1. So baro ciacimos sicadea o rege Solomon ando Eclesiasto 7:20?

 O REGE Solomon phendea: „Ci si manuș orta pi phuv savo te cherel numai o miștimos hai te na păcătuil niciechdata”. (Ecl. 7:20) So baro ciacimos! Savore anda amende sam păcătoși. (1 Ioan 1:8) Cadea că trebul amenghe i iertarea le Devleschi hai le manușenghi.

2. Sar simțosaras-ame cana iech lașio amal iertil-ame?

² Daștil-pe că anes tuche andi goghi iech data cana duchadean ieche lașe amales. Anda codoia că camlean te ortosares le buchia hai te aves pale amal leia, manglean tuche iertarea anda sea o ilo. Sar simțosardean-tu cana chio amal iertisardea-tu lașimaia? Sas sar cana lea-pe iech baro bar pa chio ilo? Cărdea-tu te aves vi fericime? Pachias anda sea o ilo că da.

3. So va dichaia ande cado articolo?

³ Camas ca o Iehova te avel amaro mai lașio Amal. Tha, poiechdata, daștil-pe că phenas sau cheras buchia cai holiaren-les. Sostar daisaras te avas siguri că o Iehova camel te iertil-ame? Sar si i iertarea le Iehovaschi mai bari sar i iertarea le manușenghi? Hai cas iertil o Iehova?

4. Catar jianas că o Iehova camel te iertil-ame?

⁴ Ande pesco Cuvânto o Iehova phenel amenghe că silo gata te iertil-ame. Co plain Sinai, vo phendea anda peste prin iech îngero: „Iehova, Iehova, iech Del îndurătorii hai pherdo compasiunea, cai ci holiavel-pe sigo hai barvalo andi iubirea  loialo hai ciacimos, cai sicavel iubirea loialo caring mii, cai iertil o nasulimos, i greșeala hai o păcato!”. (Ex. 34:6,7) Si ciaces că o Iehova si iech Del lașio hai pherdo îndurarea, cai camel sea o timpo te iertil codolen cai căin-pe. (Neem. 9:17; Ps. 86:15)

5. Anda codoia că o Iehova hachiarel mișto sar sam amen, le manușa, so camel vo te cherel? (Psalmo 103:13, 14)

⁵ Anda codoia că o Iehova cărdea-ame, vo jianel sea anda amende. Bariol amaro ilo cana gândisaras-ame că o Iehova prinjianel sea-l buchia anda fiesavo manuș pa i phuv. (Ps. 139:15-17) Vo dichel sea le imperfecțiuni cai si amen catar amare dada. Mai but, vo jianel sea le buchia prin save nachleam cai cărde-ame te avas le manușa cai sam aghies. O Iehova hachiarel mișto sar sam amen, le manușa. Cadaia cherel-les te sicavel amenghe îndurarea. (Ps. 78:39; citisar Psalmo 103:13, 14.)

6. Sar sicadea o Iehova că camel anda sea o ilo te iertil-ame?

⁶ O Iehova sicadea că camel anda sea o ilo te iertil-ame. Vo jianel că, prin so cărdea o iechto manuș, Adam, savore anda amende arăsleam tela o armai le păcatosco hai le merimasco. (Rom. 5:12) Amen ci daisardeamas te cheras chanci caște na mai avas tela cado armai. (Ps. 49:7-9) Anda codoia, pherdo iubirea hai lașimos, o Del cărdea vareso caște ajutil-ame. Ando Ioan 3:16, phenel-pe că o Iehova bișaldea pesche Șiaves unico-năștime caște merel anda amende. (Mat. 20:28; Rom. 5:19) Cadea că, o Isus mulea ande amaro than caște eliberil-ame, tha amen trebul te sicavas pachiamos ande leste. (Evr. 2:9) Le Iehovasco ilo sas zurales phagărdo cana dichlea că lesche Șiaves sas-les iech merimos duchado hai lajiavuno. Si ciaces, o Iehova ci avileas te mechel pesche Șiaves te merel dacă ci camelas te iertil-ame.

7. Anda caste citisaras andi Biblia că o Iehova iertisardea-le?

⁷ Andi Biblia, citisaras anda but manușa cas o Iehova iertisardea-le anda sea o ilo. (Ef. 4:32) Daștil-pe că avel ande amari goghi o rege Manase. Vo cărdea bare păcatea angla o Iehova. Vo andea închinarea le devlenghe neciace hai zuriardea vi averen te cheren sa cadea, mudardea pesche șiaven hai andea-les  sar jertfe angla le devla neciace. Vo chiar șiutea iech idolo ando templo sfânto le Iehovasco. I Biblia phenel anda o Manase: „Cărdea but nasul ande le iacha le Iehovasche, caște prasal-les”. (2 Cron. 33:2-7) Tha, pala so o Manase căisardea-pe ciaces anda sea o ilo, o Iehova iertisardea-les buhlimaia. O Del mechlea-les chiar te avel pale rege. (2 Cron. 33:12, 13) Daștil-pe că gândisaras-ame vi co rege David, cai cărdea bare păcatea angla o Iehova, mașcar save sas o adultero hai o mudarimos. Tha, anda codoia că le Davidos falea-les nasul anda so cărdea hai jianglea că sas-lo doșalo, o Iehova iertisardea-les ieche bare ileia. (2 Sam. 12:9, 10, 13, 14) Cadea că, daisaras te phenas ciaces că o Iehova camel zurales but te iertil-ame. Mai but, cadea sar va avela te dichas, i iertarea le Iehovaschi si mai bari sar i iertarea le manușenghi.

8. So phanglimos si mașcar o fapto că o Iehova si o mai lașio Judecătorii hai lesco zuralimos te iertil?

⁸ O Iehova si „o Judecătorii sea la phuveaco”. (Gen. 18:25) Iech lașio judecătorii trebul te prinjianel mișto i legea. Daisaras te phenas că cadaia si ciaces anda o Iehova, anda codoia că vo silo na numai amaro Judecătorii, tha vi Codo cai del amen legi. (Is. 33:22) Chonic ci jianel mai mișto sar o Iehova so si mișto hai so si nasul. Prin so aver vareso dichiol-pe că iech judecătorii si lașio? Vo trebul te jianel sea le buchia anda iech cazo, mai anglal te lel iech decizia. Cadea că, o Iehova si o mai lașio Judecătorii, anda codoia că vo jianel sea o timpo sea le buchia.

9. So buchia jianel o Iehova cana judechil?

⁹ Na cadea sar le manușa cai si judecători, o Iehova jianel sea o timpo sea le buchia anda orisavi situația. (Gen. 18:20, 21; Ps. 90:8) Les ci siles limite sar le manușen; vo dichel hai așunel sea. O Iehova hachiarel mișto so daștil te îngărel ieche manușes te cherel vareso. Vo jianel sea le buchia anda iech manuș: so calități siles catar lesche dada, so sicaimos sas lesche dino, cai barilea hai vi savo si lesco sastimos la goghiaco sau emoționalo. O Iehova daștil vi te dichel so si ande amaro ilo. Vo jianel so camel hai so rodel te cherel fiesavo anda amende. Chanci ci daștil te avel garado angla lesche iacha. (Evr. 4:13) Cadea că, cana o Iehova iertil varecas, vo hachiarel mișto sea le buchia anda iech situația.

10. Sostar daisaras te phenas că o modo sar judechil o Iehova si sea o timpo orta? (Deuteronomo 32:4)

¹⁰ O modo sar judechil o Iehova si sea o timpo orta. Vo ci cherel diferențea. Leschi iertarea ci încărel niciechdata catar o fapto că varecon silo șucar, barvalo sau cioro, sau catar so jianel te cherel. (1 Sam. 16:7; Iac. 2:1-4) Chonic ci daștil te spildel le Iehovas te cherel vareso sau te chinel-les. (2 Cron. 19:7) Vo ci lel decizii niciechdata anda holi sau îngărdo catar le sentimentea. (Ex. 34:7) Cadea că, daisaras te pachias ciaces că o Iehova si o mai lașio Judecătorii anda codoia că vo daștil te hachiarel hai te dichel sea le buchia. (Citisar Deuteronomo 32:4.)

11. Sar si diferime i iertarea le Iehovaschi catar i iertarea le manușenghi?

¹¹ Le Scripturi ebraico sicaven amenghe că i iertarea le Iehovaschi si i mai bari hai că niciech manuș ci daștil te iertil sar vo. Ande chichiva cazuri, si folosime iech cuvânto ebraico anda savo iech lucrarea de referință phenel că „silo folosime numai cana del duma anda i iertarea cai sicavel-la o Del ieche manușesche cai păcătuil hai ci silo folosime niciechdata anda i iertarea but mai țâni, cai sicavel-la iech manuș caring iech aver jeno”.  Numai le Iehovas siles o zuralimos te iertil cu sea ieche manușes cai păcătuisardea hai căil-pe. So miștimata si amen cana o Iehova iertil-ame?

12, 13. a) So miștimata si ieche manușes cas iertil o Iehova? b) Chichi timpo încărel i iertarea le Iehovaschi?

¹² Cana hachiaras că o Iehova iertisardea-ame, traisaras „timpuri cai zuriaren”, adică si amen pacea andi goghi hai iech conștiința uji. Cadai iertarea ci daștil te avel catar le manușa, tha numai „le Iehovastar”. (Fap. 3:19) Cana iertil-ame, vo dichel-ame pale sar lesche amala. Si sar cana, ande lesche iacha, ci păcătuisardeam niciechdata.

¹³ Iech data so o Iehova iertisardea-ame, vo ci mai doșarel-ame niciechdata hai nici ci mai pedepsil-ame anda o păcato cai cărdeam-les. (Is. 43:25; Ier. 31:34) O Iehova duriarel cadichi de but amare doșa amendar, sar si „de dur o than catar înclel o cham le thanestar cai perel”. * (Ps. 103:12) Cana gândisaras-ame chichi de bari si i iertarea le Iehovaschi, amaro ilo bariol hai silo pherdo recunoștința anda amaro lașio Del, casche trebul te sicavas vi mai but pachiv. (Ps. 130:4) Tha cas iertil o Iehova?

14. So sichileam ji acana anda sar iertil o Iehova?

¹⁴ Cadea sar dichleam ji acana, cana o Iehova alosarel te iertil, vo ci dichel chichi de baro si o păcato. Sa cadea, sichileam că o Iehova folosisarel pesco prinjianimos sar Creatorii, sar Codo cai del-ame legi hai sar Judecătorii caște dichel dacă te iertil sau nici varecas. Tha, mai exacto, so buchia dichel o Iehova cana iertil?

15. So buchi dichel o Iehova cana alosarel te iertil sau nici? (Luca 12:47, 48)

¹⁵ I iechto buchi cai o Iehova dichela si dacă codo cai păcătuisardea jianglea că so cherel si nasul. O Isus sicadea cadaia claro, cadea sar si scriime ando Luca 12:47, 48. (Citisar.) Cana varecas siles iech plano te cherel vareso nasul – hai jianel mișto că si iech buchi melali andel iacha le Iehovasche – cherel-pe doșalo anda iech baro păcato. O Iehova daștilas te alosarel te na iertil ieche jenes cai cherel cadaia. (Mar. 3:29; Ioan 9:41) Tha, si ciaces că poiechdata, vi amen jianas că so cărdeam  sas nasul. Mai daisaras te pachias că o Iehova va iertila-ame? Da, anda codoia că o Iehova dichel vi aver buchi cana alosarel te iertil-ame.

16. So si i căința hai sostar trebul te sicavas-la dacă camas ca o Iehova te iertil-ame?

¹⁶ Iech aver buchi cai dichel o Iehova cana alosarel te iertil sau nici, si dacă o manuș cai păcătuisardea căil-pe ciaces. So însemnol i căința? Iech manuș sicavel căința cana „ujiarel peschi goghi catar le buchia melale, paruvel pesco phiraimos sau paruvel so camel te cherel”. Sa cadea, ieche manușes cai căil-pe, fal-les zurales nasul anda le buchia cai cărdea-le sau fal-les nasul că ci cărdea le lașe buchia cai trebulas te cherel-le. Iech manuș cai căil-pe silo duchado na numai anda codoia că cărdea-pe doșalo anda buchia nasul, tha vi anda codoia că lesco amalimos le Iehovaia ci mai sas-lo cadea de zuralo hai îngărdea-les te cherel cado păcato. Te na bâstras că le regi Manase hai David cărde bare păcatea. Tha, cu sea cadala, o Iehova iertisardea-le anda codoia că dichlea că von căisarde-pe ciaces. (1 Regi 14:8) Cadea că, hachiaras că o Iehova iertil numai cana dichel că iech manuș sicavel căința anda sea o ilo. Tha ci arăsăl numai te fal-ame pharo anda le păcatea cai cărdeam-le. Trebul vi te camas te cheras vareso. * Cadea, arăsas ca iech aver buchi cai dichel-la o Iehova cana alosarel te iertil.

17. So trebul te cherel iech manuș caște trail cadea sar camel o Iehova hai so ajutil-les te na cherel pale le buchia nasul de mai anglal? (Isaia 55:7)

¹⁷ Iech aver buchi cai o Iehova dichel cana alosarel te iertil si dacă o manuș mechel le buchia nasul cai cărdea-le, risarel-pe catar i viața cai îngărdea-la mai anglal hai astarel te trail cadea sar camel o Iehova. (Citisar Isaia 55:7.) Vo trebul te paruvel so si ande leschi goghi hai te mechel-pe sicado le Iehovastar. (Rom. 12:2; Ef. 4:23) Trebul te mechel parpale le gânduri nasul hai le buchia jiungale cai cărdea-le. (Col. 3:7-10) Si ciaces, o Iehova iertil-ame hai chosel amare păcatea numai  cana amen sicavas pachiamos andi jertfa de răscumpărare le Cristososchi. O Iehova va folosila cadai jertfa ande amaro miștimos cana va dichela că amen das sea amari zor caște paruvas amaro phiraimos. (1 Ioan 1:7)

18. So sichileam anda i iertarea le Iehovaschi?

¹⁸ Te dichas so sichileam ji acana. Dichleam că i iertarea le Iehovaschi si i mai bari. Sostar daisaras te phenas cadaia? Ando iechto than, o Iehova silo gata sea o timpo te iertil-ame. Ando duito than, o Iehova jianel sea le buchia anda amende hai prinjianel-ame, cadea că vo daștil te dichel o mai mișto dacă varecon căisardea-pe ciaces. Ando trinto than, cana iertil-ame, o Iehova chosel amare păcatea hai bâstrăl sea le buchia nasul cai cărdeam-le. Cadea, daștil te avel-ame iech conștiința uji hai te avas cuci ande lesche iacha.

19. Sostar daisaras te avas bucurime chiar cana sam imperfecți hai păcătuisaras?

¹⁹ Si ciaces, chichi timpo sam imperfecți, va avela te păcătuisaras. Tha ci trebul te hasaras amari speranța. Ita so phenel-pe ando lil Perspicacitate: „Anda codoia că o Iehova silo pherdo îndurarea hai jianel save si le covlimata lesche slujitorenghe, cadala ci trebun te simțosaren-pe sea o timpo doșale anda le greșeli cai cărde-le anda codoia că sile imperfecți. (Ps 103:8-14; 130:3) Dacă den penghi zor te phiren loialo po drom le Iehovasco, daștin te simțosaren bucuria. (Flp 4:4-6; 1Io 3:19-22)”. (it, Căința, „Căința andal păcatea”) Chichi de but zuriaren amaro ilo cadal cuvintea!

20. So va dichaia ando articolo cai avel?

²⁰ Bariol amaro ilo anda codoia că jianas că o Iehova camel te iertil-ame cana căisaras-ame ciaces. Tha sar daisaras te las-ame pala o exemplo le Iehovasco cana iertisaras? Sar ameal hai sar si diferime o modo sar iertil o Iehova catar o modo sar iertisaras amen? Sostar si importanto te hachiaras cadai deosebirea? Ando articolo cai avel, va avela te dichas cadal buchia.