Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 25

Ca binni ni nanna guni perdonar riguu Jehová ndaayaʼ laacaʼ

Ca binni ni nanna guni perdonar riguu Jehová ndaayaʼ laacaʼ

«Cásica biʼniʼ perdonar Jehová laatu, laatu laaca naquiiñeʼ gúnitu zacá» (COL. 3:13).

CANCIÓN 130 Guizíʼdinu gutiidiláʼdxinu

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi cayuni prometer Jehová ca ni gaca arrepentir?

 JEHOVÁ nga ni bizáʼ laanu, ni riguixhe ley ne Juez stinu, peru laaca nácabe Bixhózenu ni nuu guibáʼ ni nadxii laanu (Sal. 100:3; Is. 33:22). Nga runi pa guchéʼnenu laabe ne gaca arrepentirnu de guidubi ladxidoʼno, cadi zanda si guni perdonarbe laanu, sínuque racaláʼdxibe guniʼbe ni (Sal. 86:5). Biquiiñeʼ Jehová profeta Isaías para biʼniʼ ti promesa ni riguixhedxí ladxidoʼno. Sicaríʼ guniʼbe: «Neca maʼ naxiñáʼ rini ca pecadu stitu, zaca ca ni naquichibé casi nieve» (Is. 1:18).

2. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu para chuʼnu galán né binni?

2 Cumu guiranu binni ruchee laanu la? nuu biaje rininu o rúninu xiixa ni ruchiichi stobi (Sant. 3:2). Peru qué riníʼ diʼ nga qué zanda gápanu xhamígunu, ni naquiiñeʼ gúninu nga guizíʼdinu guni perdonarnu (Prov. 17:9; 19:11; Mat. 18:21, 22). Ribeza Jehová guni perdonarnu binni pa gapanenu laacaʼ xiixa guendanagana (Col. 3:13). Ne nápanu razón para gúninu ni, purtiʼ stale biaje runi perdonarbe laanu (Is. 55:7).

3. ¿Xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

3 Lu artículo riʼ, zadúʼyanu neca nácanu binni ruchee zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jehová ra guni perdonarnu xcaadxi. Yanna, ¿gunáʼ nga ca pecadu ni naquiiñeʼ gábinu ca ancianu yaʼ? ¿Xiñee racalaʼdxiʼ Jehová guni perdonársaanu? Ne, ¿xi zanda guizíʼdinu de caadxi hermanu ni gucaná pur pecadu ni biʼniʼ xcaadxi binni?

ORA RUNI COMETER TI XPINNI CRISTU TI PECADU GRAVE

4. a) ¿Xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu ni maʼ biʼniʼ cometer ti pecadu grave? b) ¿Xi naquiiñeʼ guni ca ancianu?

4 Ora guni cometer tuuxa ti pecadu grave la? naquiiñeʼ gábinu ni ca ancianu. Lu 1 Corintios 6:9, 10, riete caadxi de ca pecadu grave, nabé malu ca pecadu riʼ purtiʼ rucheené binni ley stiʼ Dios pa guni ca ni. Pa guni cometer ti xpinni Cristu tobi de ca pecadu riʼ, naquiiñeʼ guni orar Jehová para guinabaʼ gaca perdonar ne guiniʼné ca ancianu de congregación (Sal. 32:5; Sant. 5:14). ¿Xi naquiiñeʼ guni ca ancianu yaʼ? Jehová si nga napa autoridad para guni perdonar ca pecadu, ne rúnibe ni pur rini bixhii Jesús. * Peru maʼ bidii Dios dxiiñaʼ ca ancianu para guni decidircaʼ né Stiidxabe pa ziaana ti binni ni bichee ndaaniʼ congregación o coʼ (1 Cor. 5:12). Para ganda guicaacabe decisión ca zanda gacané ca pregunta riʼ laacabe: ¿ñee maca cá ique binni ca guni pecadu ca la?, ¿ñee bicaachibe ni la?, ¿ñee maʼ xadxí cayuni cometerbe pecadu ca la? Ne sti cosa jma risaca ¿ñee dxandíʼ cusihuínnibe nuube arrepentidu la?, ¿nuu prueba ni maʼ cusihuinni maʼ biʼniʼ perdonar Jehová laabe la? (Hech. 3:19).

5. ¿Ximodo racané dxiiñaʼ ni runi ca ancianu congregación?

5 Ora riniʼné ca ancianu ti binni ni bichee, ruyúbicaʼ guicaacaʼ decisión ni maʼ gucuaa Jehová guibáʼ (Mat. 18:18). ¿Ximodo racané ndiʼ ca hermanu de congregación yaʼ? Pa qué gaca arrepentir binni ca, qué zanda guiaanabe ndaaniʼ congregación, zacá nga riaapaʼ ca dendxuhuiiniʼ stiʼ Jehová de cosa malu (1 Cor. 5:6, 7, 11-13; Tito 3:10, 11). Laaca zacané ni binni ni bichee ca gaca arrepentir ne guyubi guni perdonar Jehová laa (Luc. 5:32). Runi orar ca ancianu pur binni ni gaca arrepentir ne rinábacaʼ Jehová gacané laabe chuʼbe gaxha de laa sti biaje (Sant. 5:15).

6. Bisiene pa zanda guni perdonar Jehová ti binni nuu expulsadu.

6 Peru ¿xi zazaaca pa qué gaca arrepentir ti binni ni bichee ora guiniʼné ca ancianu laa yaʼ? Zaca expulsarbe de ndaaniʼ congregación. Ne pa málasi bicheenebe xiixa ley stiʼ guidxi la? qué zacané diʼ ca ancianu laabe. Maʼ bidii Jehová permisu ca autoridad para guni juzgarcaʼ ne guni castigarcaʼ tutiica gucheené ley nécaxa maʼ guca arrepentir o coʼ (Rom. 13:4). Peru pa gudii binni ca cuenta cadi jneza ni biʼniʼ, gaca arrepentir de guidubi ladxidóʼ, guchaa modo riníʼ ique ne ni runi, nuu Jehová listu para guni perdonar laabe (Luc. 15:17-24). Nécaxa nabé naroʼbaʼ pecadu bíʼnibe (2 Crón. 33:9, 12, 13; 1 Tim. 1:15).

7. ¿Xi riníʼ guni perdonarnu tuuxa ni bicheené laanu?

7 ¿Cadi dxandíʼ ratadxí ladxidoʼno purtiʼ cadi laanu runi decidirnu pa zuni perdonar Jehová tuuxa o coʼ la? Neca zacá, nuu xiixa ni naquiiñeʼ gúninu. ¿Xi laani yaʼ? Guiníʼ íquenu bicheené ti binni laanu ne nabé naroʼbaʼ ni biʼniʼ. Zándaca gunábabe laanu guni perdonarnu laabe o coʼ, peru intiica si guizaaca naquiiñeʼ guni perdonarnu laabe, ndiʼ riníʼ cadi guidaʼnu xiana né laabe. Ni dxandíʼ nga zándaca ziné tiempu para guni perdonarnu laabe jmaruʼ si pa guizáʼ bininabe laanu. Sicaríʼ ná La Atalaya 15 de septiembre iza 1994: «Guni perdonarnu tuuxa qué riníʼ diʼ ni zazanu guininu ni bíʼnibe laanu. Para ti xpinni Cristu la? guni perdonar riniʼni gapa confianza Jehová ne gusaana guirani lu nabe. Jehová nga Juez chaʼhuiʼ lu guidubi naca universu ne zúnibe ni jneza pa cuézanu laabe». ¿Xiñee racalaʼdxiʼ Jehová guni perdonarnu ne gápanu confianza zuni juzgarbe jneza yaʼ?

XIÑEE RACALAʼDXIʼ JEHOVÁ GUNI PERDONARNU

8. ¿Ximodo rusihuínninu rudiʼnu xquixe peʼ Jehová purtiʼ riá laanu?

8 Ora runi perdonarnu, rusihuínninu rudiʼnu xquixe peʼ Jehová purtiʼ riá laanu. Lu ti parábola, bichaaga Jesús Jehová né ti rey ni biʼniʼ perdonar ti esclavu stiʼ purtiʼ qué ñanda niguixe laabe ti deuda naroʼbaʼ ni nuzaabiʼ. Peru qué ñá diʼ esclavu riʼ xcompañeru ni jma huaxiéʼ nuzaabiʼ laa (Mat. 18:23-35). Ni nuu Jesús gusiidiʼ raríʼ nga, pa dxandíʼ rudiʼnu xquixe peʼ Jehová pur guizáʼ riá laanu, zucaani laanu guni perdonarnu xcaadxi (Sal. 103:9). Raca stale iza bisiene revista La Atalaya de tema riʼ, neca stale biaje guni perdonarnu xcaadxi, qué ziuu dxi ugaanda ni «modo riá ne modo runi perdonar Jehová laanu pur guendaguti stiʼ Cristu».

9. ¿Tuu nga ca ni riá Jehová? (Mateo 6:14, 15).

9 Pa guni perdonarnu, zuni perdonar Jehová laanu. Riabe ca ni riá (Mat. 5:7; Sant. 2:13). Bisiene Jesús ni ora bisiidiʼ ca discípulo stiʼ guni orar (biindaʼ Mateo 6:14, 15). Ne laaca maca bisiene Jehová ni dxi bibani Job. Biʼniʼ huantar hombre chaʼhuiʼ riʼ ca cosa feu ni gudxi Elifaz, Bildad ne Zofar laa. Gunabaʼ Jehová Job guni orar pur ca hombre riʼ. Ne ora biʼniʼ Job ni la? guluube ndaayaʼ laa (Job 42:8-10).

10. ¿Xiñee racananu ora ridaʼnu xiana? (Efesios 4:31, 32).

10 Pa guidaʼnu xiana zuniná ni laanu. Zeeda gaca xiana ca casi ti cosa ni nanaa ni nuanu, nga runi racalaʼdxiʼ Jehová cadi guidaʼnu xiana (biindaʼ Efesios 4:31, 32). Cudii Jehová conseju riʼ: «Bisaana de guidxiichiluʼ ne bisaana de guidaaluʼ xiana» (Sal. 37:8). Pa chinándanu conseju riʼ zacaneni laanu, purtiʼ ora ridaa binni xiana zanda guni huará ni cuerpu stiʼ ne xquendabiaaniʼ (Prov. 14:30). Guidaa binni xiana zeeda gácani casi ora ñeʼ venenu purtiʼ runiná laca laa. Nga runi ora guni perdonarnu xcaadxi riuʼnu nayecheʼ (Prov. 11:17). Zápanu guendariuudxi ne gastiʼ qué zucueeza laanu para gúninu ni ná Jehová.

11. ¿Ñee rusiidiʼ Biblia zanda guquixe binni ni gúnicabe laa la? (Romanos 12:19-21).

11 Gudiʼnu lugar Jehová guquixe ni bíʼnicabe laanu. Qué nudii Jehová permisu laanu para guquíxenu ni biʼniʼ xcaadxi laanu (biindaʼ Romanos 12:19-21). Cumu binni ruchee laanu ne qué randa ridúʼyanu xi guiráʼ rizaaca la? nga runi Jehová si nga randa runi juzgar jneza (Heb. 4:13). Ne nuu biaje ni runi sentirnu ca rucaani laanu cadi guiníʼ íquenu jneza. Sicaríʼ bicaa Santiago: «Ora cadxiichi binni la? qué zanda guni ni riuulaʼdxiʼ Dios» (Sant. 1:20). Nga runi zanda chuʼnu seguru zuni Jehová ni jneza ne zuni chaahuibe guendanagana stinu.

Naquiiñeʼ gusaana de guidxiichinu ne guidaʼnu xiana, ne gusaananu ca cosa ca lu náʼ Jehová. Laabe zuni chaahuibe guiráʼ ra maʼ bininá pecadu. (Biiyaʼ párrafo 12).

12. ¿Ximodo zanda gusihuínninu nápanu confianza zuni Jehová ni jneza?

12 Ora runi perdonarnu, rusihuínninu nápanu confianza zuni Jehová ni jneza. Pa gusaananu ca cosa ca lu náʼ Jehová, zusihuínninu runi crenu zuni chaahuibe ca guendananá huayápanu pur pecadu. Ndaaniʼ guidxilayú cubi ca maʼ qué zietenalaʼdxiʼ binni ca cosa ni bininá laa «ne maʼ qué zuninácani ladxidóʼ» (Is. 65:17). Peru ¿ñee zanda gusaana de guidxiichinenu binni ca ne guidaʼnu xiana pa guizáʼ bininabe laanu la? Guidúʼyanu ximodo huayuni caadxi hermanu ni.

XI ZABEENDUNU PA GUNI PERDONARNU

13, 14. ¿Xi rusiidiʼ experiencia stiʼ Tony ne José lii?

13 Stale de ca hermanu stinu maʼ biʼniʼ perdonarcaʼ binni ni guizáʼ bininá laacaʼ. ¿Xi huabeendúcabe pur bíʼnicabe ni yaʼ?

14 Guidúʼyanu ni bizaaca Tony, * ti hermanu ni nabeza Filipinas. Stale iza ante gácabe testigu stiʼ Jehová, guti tobi de ca bíʼchibe ni jma huaniisi. Gúnnabe ti hombre láʼ José biiti bíʼchibe. Cumu guizáʼ nagueenda ridxiichi Tony la? guniʼbe zuquíxebe ni. Guluucabe José ndaaniʼ cárcel pur ni biʼniʼ que. Dxi biree José ndaaniʼ cárcel, guníʼ Tony zadxela laabe ne zuuti laabe, ngue runi guzíʼ ti pistola. Peru biʼniʼ estudiarné ca testigu stiʼ Jehová Tony. Sicaríʼ guniʼbe: «Ra ziziideʼ que, bidieeʼ cuenta naquiiñeʼ guchaaʼ modo naa. Ne naquiiñeʼ gusaanaʼ de guidxiicheʼ nagueenda». Gudiʼdiʼ si tiempu guyuunisa Tony ne beeda gaca ti ancianu ndaaniʼ congregación stiʼ. ¡Guizáʼ bidxagayaabe ora gúnnabe laaca maʼ testigu stiʼ Jehová José! Dxi bidxaaga Tony José gudiidxibe laa, ne gúdxibe José maʼ biʼniʼ perdonarbe laa. Tony guníʼ de qué nidxela diidxaʼ para guiníʼ pabiáʼ nayecheʼ guyuu dxi biʼniʼ perdonar José. Biziidiʼ hermanu riʼ guni perdonar ne guluu Jehová ndaayaʼ laa.

Racané ejemplu stiʼ Peter ne Sue laanu para gusaana de guidxiichinu ne guidaʼnu xiana. (Biiyaʼ párrafo 15 ne 16).

15, 16. ¿Xi rusiidiʼ experiencia stiʼ Peter ne Sue lii?

15 Lu iza 1985, nuu Peter ne Sue ndaaniʼ ti Yoo stiʼ Reinu lu ti reunión, málasi gucuaguí ti bomba. Ti hombre guluuni raqué. Guizáʼ gucaná Sue, dede maʼ qué ñanda ñuuxii, gucaná bizalú ne diaga. * Gatigá rinabadiidxaʼ guendaxheelaʼ que: «¿Tu laa biʼniʼ cosa malu que?». Gudiʼdiʼ stale iza bigaa hombre que, cadi Testigu laa, ne bieguyoo maca para cadi guiree ndaaniʼ cárcel. Gunabadiidxacabe Peter ne Sue pa maʼ biʼniʼ perdonarcaʼ hombre que, laacaʼ bicábicaʼ: «Maʼ bisiidiʼ Jehová laadu pa guidxiichidu ne guidaʼdu xiana né tuuxa, zanda guni huarani cuerpu stidu ne xquendabiaanidu, ngue runi dede dxi gucuaguí bomba que gunábadu Jehová gacané laadu cadi guidxiichidu ne guni perdonardu para ganda guibánidu né guendariuudxi».

16 Nuu biaje huayaca nagana para guendaxheelaʼ riʼ guni perdonar. Guidúʼyanu xi guníʼcabe: «Nuu biaje ridxiichidu ora maʼ cayacaná Sue pur ni bizaaca que. Peru cumu nagueendaca ribeedu ni ndaaniʼ íquedu la? maʼ qué ridxiichidu. Ne zanda guinidu de guidubi ladxidoʼdo, pa chuʼ dxi gueeda gaca hombre que hermanu stidu, zadxaagaludu laabe galán ndaaniʼ xquidxi Jehová. Pur ni bizaacadu que, bizíʼdidu západu guendariuudxi ne zabánidu galán pa chinándadu ca conseju ni zeeda lu Biblia. Ne cadi ngasi, laaca ratadxí ladxidoʼdo gánnadu maʼ cadi candaa zuni chaahuiʼ Jehová guirá ra maʼ gucanadu».

17. ¿Xi rusiidiʼ experiencia stiʼ Myra lii?

17 Sti hermana láʼ Myra maʼ bichaganáʼ ne napa chupa hombrehuiiniʼ dxi binibiáʼ Jehová, peru xheelabe qué niná niziidiʼ. Gudiʼdiʼ si tiempu bicheené xheelabe laabe ne bisaana laacabe. Ndiʼ nga ni guníʼ Myra: «Dxi bisaana xheelaʼ naa, qué nidxelaʼ xi ñuneʼ. Guizáʼ stale cosa bineʼ sentir, gucanaʼyaʼ, guníʼ iqueʼ napaʼ donda ne bidxiicheʼ». Neca biluxe guendaxheelaʼ stibe, peru qué niree ga diʼ yuubaʼ ni gúpabe pur bicheené xheelabe laabe. Guniʼruʼ Myra: «Bineʼ sentir zaqué pur caadxi beeu, ne bidieeʼ cuenta cuxheleʼ ni naa de Jehová ne de xcaadxi hermanu». Yanna, maʼ qué gapa Myra xiana ne qué racaláʼdxibe guizaaca hombre ni guca xheelabe que xiixa cosa malu. Ne ribézabe chuʼ ti dxi guiziidiʼ hombre ca de Jehová. Maʼ qué riníʼ ique Myra ca cosa ni bizaaca dxiqué, sínuque jma ricá ique ni chiguizaaca despué. Neca stúbibe, bisiidibe guiropaʼ xiiñibe de Jehová. Tiempu riʼ, laabe, ca xiiñibe ne xheelacaʼ nabánicabe nayecheʼ cayúnicabe ni ná Jehová.

JEHOVÁ NGA JUEZ NI JMA JNEZA RUNI JUZGAR

18. Cumu gástiruʼ sti juez casi Jehová, ¿xi zanda chuʼnu seguru?

18 Cumu gástiruʼ sti juez casi Jehová la? cadi naquiiñeʼ chuʼnu xizaa ximodo gaca juzgar xcaadxi. Maʼ laabe xcuéntabe ni. ¡Guizáʼ riguudxí nga laanu! (Rom. 14:10-12). Cumu qué ruchee ca ley stiʼ Jehová la? zanda chuʼnu seguru zuni juzgar jneza, purtiʼ laasibe nga nánnabe xii nga ni jneza ne ni cadi jneza (Gén. 18:25; 1 Rey. 8:32). Qué ziuu dxi guni Jehová xiixa ni guniná laanu.

19. Cumu jneza runi juzgar Jehová, ¿xi zúnibe?

19 Zuni chaahuiʼ Jehová guiráʼ ra maʼ bininá pecadu ne guendaruchee. ¡Guizáʼ maʼ racaláʼdxinu guedandá dxi ca! Tobi si tiru zusiándabe guiráʼ modo huayacananu (Sal. 72:12-14; Apoc. 21:3, 4). Ne maʼ qué lica zietenaláʼdxinu ca ni. Laga cabézanu guedandá dxi ca, cadi guiaandaʼ laanu bizáʼ Jehová laanu para guni perdonarnu xcaadxi ne zacá zinándanu ejemplu stiʼ.

CANCIÓN 18 Xquíxepeʼ lii pur ni bisigáʼdeluʼ laadu

^ Racalaʼdxiʼ Jehová guni perdonar ca ni raca arrepentir. Ca xpinni Cristu racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stibe ne guni perdonarnu ca ni guni laanu xiixa. Lu artículo riʼ, zaninu gunáʼ nga ca pecadu ni zanda guni perdonarnu ne gunáʼ nga ca pecadu ni naquiiñeʼ gábinu ca ancianu. Laaca zadúʼyanu xiñee racalaʼdxiʼ Jehová guni perdonársaanu ne xi zabeendunu pa gúninu ni.

^ Biiyaʼ artículo ni zeeda lu «Preguntas de los lectores» ni biree lu La Atalaya 15 de abril iza 1996.

^ Maʼ bidxaa lá caadxi binni.

^ Biiyaʼ revista ¡Despertad! 8 de enero iza 1992, yaza 9 hasta 13. Laaca zanda gúʼyaluʼ videu ni nuu lu JW Broadcasting® ni láʼ Peter y Sue Schulz: La adversidad se puede superar.