Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 18

E nafea ia haamau e ia naea ia outou te mau fa pae varua?

E nafea ia haamau e ia naea ia outou te mau fa pae varua?

“A feruri maite e a manaˈo noa i teie mau mea atoa nei ia ite maitai te taata atoa e te nuu ra oe i mua i te pae varua.”—TIM. 1, 4:15.

HIMENE 84 E tauturu atu

HAAPOTORAA a

1. Eaha te mau fa pae varua ta tatou e nehenehe e haamau?

 EI Kerisetiano mau, mea here roa na tatou ia Iehova. Te hinaaro ra tatou e horoa i te mea maitai roa ˈˈe a tavini ai ia ˈna. No te na reira râ, e titauhia ia haamau i te mau fa pae varua mai te faatupuraa i te mau huru maitatai e te mau aravihi hinaarohia, oia atoa te imiraa i te ravea no te tauturu ia vetahi ê. b

2. No te aha e titauhia ˈi ia tatou ia haamau i te mau fa pae varua e ia rohi ia naeahia te reira?

2 No te aha tatou e hinaaro ai e nuu i mua i te pae varua? A tahi, te hinaaro ra tatou e faaoaoa i to tatou Metua here i te raˈi. E oaoa Iehova a ite ai e te faaohipa maite ra tatou i to tatou aravihi no te tavini ia ˈna. A piti, te hinaaro ra tatou e tauturu atu â i te mau taeae e tuahine. (Tes. 1, 4:9, 10) Noa ˈtu mea maoro tatou i roto i te parau mau, e nehenehe tatou paatoa e nuu i mua i te pae varua. E hiˈopoa anaˈe e nafea ia na reira.

3. Eaha ta te aposetolo Paulo i faaitoito ia Timoteo ia rave? (Timoteo 1, 4:12-16)

3 Noa ˈtu mea apî Timoteo i to te aposetolo Paulo papairaa i ta ˈna rata matamua ia ˈna, e matahiapo aravihi o Timoteo i taua taime ra. Ua faaitoito râ Paulo ia ˈna ia rohi noa no te nuu i mua i te pae varua. (A taio i te Timoteo 1, 4:12-16.) A taio ai i tera mau irava, e tapao outou e ua hinaaro Paulo ia pee Timoteo i taua aˈoraa ra na roto e piti ravea: Ma te faatupu i te mau huru maitatai mai te here, te faaroo e te vai viivii-ore-raa, e ma te aravihi atu â i roto i te tahi mau tuhaa mai te taioraa i mua i te taata atoa, te aˈo e te haapiiraa ia vetahi ê. A feruri ai i to Timoteo hiˈoraa, e hiˈopoa anaˈe e nafea te haamauraa i te mau fa e naea ia tatou e tauturu mai ai ia riro ei Kerisetiano maitai aˈe. E ite atoa tatou e nafea ia rave hau atu â i roto i te taviniraa.

A FAATUPU I TE MAU HURU MAITATAI

4. Ia au i te Philipi 2:19-22, eaha tei tauturu ia Timoteo ia riro ei tavini maitai aˈe na Iehova?

4 Eaha tei tauturu ia Timoteo ia riro ei tavini maitai aˈe na Iehova? O to ˈna mau huru maitatai faahiahia mau ïa. (A taio i te Philipi 2:19-22.) A taio ai i ta Paulo i papai no nia ia Timoteo, e tapao tatou e taata haehaa, taiva ore, itoito e te haapao maitai o Timoteo. Ua faaite atoa o ˈna te here e te haapeapea mau ra o ˈna no te mau taeae. Ei faahopearaa, ua here Paulo ia Timoteo e ua tae roa o ˈna i te horoa ˈtu i te tahi mau hopoia faufaa. (Kor. 1, 4:17) Hoê â huru no tatou. E here e e faaohipa ˈtu â Iehova ia tatou i roto i te amuiraa ia faatupu tatou i te mau huru maitatai.—Sal. 25:9; 138:6.

A maiti i te hoê huru maitai ta outou e hinaaro e faatupu atu â (A hiˈo i te paratarafa 5-6)

5. (1) E nafea outou e maiti ai i te huru maitai ta outou e hinaaro e faatupu atu â? (2) Ia au i te hohoˈa, eaha ta te hoê tuahine apî e rave ra ia naeahia ta ˈna fa e faaite atu â i te aumauiui?

5 A maiti i te hoê huru maitai. Na roto i te pure, a feruri eaha te tahi mau tuhaa o to outou huru te titauhia ia taui. A maiti i te hoê huru maitai ta outou e hinaaro e faatupu atu â. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e faaite atu â i te aumauiui aore ra i to outou turu i te mau taeae. E titauhia anei ia outou ia faatupu atu â i te hau e ia ineine atu â i te faaore i ta vetahi ê hapa? E nehenehe outou e ani i te hoê hoa piri ia faaite mai eaha te titauhia ia outou ia taui.—Mas. 27:6.

6. E nafea ia faatupu atu â i te tahi huru maitai?

6 A rohi ia naeahia ta outou fa. E nafea ïa? Hoê ravea, o te haapii-maite-raa ïa i te huru maitai ta outou e hinaaro e faatupu atu â. Ei hiˈoraa, te hinaaro ra outou e faaore noa i te hapa a vetahi ê. E haamata ïa outou i te taio e i te feruriruri i te hiˈoraa Bibilia o te feia tei faaore noa i te hapa e o tei ore i na reira. A feruri na i te hiˈoraa o Iesu. Ua hinaaro mau o ˈna e faaore i te hapa a vetahi ê. (Luka 7:47, 48) Hau atu, aita o ˈna i tiatonu i nia i te hapa a te hoê taata, ua ite râ o ˈna eaha ta teie taata e nehenehe e rave. Area no te mau Pharisea i te tau o Iesu, “e mea faufaa ore vetahi ê.” (Luka 18:9) I muri aˈe i te feruriruriraa i tera mau hiˈoraa, a ui ia outou iho: “Ia hiˈo vau ia vetahi ê, eaha ta ˈu e tapao? Eaha te mau huru maitatai ta ratou e faatupu ra e ta ˈu e maiti i te tiatonu atu?” Mea fifi anaˈe no outou i te faaore i te hapa a te tahi atu taata, a tamata na i te papai i te mau huru maitatai atoa ta teie taata e faatupu ra. I muri iho, a ui ia outou iho: “Eaha to Iesu manaˈo no nia i tera taata? E faaore anei o ˈna i ta ˈna hapa?” A na reira ˈi, e nehenehe outou e taui i to outou huru. I te omuaraa, mea fifi paha no outou ia faaore i te hapa a te hoê taata tei haamauiui ia outou. A tutava ˈi râ i te na reira, e ineine atu â outou i te faaore i te hapa a vetahi ê.

A ROHI IA NOAA MAI TE TAHI ARAVIHI

A haapii atu e nafea ia atuatu i te Piha a te Basileia (A hiˈo i te paratarafa 7) e

7. Ia au i te Maseli 22:29, e nafea Iehova e faaohipa ˈi i te feia rave ohipa aravihi i teie mahana?

7 Te tahi atu fa te nehenehe e haamau, o te haapiiraa ïa e nafea ia noaa mai te tahi aravihi. A feruri na i te rahiraa o te feia rave ohipa titauhia no te patu i te mau Betela, vahi tairururaa e Piha a te Basileia. E rave rahi o ratou tei faufaahia a ohipa ˈi e te mau taeae e tuahine aravihi. Mai te itehia ra i nia i te hohoˈa, te haapii atoa ra te mau taeae e tuahine e nafea ia atuatu i te mau vahi haamoriraa. Na roto i teie ravea e te tahi atu, te faaohipa ra Iehova, “te Arii mure ore” e Iesu Mesia, “te Arii o te feia e faatere ra ei arii,” i te taata aravihi no te rave i te mau ohipa faahiahia mau. (Tim. 1, 1:17; 6:15; a taio i te Maseli 22:29.) Te hinaaro ra tatou e rohi e e faaohipa i to tatou mau aravihi no te faahanahana ia Iehova, eiaha râ no te faateitei ia tatou.—Ioa. 8:54.

8. E nafea outou e maiti ai i te aravihi ta outou e haapii?

8 A maiti i te hoê aravihi ta outou e hinaaro e haapii. E nehenehe outou e ani i te mau matahiapo o te amuiraa aore ra i te tiaau haaati eaha te aravihi e titauhia ia outou ia faatupu. Ei hiˈoraa, e parau mai paha ratou e titauhia ia outou ia haamaitai i ta outou huru paraparau e haapiiraa. A ani ïa i ta ratou tauturu no te ite eaha te aravihi taa maitai te titauhia ia ohipa ˈtu. I muri iho, a rave i te faanahoraa no te na reira. E nafea ïa?

9. Eaha ta outou e nehenehe e rave ia noaa mai te tahi aravihi?

9 A rohi ia naeahia ta outou fa. A feruri na te hinaaro ra outou e aravihi atu â i te haapii atu. E nehenehe outou e hiˈopoa i te buka rairai A haamataro i te taio e te haapii atu. E tuhaa anei ta outou i te putuputuraa o te hebedoma? A ani i te hoê taeae aravihi ia faaroo ia outou e ia horoa mai i te tahi mau manaˈo tauturu. A rohi eiaha noa ia noaa mai te tahi aravihi, ia riro atoa râ outou ei taata haapao maitai o te nehenehe e tiaturihia.—Mas. 21:5; Kor. 2, 8:22.

10. A horoa i te hiˈoraa o te faaite ra eaha te rave ia aravihi atu â i roto i te tahi tuhaa.

10 Mai te peu e hinaaro outou e aravihi atu â i roto i te tahi tuhaa e ere i te mea ohie no outou, a tamau i te rohi ia naeahia ta outou fa. Ei hiˈoraa, mea fifi no taeae Garry ia taio maitai. Te haamanaˈo ra o ˈna e mea haama no ˈna ia taio i mua i te amuiraa. Ua tamau râ o ˈna i te haamataro i te taio. I teie nei, maoti te faaineineraa ta ˈna i fanaˈo, te horoa ra o ˈna i te oreroraa parau i te mau putuputuraa e tairururaa.

11. Mai ia Timoteo, eaha te tauturu mai ia amo hau atu â hopoia?

11 Ua riro anei Timoteo ei taeae orero e ei taata haapii maitai roa? Aita te Bibilia e parau ra. Te mea papu râ, ua amo maitai atu â Timoteo i ta ˈna mau hopoia a pee ai i ta Paulo aˈoraa. (Tim. 2, 3:10) E nehenehe atoa tatou e amo hau atu â hopoia ma te rohi ia noaa mai te tahi mau aravihi.

A IMI I TE RAVEA NO TE TAUTURU IA VETAHI Ê

12. Mea nafea outou i te faufaaraahia i te tauturu a vetahi ê?

12 E faufaahia tatou paatoa i te tauturu a vetahi ê. Tei te fare maˈi anaˈe tatou, e oaoa tatou ia haere mai te mau matahiapo o te Tomite tuatiraa e te fare maˈi e farerei ia tatou. Oia atoa te mau taeae o te Pǔpǔ farereiraa i te feia maˈi. Ia faaruru tatou i te tahi fifi, e mauruuru tatou ia rave te tahi matahiapo i te taime no te faaroo e no te tamahanahana ia tatou. Ia hinaaro tatou i te tauturu no te hoê haapiiraa Bibilia, e oaoa tatou ia apiti mai te hoê pionie aravihi e ia horoa mai o ˈna i te tahi mau manaˈo tauturu. Te oaoa ra to tatou mau taeae e tuahine i te tauturu ia tatou. E nehenehe atoa tatou e oaoa mai te peu e tauturu tatou ia ratou. Ua parau Iesu: “E rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu ia horoahia mai.” (Ohi. 20:35) Ia hinaaro outou e rave hau atu â no Iehova, eaha te tauturu ia outou?

13. A haamau ai i te hoê fa, eaha ta outou e haamanaˈo?

13 A haamau i te hoê fa taa maitai. Ei hiˈoraa, e haamau paha outou i te fa e rave hau atu â i roto i te amuiraa. E ere râ i te mea ohie ia ite e nafea aore ra afea e naea ˈi ia outou te reira. A maiti ïa i te hoê fa taa maitai. E nehenehe atoa outou e papai eaha ta outou fa e e nafea ia naea ia outou te reira.

14. No te aha e titauhia ˈi ia vai aifaito noa tatou a haamau ai i te fa?

14 E titau-atoa-hia ia vai aifaito noa tatou a haamau ai i te fa. No te aha? No te mea aita e mana to tatou i nia i te mau tupuraa o te oraraa. Ei hiˈoraa, ua ohipa te aposetolo Paulo no te haamau i te hoê amuiraa apî i te oire o Tesalonia. Ua opua o ˈna e faaea i tera vahi no te tauturu i te mau Kerisetiano apî. Ua faahepo râ te feia patoi ia ˈna ia faarue i te oire. (Ohi. 17:1-5, 10) Mai te peu e faaea Paulo, e fifihia to ˈna mau taeae. Aita Paulo i faaea i te tauturu ia ratou. Ua rave râ o ˈna i te mau faanahoraa ia au i te mau tupuraa apî. I muri iho, ua tono o ˈna ia Timoteo i Tesalonia no te tauturu i te mau Kerisetiano apî ia haapuai i to ratou faaroo. (Tes. 1, 3:1-3) Papu maitai, ua oaoa to Tesalonia a ite ai e ua ineine Timoteo i te tauturu ia vetahi ê i te mau vahi atoa.

15. E nafea tatou ia tupu te tahi tauiraa i roto i te oraraa? A horoa i te hiˈoraa.

15 Eaha ta tatou e haapii mai i ta Paulo i rave i Tesalonia? Ua haamau paha tatou i te tahi fa. Ua tupu râ te tahi tauiraa i roto i to tatou oraraa e aita ˈtura ta tatou fa i naeahia. (Koh. 9:11) Tera anei ta outou e ora ra? A maiti ïa i te tahi atu fa e maraa ia outou. O ta Ted ïa e ta ˈna vahine o Hiedi i rave. No te maˈi, ua titauhia ia raua ia faarue i te Betela. No to raua here ia Iehova, ua imi raua i te tahi atu mau ravea no te rave hau atu â i roto i te taviniraa. I te omuaraa, ua tavini raua ei pionie tamau. I muri aˈe, ua riro raua ei pionie taa ê e ua fanaˈo Ted i te faaineineraa no te riro ei mono no te tiaau haaati. Ua taui râ te faito matahiti titauhia no te riro ei tiaau haaati. Ua taa ia Ted raua Hiedi e aita raua e nehenehe faahou e tavini i roto i tera tuhaa. Noa ˈtu mea fifi ia farii i tera tauiraa, ua faaoti raua i te tavini ia Iehova na roto i te tahi atu mau ravea. Ua parau Ted: “Ua ite mâua mea rahi te ravea e nehenehe ai mâua e tavini ia Iehova.”

16. Eaha ta tatou e haapii mai i te Galatia 6:4?

16 Aita e mana to tatou i nia i te mau tupuraa o te oraraa. Eiaha ïa e manaˈo e na ta tatou mau hopoia e faaite ra mea faufaa tatou no Iehova. Eiaha atoa e faaau i te mau hopoia ta tatou e amo ra i ta vetahi ê. Te faataa ra Hiedi: “E toaruaru tatou ia faaau tatou i to tatou oraraa i to vetahi ê.” (A taio i te Galatia 6:4.) Mea faufaa ia imi tatou i te mau ravea no te tauturu ia vetahi ê e no te tavini ia Iehova. c

17. Eaha ta outou e rave no te fanaˈo hau atu â haamaitairaa i roto i te amuiraa?

17 E nehenehe tatou e rave hau atu â no te tavini ia Iehova mai te peu e oraraa haapae to tatou e aita ta tatou e tarahu. A haamau i te mau fa iti o te tauturu ia naeahia te mau fa rahi aˈe. Ei hiˈoraa, ia hinaaro outou e riro ei pionie tamau, e tavini na mua paha outou ei pionie tauturu. Ia hinaaro outou e riro ei tavini tauturu, e nehenehe anei outou e poro atu â e e farerei i te mau taeae e tuahine maˈimaˈi e te ruhiruhia o te amuiraa? Maoti ta outou e rave i teie nei â, e nehenehe outou e fanaˈo i te tahi atu mau haamaitairaa i muri iho. A tutava ïa i te horoa i te mea maitai roa ˈˈe i roto i te mau ohipa atoa horoahia ia outou.—Roma 12:11.

A maiti i te hoê fa taa maitai e maraa ia outou (A hiˈo i te paratarafa 18) f

18. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o tuahine Beverley? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

18 Aita te matahiti rahi e tapea ia tatou ia haamau e ia naeahia te tahi mau fa. Teie te hiˈoraa o Beverley, te hoê tuahine e 75 matahiti. No to ˈna maˈi, mea fifi no ˈna ia hahaere. Ua hinaaro râ o ˈna e turu atu â i te opereraa taa ê i te Oroa haamanaˈoraa. Ua haamau ïa o ˈna i te mau fa taa maitai. Ua oaoa roa o ˈna no te mea ua naea ia ˈna ta ˈna mau fa. Ua tauturu to ˈna hiˈoraa i te tahi atu ia rohi atoa i roto i te taviniraa. Te haafaufaa ra Iehova i te taviniraa a to tatou mau taeae e tuahine ruhiruhia, noa ˈtu mea iti ta ratou e nehenehe e rave i teie mahana.—Sal. 71:17, 18.

19. Eaha te tauturu ia outou ia naeahia ta outou mau fa pae varua?

19 A haamau i te mau fa pae varua e maraa ia outou. A faatupu i te mau huru maitatai o te faaoaoa ia Iehova. A rohi ia noaa mai te mau aravihi hinaarohia no te tavini ia Iehova e no te turu i ta ˈna faanahonahoraa. A imi i te mau ravea atoa no te tauturu atu â i te mau taeae e tuahine. d Mai ia Timoteo e maoti te haamaitairaa a Iehova, e “ite maitai te taata atoa e te nuu ra [outou] i mua i te pae varua.”—Tim. 1, 4:15.

HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova

a E taata poro aravihi o Timoteo. Ua faaitoito râ te aposetolo Paulo ia ˈna ia nuu noa i mua i te pae varua. Ia pee Timoteo i ta Paulo aˈoraa, e faaohipa ˈtu â Iehova ia ˈna e e tauturu atu â o ˈna i to ˈna mau taeae e tuahine. Mai ia Timoteo, te hinaaro ra anei outou e tavini atu â ia Iehova e e tauturu atu â i te mau taeae e tuahine? Papu maitai e e. Eaha te mau fa o te tauturu ia outou ia na reira? Eaha te titauhia no te haamau i taua mau fa ra e ia naeahia te reira?

b NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te mau fa pae varua, o te mau mea atoa ïa ta tatou e tutava nei i te rave no te tavini atu â ia Iehova e no te faaoaoa ia ˈna.

d A hiˈo i te haapiiraa 60 “A tamau i te haere i mua i te pae varua” o te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu!

e FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te haapii ra te hoê taeae i e piti tuahine e nafea ia taui i te hoê mori e te faaohipa ra raua i to raua aravihi apî.

f FAATAARAA O TE HOHOˈA: Mea fifi no te hoê tuahine ia hahaere. Te poro ra ïa o ˈna na roto i te niuniu paraparau no te titau manihini i te taata i te Oroa haamanaˈoraa.