Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 25

E haamaitai Iehova i te feia e faaore i ta vetahi ê hapa

E haamaitai Iehova i te feia e faaore i ta vetahi ê hapa

“Mai ia Iehova i faaore noa mai i ta outou [hapa] ra, ia na reira atoa ˈtu outou.”—KOL. 3:13.

HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa

HAAPOTORAA *

1. Eaha te haapapuraa ta Iehova e horoa ra i te feia rave hara tei tatarahapa mau?

 O IEHOVA to tatou Atua poiete, Iriti ture e Haava. Hau atu, o ˈna to tatou Metua here i te raˈi. (Sal. 100:3; Isa. 33:22) Ia hara e ia tatarahapa mau tatou, e mana to ˈna no te faaore i ta tatou i rave e te hinaaro mau ra o ˈna e na reira. (Sal. 86:5) Na roto i te peropheta Isaia, ua horoa Iehova i teie haapapuraa faaitoito mau: “Noa ˈtu mea uteute ta outou mau hara, e uouo roa ïa mai te hiona.”—Isa. 1:18.

2. Eaha te mea tia ia rave ia maitai noa to tatou auhoaraa e o vetahi ê?

2 No to tatou huru tia ore, e haamauiui iho â tatou ia vetahi ê na roto i ta tatou mau parau e ohipa. (Iak. 3:2) Te auraa anei ïa eita tatou e nehenehe e riro ei hoa piri no ratou? E ere, mai te peu e haapii tatou i te faaore i ta vetahi ê hapa. (Mas. 17:9; 19:11; Mat. 18:21, 22) Ia haamauiui te hoê taata ia tatou, te hinaaro ra Iehova ia faaore tatou i ta ˈna hapa. (Kol. 3:13) E tumu papu no te na reira. “E faaore rahi” hoi Iehova i ta tatou mau hara.—Isa. 55:7.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea te mau taata tia ore e pee ai i te hiˈoraa o Iehova a faaore atu ai i te hapa a vetahi ê. Eaha te mau hapa te tia ia faaite i te mau matahiapo? No te aha Iehova e faaitoito ai ia tatou ia faaore i ta vetahi ê hapa? Eaha ta tatou e haapii i te aamu o vetahi mau hoa Kerisetiano tei mauiui rahi no te hapa a vetahi ê?

IA RAVE TE HOÊ KERISETIANO I TE OHIPA INO MAU

4. (1) Ia rave te hoê Kerisetiano i te ohipa ino mau, eaha te mea tia ia ˈna ia rave? (2) Eaha te hopoia a te mau matahiapo ia farerei te Kerisetiano tei rave i te hara ia ratou?

4 Ia rave te hoê Kerisetiano i te ohipa ino mau, e titauhia ia tatou ia haere e farerei i te mau matahiapo. Ua faahitihia te tahi o taua mau hara ra i roto i te Korinetia 1, 6:9, 10. Ia rave te hoê Kerisetiano i taua mau peu ra, te ofati ra o ˈna i te ture a te Atua. E mea tia ia ˈna ia pure ia Iehova e ia haere e farerei i te mau matahiapo o ta ˈna amuiraa. (Sal. 32:5; Iak. 5:14) Eaha ïa te hopoia a te mau matahiapo? O Iehova anaˈe te nehenehe e faaore roa i te mau hara maoti te hoo. * Ua faatoroa râ Iehova i te mau matahiapo no te rave i te faaotiraa maoti te Bibilia ia nehenehe te Kerisetiano tei rave i te hara e faaea i roto i te amuiraa aore ra aita. (Kor. 1, 5:12) Hau atu, e titauhia ia ratou ia pahono i teie mau uiraa: Ua opua anei o ˈna i te rave i tera hara? Ua tamata anei o ˈna i te huna i ta ˈna i rave? Ua rave anei o ˈna i te reira e rave rahi taime i te roaraa e rave rahi matahiti? Te mea faufaa roa ˈˈe, te faaite papu ra anei o ˈna e ua tatarahapa mau o ˈna? Ua faaore mau anei Iehova i ta ˈna hara?—Ohi. 3:19.

5. Eaha te mau maitai e itehia ia amo maite te mau matahiapo i ta ratou hopoia?

5 Ia farerei te mau matahiapo i te Kerisetiano tei hara, e haapao ratou ia tu ta ratou faaotiraa i to Iehova manaˈo. (Mat. 18:18) E nafea te amuiraa e faufaahia ˈi i tera faanahoraa? E paruruhia te amuiraa ia tiavaruhia te taata rave hara o te ore e tatarahapa no te mea e nehenehe o ˈna e haamauiui i te mau mamoe a Iehova. (Kor. 1, 5:6, 7, 11-13; Tito 3:10, 11) E tauturu te reira i te taata rave hara ia tatarahapa mau e ia fanaˈo i to Iehova aroha hamani maitai. (Luka 5:32) E pure te mau matahiapo no ˈna e e ani ratou ia Iehova ia tauturu ia ˈna ia riro faahou ei hoa no ˈna.—Iak. 5:15.

6. E nehenehe anei Iehova e faaore i te hara a te taata tiavaruhia? A faataa.

6 Eaha te tupu ia ore te taata rave hara e tatarahapa, ia farerei te mau matahiapo ia ˈna? E tiavaruhia o ˈna i te amuiraa. Mai te peu ua ofati o ˈna i te ture haamauhia i to ˈna fenua, eita te mau matahiapo e huna i te reira ma te paruru ia ˈna i te mau faahopearaa o ta ˈna mau ohipa ino. Te farii ra Iehova ia haava e ia faautua te mau tia faatere i te feia atoa e ofati ra i te ture noa ˈtu ua faaite ratou i te tatarahapa mau. (Roma 13:4) Ia taa râ i te taata rave hara e mea ino ta ˈna i rave e ia rave o ˈna i te mau tauiraa titauhia, ua ineine Iehova i te faaore i ta ˈna hara. (Luka 15:17-24) Mea papu te reira noa ˈtu e ohipa ino mau ta ˈna i rave.—Par. 2, 33:9, 12, 13; Tim. 1, 1:15.

7. No te aha e nehenehe ai tatou e faaore i te hapa a te hoê taata tei haamauiui ia tatou?

7 Auê tatou i te mauruuru e ere na tatou e faaoti e faaore anei Iehova i te hara a te tahi taata! Te vai nei râ te tahi mau faaotiraa na tatou e rave. A feruri na. Ua rave te hoê taata i te ohipa ino mau tei haamauiui ia tatou. E nehenehe o ˈna e parau mai ua hape o ˈna e e ani ia farii tatou i ta ˈna tatarahapa. I roto i te tahi mau tupuraa, aita paha o ˈna e na reira. Noa ˈtu râ, na tatou e faaoti i te faaore i ta ˈna hapa e ia ore e riri ia ˈna. Papu, e titauhia te taime e te tutavaraa no te na reira, mai te peu iho â râ ua mauiui roa tatou. Te na ô ra Te Pare Tiairaa o te 15 no Tetepa 1994: “Ia faaore te hoê Kerisetiano i te hapa a te tahi taata, e ere ïa te auraa e te farii ra o ˈna i te hara. Te auraa râ e, te tiaturi ra o ˈna e haava Iehova i te reira ma te tia roa. O te Atua te Haava parau-tia o te ao taatoa e e faaafaro o ˈna i te mau fifi ma te parau-tia i te taime tano.” No te aha Iehova e faaitoito mai ai ia faaore i ta vetahi ê hapa e ia tiaturi e faaafaro o ˈna i te reira ma te parau-tia?

NO TE AHA IEHOVA E FAAITOITO MAI AI IA FAAORE I TA VETAHI Ê HAPA?

8. No te aha te faaite ra tatou i te mauruuru no to Iehova aroha hamani maitai, ia faaore tatou i ta vetahi ê hapa?

8 Ia faaore tatou i ta vetahi ê hapa, te faaite ra tatou i te mauruuru no to Iehova aroha hamani maitai. I roto i te hoê faahohoˈaraa, ua faaau Iesu ia Iehova i te hoê fatu o tei faaore roa i te tarahu rahi a ta ˈna tavini no te mea aita i maraa ia ˈna ia faahoˈi atu. Aita râ tera tavini i faaite i te aroha hamani maitai i te tahi atu tavini tei tarahu ia ˈna i te hoê tino moni iti aˈe. (Mat. 18:23-35) Eaha ta Iesu i haapii ia tatou? Ia faaite tatou i te mauruuru no to Iehova aroha hamani maitai i nia ia tatou, e hinaaro tatou e faaore i ta vetahi ê hapa. (Sal. 103:9) Te parau ra te hoê Pare Tiairaa a tau matahiti i teie nei: “Noa ˈtu ehia taime tatou i te faaoreraa i ta vetahi ê hapa, mea iti roa ia faaauhia i to te Atua aroha hamani maitai i nia ia tatou na roto i te Mesia.”

9. E faaite anei Iehova i te aroha hamani maitai i te taata atoa? A faataa. (Mataio 6:14, 15)

9 E faaorehia te hapa a te feia o te faaore i ta vetahi ê. Te faaite ra Iehova i te aroha hamani maitai i te feia o te na reira atoa ra. (Mat. 5:7; Iak. 2:13) Ua haapapu Iesu i te reira a haapii ai i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia pure. (A taio i te Mataio 6:14, 15.) Ua haapii atoa Iehova i te reira i ta ˈna tavini ra o Ioba. Ua mauiui roa tera tavini taiva ore i te mau parau faahaparaa a Eliphaza, Biladada e Zophara. Ua faaue Iehova ia Ioba ia pure no ratou. Ua na reira Ioba e ua haamaitai Iehova ia ˈna.—Ioba 42:8-10.

10. No te aha o tatou te mauiui ia tamau tatou i te inoino? (Ephesia 4:31, 32)

10 O tatou te mauiui ia tamau tatou i te inoino. Te hinaaro ra Iehova ia ite tatou i te oaoa a vai hau noa ˈi no te mea e au te riri i te hoê mea o te faateimaha ra ia tatou. (A taio i te Ephesia 4:31, 32.) Te faaue ra o ˈna ia tatou ia “tuu i te riri e [ia] faarue i te riri rahi.” (Sal. 37:8) E haerea î i te paari ia pee i tera aˈoraa. Ia inoino noa tatou, e mauiui tatou i te pae tino e i te pae feruriraa. (Mas. 14:30) Ia inu tatou i te pape taero, o tatou iho te mauiui, e ere o vetahi ê. Hoê â huru no te inoino. O tatou te mauiui ia riri noa tatou, e ere o vetahi ê. No reira, ia faaore tatou i ta vetahi ê hapa, te faatae ra tatou i te maitai i nia ia tatou iho. (Mas. 11:17) E ite tatou i te hau a nehenehe atu ai e tavini ia Iehova ma te taiva ore.

11. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tahoo? (Roma 12:19-21)

11 Na Iehova te tahoo. Aita Iehova i horoa mai i te mana no te faautua i te hoê taata tei hapa i nia ia tatou. (A taio i te Roma 12:19-21.) Inaha mea taotiahia e mea tia ore to tatou huru feruriraa, eita e tia ia tatou ia haava i te tahi tupuraa ma te tano, mai ia Iehova. (Heb. 4:13) Hau atu, i te tahi taime, e nehenehe to tatou mau huru aau e haafifi i to tatou huru feruriraa a ore atu ai e ite eaha te mea tano ia rave. Maoti to ˈna varua moˈa, ua turai Iehova ia Iakobo ia papai: “Eita hoi te riri o te taata e faatupu i te parau-tia a te Atua.” (Iak. 1:20) Papu maitai, e rave Iehova i te mea tano e e haapao o ˈna ia faaafarohia te fifi ma te parau-tia.

A faaea i te riri e i te inoino. Na Iehova e faaafaro i te fifi. E faaore o ˈna i te mauiui atoa ta te hara i faatupu (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. E nafea tatou e faaite ai e te tiaturi ra tatou i to Iehova parau-tia?

12 Ma te faaore i ta vetahi ê hapa, te faaite ra tatou e te tiaturi ra tatou i to Iehova parau-tia. Papu maitai, e haava Iehova i te mau tupuraa atoa ma te parau-tia. Ia tiaturi tatou i te reira, e haapapu tatou e na Iehova e faaore i te mau mauiui atoa ta te hara e faatupu. I roto i te ao apî, “eita to mutaa iho ra mau mea e haamanaˈohia, eita atoa te reira e faahoruhoru” i to tatou aau. (Isa. 65:17) Tera râ, ia haamauiui te tahi taata ia tatou, e nehenehe anei tatou e faaea i te riri e i te inoino ia ˈna? E hiˈopoa anaˈe mea nafea vetahi i te na reiraraa.

TE MAU HAAMAITAIRAA IA FAAORE TATOU I TA VETAHI Ê HAPA

13-14. Eaha ta outou i haapii no nia i te faaoreraa i te hapa maoti te aamu o Tony e José?

13 E rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine tei faaoti i te faaore i ta vetahi ê hapa noa ˈtu ua mauiui ratou no te reira. Eaha te mau haamaitairaa ta ratou i ite a na reira ˈi?

14 Teie te hiˈoraa o Tony * e ora ra i Philipino. Ua haapohehia hoê o to ˈna mau taeae. Hou o ˈna a riro mai ai ei Ite no Iehova, ua itehia ia ˈna na vai i haapohe i to ˈna taeae. Na te hoê ïa taata o José te iˈoa. I taua taime ra, e taata iria e te haavî uˈana o Tony e ua hinaaro o ˈna e tahoo. Ua tapeahia José no ta ˈna i rave. I muri iho, ua matara mai o ˈna na te fare tapearaa. Ua horeo Tony e imi ia José no te haapohe ia ˈna. Ua hoo mai o ˈna i te hoê pupuhi. Haamata ˈtura râ Tony i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua parau o ˈna: “A haapii ai au, ua taa ia ˈu e e titauhia ia taui i to ˈu mau haerea, oia atoa ia faaea i te riri.” Ua bapetizohia Tony e ua riro mai ei matahiapo. A feruri na i te taime a ite ai o ˈna e ua bapetizo-atoa-hia José ei Ite no Iehova. I to raua farereiraa, ua tauahi raua ia raua e ua parau Tony ia José ua faaore o ˈna i ta ˈna hapa. Ua parau Tony e a na reira ˈi, ua oaoa roa o ˈna. Papu, ua haamaitai Iehova ia Tony no te mea ua ineine o ˈna i te faaore i ta vetahi ê hapa.

Te faaite mai ra te hiˈoraa o Peter raua Sue e nehenehe tatou e faaea roa i te riri e i te inoino (A hiˈo i te paratarafa 15-16)

15-16. Eaha ta outou i haapii no nia i te faaoreraa i te hapa maoti te aamu o Peter raua Sue?

15 I 1985, ua haere Peter raua Sue i te putuputuraa i te Piha a te Basileia. Faaroohia ˈtura te hoê paina rahi. Ua tuu te hoê taata i te tahi topita i roto i te Piha a te Basileia. Ua pêpê maitai o Sue e ua fifihia to ˈna na mata e tariˈa. Aita atoa o ˈna i nehenehe faahou hauˈa i te mau mea. * Pinepine Peter raua Sue i te ui ia raua iho: ‘E nafea te hoê taata e nehenehe ai e rave i taua ohipa ino mau ra?’ E rave rahi matahiti i muri iho, ua tapeahia te taata tei tuu i te topita. E ere o ˈna i te tavini a Iehova. Anihia ˈtura ia Peter raua Sue ua faaore anei raua i ta tera taata i rave. Teie ta raua i pahono: “Te haapii mai ra Iehova o tatou iho te mauiui i te pae tino, aau e feruriraa, ia tamau tatou i te feruri i to tatou mauiui e riri. Oioi ïa mâua i te ani ia Iehova i te tauturu ia ore mâua e tamau i te riri e ia faaore i ta ˈna hapa a nehenehe atu ai mâua e ora hau noa.”

16 I te tahi mau taime, e ere roa ˈtu i te mea ohie no raua ia faaore i ta tera taata hapa. Ua parau raua: “E riri mâua i te taime e mauiui ai Sue. Eita râ mâua e feruri noa i tei tupu. Oioi ïa to mâua riri i te ore. E nehenehe mâua e parau ma te aau tae e mai te peu e riro tera taata ei taeae i te hoê mahana, e farii mâua ia ˈna. No tei tupu, ua haapii mâua e maoti te mau faaueraa Bibilia ua tiamâ mai mâua i roto e rave rau tuhaa o te oraraa. Fatata roa Iehova i te faaore i te mau mauiui atoa. E tamahanahana te reira ia mâua.”

17. Eaha ta outou i haapii no nia i te faaoreraa i te hapa maoti te aamu o Myra?

17 I to Myra haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua faaipoipo-aˈena-hia o ˈna e e piti tamaiti ta ˈna. Aita ta ˈna tane i farii i te parau mau. I muri iho, ua faaturi e ua faarue o ˈna i to ˈna utuafare. Ua parau Myra: “Ia taivahia oe e te taata ta oe e here ra, e rave rau huru aau ta oe e ite, mai te hitimahuta, te taa-ore-raa, te oto, te manaˈo faahapa e te riri. O ta ˈu ïa i ite.” Noa ˈtu ua faataa raua, ua vai noa te mauiui o te taivaraa. Ua parau Myra: “Ua mauiui au e rave rahi avaˈe te maoro. Ua taa râ ia ˈu e ua haafifi te reira i to ˈu auhoaraa e o Iehova, oia atoa e o vetahi ê.” I teie nei, te parau ra Myra ua faaea o ˈna i te riri e aita o ˈna e hinaaro faahou ia tupu te ino i nia i te tane tei taiva ia ˈna. Peneiaˈe ia tae i te hoê mahana, e faafatata o ˈna ia Iehova. Tera ta Myra e tiaturi ra. Aita o ˈna e faaea noa i nia i tei tupu. Ei metua vahine faaea taa noa, ua haapii o ˈna i ta ˈna na tamaiti ia riro ei tavini na Iehova. I teie mahana, te oaoa ra Myra i te tavini ia Iehova e ta ˈna na tamaiti e to raua mau utuafare.

MEA TIA ROA TE PARAU-TIA O IEHOVA

18. Ei Haava Rahi, eaha ta Iehova e rave?

18 Auaa râ e ere na tatou e faaoti e nafea te taata e haavahia ˈi! Inaha o Iehova te Haava rahi, na ˈna e haapao i tera tuhaa faufaa roa. (Roma 14:10-12) E nehenehe tatou e tiaturi papu e e haava noa Iehova ia au i ta ˈna mau ture aveia tia roa. (Gen. 18:25; Arii 1, 8:32) Eita roa ˈtu o ˈna e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa parau-tia ore!

19. Inaha mea tia roa to Iehova parau-tia, eaha ta ˈna e rave?

19 Te tiai ru nei tatou i te taime e faaore roa Iehova i te mau faahopearaa ino atoa o te huru taata tia ore e te hara. I taua taime ra, e ore roa to tatou mau mauiui i te pae tino e aau. (Sal. 72:12-14; Apo. 21:3, 4) Eita roa ˈtu tatou e haamanaˈo faahou i te reira. A tiai noa ˈi i tera taime oaoa mau, e faaite anaˈe i te mauruuru ia Iehova no te mea e nehenehe tatou e pee i to ˈna hiˈoraa ma te faaore i ta vetahi ê hapa.

HIMENE 18 Mauruuru no te hoo

^ Te hinaaro ra Iehova e faaore i te hara a te feia e tatarahapa mau ra. Ei Kerisetiano, e pee tatou i to ˈna hiˈoraa ia haamauiui vetahi ê ia tatou. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou eaha te mau hapa ta tatou e nehenehe e faaore e te mau hapa e mea tia ia faaite i te mau matahiapo. E ite atoa tatou no te aha te hinaaro ra Iehova ia faaore tatou i te hapa te tahi i te tahi e eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo a na reira ˈi.

^ A hiˈo i te tumu parau “Mau uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Eperera 1996.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Tenuare 1992, api 9-13. A hiˈo atoa i te video Te Utuafare Schulz: Ua faaruru i te hoê ati riaria mau i nia i te JW Haapurororaa teata.