â Iehova ia outou.

19. E nafea outou e fanaˈo ai i te farii maitai a Iehova?

19 Aita to Iehova here i niuhia i nia i te mau faaotiraa a ta outou mau tamarii. Te here ra Iehova ia outou no te mea te here ra outou ia ˈna. Mai te peu e metua outou e aita to outou e apiti, te fafau ra Iehova i te riro ei Metua no ta outou mau tamarii e ei paruru no outou. (Sal. 68:5) Eita outou e nehenehe e faahepo i ta outou mau tamarii ia tavini ia Iehova. A tamau râ i te turui i nia ia ˈna e a rave i te maraa ia outou. Papu maitai, e fanaˈo outou i te farii maitai a Iehova.

HIMENE 134 E ô te tamarii no ǒ mai i te Atua

a I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea te mau metua vahine Kerisetiano e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o Eunike, te metua vahine o Timoteo. Oia atoa, e nafea te mau metua vahine e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia haapii no nia ia Iehova e ia here ia ˈna.

b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

c Ei hiˈoraa, a hiˈo i te haapiiraa 50 o te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! e te tumu parau “Te haamoriraa utuafare e ta tatou iho haapiiraa” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 2011 i te api 28-29.