1. So situații daștin te cheren-ame te daras?

 I DAR daștil te avel anda mai but situații. Te dichas trin anda cadala. O Nestor hai leschi rromni, i María, camenas te slujin cai sas mai bari nevoia phralendar. * Tha caște cheren cadai buchi, von trebunas te îngăren iech viața mai simplo. Tha von daranas că, dacă va avela-le mai țâra love, ci va avena sa cadea de fericime. O Biniam prinjiandea o ciacimos ande iech them cai i predicarea sili așadi. Na pala but timpo, vo hachiardea că daștilas te avel persecutime hai cadaia daradea-les. Tha, vi mai but, vo daradea catar so va phenena le jene anda leschi familia cana va așunena că vo parudea peschi religia. I Valérie sas zurales nasfali hai o doctoro phendea că sila iech cancero zurales nasul hai ci daștilas te arachel iech chirurgo cai te respectil lachi dorința bazome pi Biblia te na del-pe lache rat. Voi darailea zurales, anda codoia că hachiardea că daștilas te merel.

2. Sostar trebul te încăras tela controlo amare daraimata?

² Nachlean vi tu prin cadal daraimata? But jene anda amende nachleam. Dacă ci sichioas te încăras tela controlo amare daraimata, daștil-pe că va avela te alosaras te cheras buchia greșime, cai va duriarena-ame catar o Iehova hai va rimosarena amaro amalimos leia. Exacto cadaia camel o Satan. Sa cadea, vo del peschi zor te folosisarel amare daraimata caște cherel-ame te na mai așunas catar le Iehovasche legi, mașcar save si vi i porunca te predichisaras i vestea lași. (Rev. 12:17) O Satan silo nasul, ci siles mila chanicastar hai silo zuralo. Tha daștis te feris-tu catar lesche athaimata. Sar daștis te cheres cadaia?

3. So ajutil-ame te nachas părdal amare daraimata?

³ Cana pachias zurales că o Iehova iubil-ame hai silo pașa  amende, o Satan ci va daștila te daravel-ame. (Ps. 118:6) Sar exemplo, o manuș cai scriisardea o Psalmo 118 nachlea prin situații zurales phare cai cărde lesco ilo te izdral. Les sas-les but dușmani, mașcar save sas chichiva manușa zurale (le versetea 9, 10). Poiechdata, cărde-pe bare presiuni pe leste (o verseto 13). Hai vi mai but, o Iehova ortosardea-les zurales (o verseto 18). Chiar cana nachlea prin sea cadal pharimata, lesco ilo cărdea-les te phenel: „Ci va avela te darav”. Sostar daisardea te pachial cadaia? Vo jianglea că, chiar cana o Iehova ortosardea-les, lesco Dad cerisco iubilas-les zurales but. O psalmisto pachialas zurales că lesco Del iubitorii sas-lo sea o timpo gata te ajutil-les, indiferento prin so avelas te nachel. (Ps. 118:29)

4. Părdal so daraimata daisaras te nachas dacă si amen pachiamos că o Iehova iubil-ame?

⁴ Trebul te pachias zurales că o Iehova iubil fiesaves anda amende. Cado pachiamos va ajutila-ame te nachas părdal trin feluri daraimata cai si bute manușen: i dar că ci daisaras te las sama ca amara familia te avel-la le buchia cai trebun-la caște trail, i dar le manușendar hai i dar le merimastar. Le phrala hai le pheia, anda save deam duma ando iechto paragrafo, daisarde te nachen părdal lenghe daraimata, anda codoia că pachiaie-pe zurales andi iubirea le Iehovaschi caring lende.

5. So situații daștilas te daravel ieche șăres la familiaco? (Dich i imaginea pa i coperta.)

⁵ Iech creștino jianel mișto chichi de importanto si te lel sama pesca familiatar. (1 Tim. 5:8) Dacă san iech șăro la familiaco, daștil-pe că ande cadai pandemia daradea-tu o gândo că daisardeanas te hasares chi buchi. Daștil-pe că le phare gânduri pherde chi goghi hai gândisardean-tu că va avela zurales pharo te les sama ca le jenen anda chi familia te aven-le so trebun-le, te pochines i chiria sau le rate ca o chăr. Daștil-pe că darailean că va avela te hasares chi buchi hai că ci va daisareia te araches tuche iech aver. Sau, cadea sar o Nestor hai i María, anda save deam duma mai anglal, încărdean-tu parpale te cheres paruimata ande soste priveal i buchi, daratar că ci va mai avela te traisares cadea de mișto. Andal puraimata ji acana, o Satan folosisardea-pe catar cadal daraimata.

6. So camel o Satan te pachias?

⁶ O Satan camel te pachias că o Iehova ci interesil-pe fiesavestar anda amende hai că mechel-ame corcore cana trebul te las sama pe amari familia. Cadea că, daisaras te pachias că trebul te încăras-ame catar amari buchi, chiar cana cadaia însemnolas te na mai încăras ca le sicaimata biblico.

7. So phenel amenghe o Isus că daisaras te pachias?

⁷ O Isus prinjianel le Dades mai mișto sar oricon hai phenel amenghe că daisaras te pachias că amaro Del ‘jianel so si amen nevoia chiar angla so te mangas lestar’. (Mat. 6:8) O Isus jianel că o Iehova silo gata te pâtrel pesco vast caște ajutil-ame te aven-ame le buchia cai trebun amenghe caște traisaras. Mai but, sar jene cai cheras partea anda o chăr le Devlesco, daisaras te pachias zurales că o Iehova, cai si o Șăro cadala familiaco, va încărela o principio anda 1 Timotei 5:8, cai chiar vo lea sama te avel scriime andi Biblia.

8. a) So daștil te ajutil-ame te nachas părdal i dar că ci daisaras te las sama pe amari familia te avel-la so trebul-la? (Matei 6:31-33) b) Cadea sar dichiol-pe andi imaginea, sar daisaras te las-ame pala o exemplo iecha familiaco cai îngărel haben iecha pheiache?

⁸ Cana va avela te hachiaras ande amaro ilo că o Iehova iubil amen hai le jenen ande amari  familia, daisaras te pachias că va avena-ame le buchia cai trebun-ame caște traisaras. (Citisar Matei 6:31-33.) O Iehova camel te lel sama amendar hai cherel cadai buchi anda sea o ilo hai pherdo generozitatea! Cana cărdea i phuv, o Iehova dea-ame na numai le buchia caște daisaras te traisaras. Ande leschi bari iubirea, vo pherdea i phuv bute buchianța cai anen amenghe iech bari bucuria. (Gen. 2:9) Chiar cana poiechdata si amen numai chiar so trebul-ame, trebul te avas recunoscători anda so si amen. Cadaia sicavel că o Iehova ci mechlea-ame hai că încărdea peschi promisiunea te del-ame so trebul amenghe. (Mat. 6:11) Te na bâstras niciechdata că orisavo hasarimos materialo cai si amen acana si iech chanci pașa le bare miștimata cai o Iehova va dela-le amenghe aghies, hai vi ando viitorii. Cadaia arăsle te hachiaren vi o Nestor hai i María. (Is. 65:21, 22)

9. So daisaras te sichioas anda o exemplo le phralengo o Nestor hai i María?

⁹ O Nestor hai i María, anda Columbia, îngărenas iech viața lași. Von phenen: „Camleam te îngăras iech viața mai simplo hai te cheras mai but anda o Iehova, tha sas amenghe dar că ci va avela te avas sa cadea de fericime dacă avelas te traisaras mai țâra lovența”. So ajutisardea-le te nachen părdal lenghe daraimata? Von gândisarde-pe ca le but ocazii ande save o Iehova sicadea peschi iubirea caring lende. Cana arăsle te pachian anda sea o ilo că vo va lela sama lendar, mechle penghi buchi mișto pochindi, bichinde pengo chăr hai găle ande aver rig le themesco cai sas mai bari nevoia phralendar caște phenen i vestea lași. Fal-len nasul anda so alosarde te cheren? O Nestor phenel: „Dichleam amare iachența chichi de ciace si le cuvintea anda Matei 6:33. Ci lipsosardea amenghe niciechdata chanci, hai acana sam chiar mai fericime sar mai anglal”.

10. Sostar daran le manușa iech averendar?

¹⁰ Încă de cana o Adam hai i Eva vazdine-pe contra le Iehovasche, le manușa cărde penghe nasul iech averesche. (Ecl. 8:9) Butivar așunas anda manușa cai folosisaren pengo zuralimos caște cheren nasul averenghe, anda manușa cai maren-pe sau mudaren averen, anda jene cai prasan sau daraven averen ca i școala, hai vi anda manușa cai phiraven-pe jiungales penghe familiența. Cadea că, si normalo ca le manușa te daran iech averestar. Sar camel o Satan te folosisarel cadai dar le manușendar caște peravel-ame?

11, 12. Sar folosil-pe o Satan catar i dar le manușendar?

 ¹¹ O Satan camel te cherel-ame te daras le manușendar caște așavel-ame te na mai predichisaras sau te cherel-ame te na mai așunas le Iehovastar. Tela o zuralimos le Satanosco, le guvernea așade amari predicarea hai persecutin-ame. (Luca 21:12; Rev. 2:10) Andi lumea le Satanoschi, but manușa den mai dur hohaimata nasul andal Martori le Iehovasche hai phenen buchia neciace anda lende. Codola cai pachian cadal hohaimata daștinas te prasan-ame sau chiar te cheren amenghe nasul fizico. (Mat. 10:36) Si neve cadal athaimata le Satanosche? Nici. Vo folosisarel-le încă anda o iechto secolo. (Fap. 5:27, 28, 40)

¹² Tha i dar te avas persecutime catar le guvernea ci si i corcori dar saveatar folosil-pe o Satan. Chichiva daran catar so va pachiana le jene anda lenghi familia cana va așunena că von alosarde te aven Martori le Iehovasche. Cadai dar si mai bari sar codoia te aven persecutime hai marde. Von iubin zurales but penghe neamuren hai camen ca vi von te prinjianen hai te iubin le Iehovas. Cadea că, von sile zurales duchade cana cadala den duma bipachivales anda o Iehova hai anda lesche închinători. Tha, poiechdata, le neamuri cai sas mai anglal contra, avile co ciacimos. Tha so avelas te cheras dacă le jene anda amari familia șinen orisavo phanglimos amența anda codoia că si amen iech nevi religia?

13. Sar ajutil-ame i iubirea le Devleschi cana le jene anda amari familia duriaren-pe amendar? (Psalmo 27:10)

¹³ Daisaras te avas zuriarde hai te avel-ame iech bari pacea ando ilo cana gândisaras-ame ca le șucar cuvintea anda Psalmo 27:10. (Citisar.) Cana anas amenghe andi goghi chichi de but iubil-ame o Iehova, ci mai daras anda so va avela, chiar cana amari familia duriardea-pe amendar. Sa cadea, daisaras te pachias că o Iehova va pochinela-ame parpale anda codoia că ci mechas-ame. Chonic ci daștil te ajutil-ame cadea sar o Iehova! Vo del-ame sea so trebul amenghe caște traisaras, lel sama pe amaro ilo caște avas bucurime hai ajutil-ame te așias pașă lestar. I experiența le phraleschi Biniam, anda savo deam duma mai anglal, sicavel cado baro ciacimos.

14. So sichioas anda o exemplo le phralesco Biniam?

¹⁴ O Biniam cărdilea Martoro le Iehovasco chiar cana jianglea că va avela zurales persecutime. Vo gândisardea-pe ca i iubirea cai sicadea-la lesche o Iehova hai cadea daisardea te nachel părdal i dar le manușendar. O Biniam  phenel: „I persecuția sas but mai nasul sar pachiaiem. Tha, vi mai but darailem cana gândisardem-ma că mânri familia avelas te așel manghe contra. Darailem că, dacă alosarav te avav iech Martoro le Iehovasco, mânro dad va avela zurales holiardo hai mânre neamuri avenas te dichen-ma sar iech manuș lașio chancesche”. Cu sea cadala, o Biniam jianelas că o Iehova lel sama de fiesavi data codolendar cai iubil-le. Vo phenel: „Gândisardem-ma sar ajutisardea o Iehova averen te nachen părdal le pharimata le lovența, le prasaimata hai le persecuții violento. Jianglem că, dacă va avela te așiav pașa o Iehova, vo va dela-ma but miștimata. Somas phandado mai butivar hai chiar mardo zurales. Tha, de fiesavi data, simțosardem pe mânri morci sar ajutil o Iehova codolen cai așen pherde pachiamos cana nachen prin pharimata”. O Iehova cărdilea iech ciacio Dad anda o Biniam, hai lesche phrala cărdile leschi familia.

15. Sostar si normalo te daras le merimastar?

¹⁵ I Biblia sicavel că o merimos si sar iech dușmano. (1 Cor. 15:25, 26) O gândo le merimasco daștil te peravel-ame, vi mai but dacă ame sau codola drago amenghe sile zurales nasfale. Tha sostar daras catar o merimos? Anda codoia că o Iehova șiutea ande amaro ilo i dorința te traisaras veșnico. (Ecl. 3:11) Ande iech anumime felo, i dar le merimastar daștil te ajutil-ame te las sama pe amari viața. Sar exemplo, daștil te cherel-ame te has mai sastevesto, te cheras mai but mișcarea, te mangas o ajutorii le doctorengo hai te las draba cana sam nasfale, hai vi te na șioas amari viața ando pericolo de ivea.

16. Sar camel o Satan te folosil-pe catar amari dar naturalo le merimastar?

¹⁶ O Satan jianel chichi de cuci si anda amende i viața. Tha vo phenel că amen sam gata te mechas de iech rig oriso, chiar vi amaro amalimos le Iehovaia, caște așias jiuvinde. (Iov 2:4, 5) Chichi de but athavel-pe! Cu sea cadala, anda codoia că les „siles o zuralimos te anel o merimos”, o Satan camel te folosisarel amari dar naturalo le merimastar caște cherel-ame te risaras o dumo le Iehovasche. (Evr. 2:14, 15) Poiechdata, le manușa cai sile tela o zuralimos le Satanosco daraven le slujitoren le Iehovasche că va mudarena-le caște cheren-le te mechen pengo pachiamos. Aver data, o Satan daștilas te folosin-pe catar iech urgența medicalo caște cherel-ame te na mai avas loialo le Iehovasche. Le doctori sau amare neamuri cai ci slujin le Iehovasche, daștinas te încăren-pe amendar caște cheren-ame te las rat, hai cadea te uștaras i legea le Iehovaschi. Sau aver daștinas te camen te cheren-ame te pachias că trebul te las aver tratamentea cai aven contra i Biblia.

17. Cadea sar sicavel-pe ando Romani 8:37-39, sostar ci trebul te daras le merimastar?

¹⁷ Chiar cana ci camas te meras, jianas că o Iehova va iubila-ame vi mai dur, chiar cana ci mai sam andi viața. (Citisar Romani 8:37-39.) Cana le amala le Iehovasche soven ando merimos, von așen ande leschi goghi, sar cana sile încă jiuvinde. (Luca 20:37, 38) Vo abia ajucărel te anel-le parpale viațate. (Iov 14:15) O Iehova pochindea iech prețo zurales baro ca amen ‘te avel amen viața veșnico’. (Ioan 3:16) Jianas chichi de bari si i grija hai i iubirea le Iehovaschi caring amende. Cadea că, cana sam darade că va avaia mudarde sau sam nasfale, ci camas te mechas le Iehovas. Mai but, amen camas te ortosaras-ame caring leste caște del-ame mângâierea, goghiaverimos hai zuralimos. Exacto cadaia cărde i Valérie hai laco rrom. (Ps. 41:3)

18. So sichioas anda o exemplo la pheiaco Valérie?

¹⁸ Cana sas-la 35 bărșa, i Valérie pelea zurales  nasfali hai le doctori phende lache că sila iech cancero raro hai zurales nasul. Sar ajutisardea-la i iubirea te na mechel-pe peradi catar i dar le merimastar? Voi phenel: „Cana așundem că si man cado nasfalimos pharo, mânri viața parudea-pe de pe iech ghies pe aver. Trebulas te cherav sigo iech operația phari caște așav jiuvindi. Somas ca mai but doctori, tha niciech ci camlea te operil-ma bi ratesco. Chiar cana darailem zurales, somas hotărâme ande mânro ilo te încărav i porunca le Iehovaschi hai te na lav rat. Sea mânri viața, o Iehova sicadea manghe butivar chichi de but iubil-ma. Acana sas man i ocazia te sicavav vi me mânri iubirea caring leste. Ori chichi-var primisardem vești nasul catar le doctori, somas vi mai hotârăme te cherav le Iehovas te avel baricano manța hai te na mechav le Satanos te peravel-la. Ji la urmă, somas operime bi ratesco hai i operația înclistea mișto. Chiar cana încă ci sastilem cu sea, o Iehova silo vi mai dur pașa mande. Sar exemplo, ca i întrunirea catar o sfârșito le curchesco, chiar angla te așunav că som zurales nasfali, citisardem o articolo «Te nachas părdal le pharimata pherde tromai». * Cado articolo zuriardea-ame zurales but. Citisardeam-les mai butivar. Articolea sar cadala hai le buchia cai cheras-le anda o Iehova ajutin man hai mânre rromes te avel-ame pacea ando ilo hai ajutisarde-ame te las lașe decizii”.

19. So va avela na pa but timpo?

¹⁹ Le ajutoroia le Iehovasco, lesche Martori pa sea i phuv nachen părdal bare pharimata hai așen contra le Benghesche. (1 Pet. 5:8, 9) Vi tu daștis te cheres cadaia. Na pa but timpo, o Iehova va poruncila le Isusosche hai codolenghe cai rain sar regi ande iech than leia te chosen le buchia cai cărdea-le o Beng. (1 Ioan 3:8) Pala codoia, le slujitori le Devlesche pa i phuv ‘ci va mai darana chancestar hai ci va avela sostar te izdran’. (Is. 54:14; Mica 4:4) Ji atunci, te das amari zor te nachas părdal i dar.

20. So va ajutila-ame te nachas părdal i dar?

²⁰ Cadea că, te zuriaras vi mai dur amaro pachiamos că o Iehova iubil pesche slujitoren hai lel sama pe lende. Va daisaraia te cheras cadaia, cana gândisaras-ame sar lea sama o Iehova pe pesche slujitori andal puraimata hai cana das duma anda so cărdea vo anda lengo miștimos. Sa cadea, te na bâstras sar ajutisardea o Iehova vi amen cana nachleam prin pharimata. Lesche ajutoroia, daisardeam te nachas părdal i dar! (Ps. 34:4)