Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te horeo?

Te horeo, o te hoê ïa parau faufaa roa, te hoê parau tǎpǔ aore ra te hoê euhe. No te faaite mea papu ta tatou parau, e pinepine tatou i te faahiti i te Atua i roto. E horeo tatou ma te parau aore ra ma te papai i te reira.

No vetahi, e ere i te mea tano ia horeo no te mea ua parau Iesu: “Eiaha roa oe e horeo faufaa ore noa . . . Ia riro râ ta outou ‘E’ ei e, ta outou ‘Eita’ ei eita. Te mea ê atu hoi i te reira, no ǒ mai ïa i te varua ino.” (Mat. 5:33-37) Ua ite Iesu ia au i te ture a Mose, e titauhia i te mau Iseraela ia horeo i roto i te tahi mau tupuraa. Ua horeo atoa hoi vetahi mau tavini haapao maitai a te Atua. (Gen. 14:22, 23; Exo. 22:10, 11) Ua ite atoa o ˈna e ua tǎpǔ aore ra ua horeo Iehova. (Heb. 6:13-17) Aita ïa Iesu i parau e eita roa tatou e nehenehe e horeo. Ua faaara râ o ˈna eiaha e horeo no te mau ohipa faufaa ore. Mea faufaa ia tapea i ta tatou parau no te mea tera ta Iehova e titau mai ra ia tatou.

Eaha ïa te rave ia anihia mai ia horeo? Na mua roa, ia papu ia outou e maraa ia outou i ta outou e horeo e tia ˈi. Aita anaˈe, mea maitai aˈe ia ore outou e horeo. Te faaara ra te Bibilia: “Mea au aˈe no oe eiaha e euhe, i te euhe a ore atu ai e haapao.” (Koh. 5:5) I muri mai, a hiˈopoa i te mau aratairaa Bibilia no nia i ta outou e horeo e a rave i te faaotiraa ia au i to outou manaˈo haava haapiihia e te Bibilia. Eaha te tahi o tera mau aratairaa Bibilia?

E tuati vetahi mau horeo i te hinaaro o te Atua. Ei hiˈoraa, e euhe te mau Ite no Iehova i to ratou mahana faaipoiporaa. Ua riro tera euhe ei horeo. I mua i te Atua e te mau taata tei tae mai, e euhe te vahine e te tane e here, e aupuru e e faatura ia raua e tae roa ˈtu i te pohe. (Aita paha te tahi mau hoa faaipoipo e faahiti i tera mau parau. E euhe râ ratou i mua i te Atua.) I muri iho, riro atura raua ei hoa faaipoipo e e faaauraa tamau te reira. (Gen. 2:24; Kor. 1, 7:39) Mea tano te euhe i te mahana faaipoiporaa e e tuati te reira i te hinaaro o te Atua.

Aita te tahi mau horeo e tuati ra i te hinaaro o te Atua. Ei hiˈoraa, eita te Kerisetiano mau e horeo e faaohipa i te mauhaa tamaˈi no te paturu i to ˈna fenua aore ra e horeo e taiva i te Atua. E riro te reira ei patoiraa i ta te Atua mau faaueraa. “E ere [te mau Kerisetiano] no teie nei ao,” eita ïa tatou e faaô atu i roto i te mau tatamaˈiraa e aroraa a teie ao.—Ioa. 15:19; Isa. 2:4; Iak. 1:27.

Na te Kerisetiano tataitahi e faaoti e horeo anei ratou, ia au i to ratou manaˈo haava. I te tahi mau taime, e titauhia ia tatou ia hiˈopoa maite i te tahi horeo ia au i te aˈoraa a Iesu: “A faahoˈi ïa i ta Kaisara ia Kaisara ra, ta te Atua râ i te Atua ïa.”—Luka 20:25.

A feruri na i teie hiˈoraa, e hinaaro te hoê Kerisetiano e riro ei mero huiraatira o te tahi fenua aore ra e fanaˈo i te parau tiaraa ratere. Taa ˈtura ia ˈna e titauhia ia horeo. Mai te peu i taua fenua ra, e anihia ia horeo e rave i te hoê ohipa e ofati ra i te ture a te Atua, eita te Kerisetiano e na reira no to ˈna manaˈo haava haapiihia e te Bibilia. Tera râ, e farii paha te mau tia faatere ia faatano te Kerisetiano i te mau parau o tera horeo ia tu te reira i to ˈna manaˈo haava.

Mea tano tera huru raveraa i te aratairaa Bibilia itehia i roto i te Roma 13:1 o te na ô ra: “Ia auraro te taata atoa i te feia mana.” E faaoti paha te hoê Kerisetiano e ere i te mea ino ia horeo e rave i te tahi ohipa ta te Atua e titau ra i te Kerisetiano.

Mea faufaa atoa ia pee i to outou manaˈo haava haapiihia e te Bibilia mai te peu e anihia ia faaohipa i te tahi taoˈa aore ra i to tatou rima no te horeo. I tahito ra, pinepine to Roma e to Sekute i te horeo ma te faaohipa i ta ratou ˈoˈe ei tapao no to ratou atua o te tamaˈi e ei haapapuraa mea mau ta ratou i horeo. No to Heleni, e afai ratou i te rima i nia a horeo ai. A na reira ˈi, te farii ra ratou te vai ra hoê atua e ite ra i ta ratou i parau e i rave e e hopoia ta ratou i mua i taua atua ra.

Papu, eita te hoê tavini a Iehova e horeo ma te faaohipa i te tahi noa ˈˈe taoˈa taaihia i te haamoriraa hape. E ia anihia mai i te tiripuna ia tuu i te rima i nia i te hoê Bibilia e ia horeo e faaite outou i te parau mau? Peneiaˈe, e faaoti outou i te na reira. Inaha, te faahiti ra te Bibilia i te aamu o te tahi mau tavini haapao maitai tei horeo ma te faaohipa i to ratou rima. (Gen. 24:2, 3, 9; 47:29-31) Mea faufaa ia haamanaˈo e ia horeo outou, te euhe ra outou i mua i te Atua e e faaite outou i te parau mau. E titauhia ia faaineine maitai ia outou no te pahono ma te tano i te mau uiraa atoa te tuuhia mai.

Inaha, mea faufaa to tatou auhoaraa e o Iehova, e titauhia ia pure ia ˈna a hiˈopoa ˈi i te horeo anihia mai ia faahiti. E pure atoa tatou no te ite aita anei te reira e haafifi ra i to tatou manaˈo haava aore ra e ofati ra i te mau aratairaa Bibilia. Ia faaoti tatou i te horeo, e mea titauhia ia tapea tatou i te reira.—Pet. 1, 2:12.