Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

TROQUIÑ ÑI CHILLCATUNGEAL 37

Maneluunge tami pu peñi ca pu lamngen mu

Maneluunge tami pu peñi ca pu lamngen mu

‘Ti piuqueyechequelu com feyentuquei, rumel maneluucülequei’ (1 COR. 13:4, 7).

ÜLCANTUN 124 Nor piuquengeaiñ fill dungu mu

¿CHEM QUIMAIÑ? *

1. ¿Chumngelu afmatulquelaeiñmu pu che ñi maneluuquenon caquelu pu che mu?

 PU CHE tüfachi mapu mu quimlai inei mu ñi maneluhual. Pefiel mu ñi femquen huesaque dungu pu negociante, pu politico ca pu religioso feimu maneluuhuelaingün. Ca femngechi quiñeque ñi pu hueni, pu carucatu ca tañi familia rume manelfalngelaingün. Tüfa afmatulquelaeiñmu. Biblia feipi: ‘Epe puucülele ñi afal mapu müleyechi dungu, tati pu che quisucünuafi engün tañi chafche, dallucafengeaingün ca huesalcayafi quisu tañi pu hueni engün’. Pu che inayentuquefilu ta Huecüfü ñi femün maneluhun-ngelaingün (2 Tim. 3:1-4; 2 Cor. 4:4).

2. 1) ¿Inei mu maneluuqueiñ? Ca ¿chem mu maneluuqueiñ? 2) ¿Chem ramtuhuafuiñ?

2 Huelu iñchiñ pu cristiano maneluuqueiñ Chau Jehová mu (Jer. 17:7, 8). Cüme quimnieiñ taiñ piuqueyenieteu ca taiñ quisucünunoaeteu (Sal. 9:10). Ca maneluucüleiñ Jesús mu, quisu am huli tañi mongen iñchiñ mu (1 Ped. 3:18). Ca maneluuqueiñ Biblia ñi feipin taiñ rüf quelluqueteu (2 Tim. 3:16, 17). Feimu, ¿inei mu maneluuqueiñ? Jehová ca Jesús mu. ¿Ca chem mu maneluuqueiñ? Biblia ñi feipin mu. Huelu ramtuhuafuiñ: “¿Rüf maneluupeafun mai pu peñi ca pu lamngen mu?”. Mai, femafuimi. ¿Chumngelu? Peafiyiñ.

DUAMNIEIÑ TAIÑ PU PEÑI CA PU LAMNGEN

Huall mapu mu mülei pu peñi ca lamngen maneluufal-lu. Fei engün piuqueyefingün Jehová, iñchiñ reque. (Inaduamnge parrafo 3).

3. ¿Chem mu mañumcüleiñ? (Marcos 10:29, 30).

3 Jehová ñi duam mu iñchiñ coneltuleiñ Jehová tañi fütra familia mu. Rume mañumcüleiñ taiñ coneltulen tüfachi fütra familia mu (papeltunge Marcos 10:29, 30). Com mapu püle, taiñ pu peñi ca pu lamngen piuqueyequefingün Jehová ca inaquefingün ñi ngülam iñchiñ reque. Caquerume tuhun cam quehun niefuliyiñ rume, huelu rume piuqueyeuqueiñ hue quimuuliyiñ rume. Rume ayühuelqueiñmu taiñ quiñentrür poyequefiel Jehová (Sal. 133:1).

4. ¿Chumngelu duamnieiñ taiñ pu peñi ca pu lamngen?

4 Famülque mu rume falin-ngei taiñ quiñeucüleal taiñ pu peñi ca pu lamngen iñchiñ, fei engün quelluqueiñmu rupaliyiñ cüdaungechi dungu mu (Rom. 15:1; Gál. 6:2). Ca quelluqueiñmu taiñ cüdahuelnieafiel ca hueniyeafiel ta Jehová (1 Tes. 5:11; Heb. 10:23-25). Raquiduamnge: nienofuliyiñ taiñ pu peñi ca pu lamngen taiñ quelluaeteu, ¿rüf chaftupeafuiñ mai ta Huecüfü ca tañi ngünenieel? Pichiñma mu, Huecüfü ca tañi ngünenieelchi pu che lefcontuaiñmu, huelu taiñ pu peñi ca taiñ pu lamngen müleai iñchiñ mu. Rume mañumcüleaiñ.

5. ¿Chumngelu maneluulayafuiñ taiñ pu peñi ca pu lamngen mu?

5 Huelu iñchiñ quiñeque mu maneluuquelaiñ taiñ pu peñi pu lamngen mu, ¿chumngelu? Quiñeque nütramcaquefingün caquelu che tañi quimnoafel, caquelu femquelai tañi feipiqueel. Cafei quiñeque huesa duamelquefingün ta caquelu tañi feipin ca femün meu. Feimu quiñeque mu maneluuquelaiñ taiñ pu peñi pu lamngen mu. ¿Chem quelluafeiñmu taiñ doi maneluhual fei engün mu? Peafiyiñ.

PIUQUEYEFILIYIÑ PU PEÑI PU LAMNGEN MANELUHUAIÑ QUISU ENGÜN MU

6. Piuqueyechefengeliyiñ, ¿chumaiñ? (1 Corintios 13:4-8).

6 Piuqueyefiliyiñ taiñ pu peñi ca pu lamngen, maneluhuaiñ fei engün mu. Hunen Corintios capitulo 13 pengeli fillque dungu ñi femquen tati piuqueyechefengelu. Femngechi chengeliyiñ, quelluaiñmu taiñ maneluhual taiñ pu peñi ca pu lamngen mu (papeltunge 1 Corintios 13:4-8). Ti versiculo 4 feipi: “Ti piuqueyechequelu ñom chengei ca cüme piuquengei”. Jehová ñom chengei, feimu culpan mu iñchiñ nieleiñmu paciencia. Ca femngechi quiñe peñi cam quiñe lamngen huesa duameleliyiñmu quiñeque dungu mu, nielafiyiñ ta paciencia. Versiculo 5 feipi: ‘Ti piuqueyechequelu illcufemquelai, raquintucuquelai tañi huesa femngeel’. Feitachi texto feipi iñchiñ raquintucuniequelaiñ taiñ huesa femeteu pu peñi ca pu lamngen. Eclesiastés 7:9 ngülamtueiñmu taiñ lladcüfemquenoal, huelu Efesios 4:26 feipieiñmu: “Elcünulayaimün tañi rupayal ti antü tamün illculen”.

7. Ñi feipin Mateo 7:1-5, ¿chumngechi quelluafeiñmu taiñ maneluhual pu peñi pu lamngen mu?

7 ¿Chumafuiñ taiñ doi maneluhual taiñ pu peñi pu lamngen mu? Cüme raquiduamanieafiyiñ engün chumngechi tañi femqueteu ta Jehová. Jehová am piuqueyeniefilu taiñ pu peñi ca pu lamngen, feimu ngüneduamniequelai tañi huelulcan engün. Jehová am femquenolu, ¿inei am ta iñchiñ taiñ femafel? (Sal. 130:3). Raquiduamtuculayafiyiñ tañi huesa femquen engün, huelu mai tañi cüme piuquengen ca tañi cüme femquen (papeltunge Mateo 7:1-5). Huesalcaeliyiñmu rume engün, turpu raquiduamlayaiñ quisu tañi ayün mu taiñ huesa femeteu. ¿Chumngelu? Tati piuqueyechequelu “com feyentuquei” (1 Cor. 13:7). Tüfa pengeleleiñmu taiñ maneluhual pu peñi pu lamngen mu tañi manelfal chengen mu engün. *

8. ¿Chumafuiñ taiñ maneluhual pu peñi pu lamngen mu?

8 ¿Chem quelluafeiñmu taiñ maneluhual pu peñi pu lamngen mu? Mülei taiñ cüme quimafiel. ¿Chumngechi quimafuiñ? Nütramcahuaiñ ti trahun mu, trür tripayaiñ taiñ amuldungual. Nielafiyiñ ta paciencia, femngechi ñi pengelal engün tañi manelfal chengen. Ellaca quimfiliyiñ, com nütramcafemlayafuiñ chi iñchiñ mu. Huelu rupale ta antü doi quimuuliyiñ, doi nütramcayafuiñ (Luc. 16:10). Huelu huesa duameleliyiñmu quiñe peñi cam quiñe lamngen, ¿chumafuiñ? Famentufemlayaiñ taiñ hueniyehuenoafiel. Rulpacünuaiñ ta tiempo. Huesalcangeliyiñ, maneluuhuelayan caquelu peñi pu lamngen mu pilayaiñ. Feula peaiñ chem cüdaungechi dungu mu ñi rupan cuifique che poyequefilu Jehová.

TATI MANELUUQUELU CAQUELU MU, ¿CHEM QUIMELTUEIÑMU?

Huesa femeteu rume ta Elí, Ana maneluhui Jehová mu ca fentecünulai ñi poyeafiel. (Inaduamnge parrafo 9).

9. 1) Huesa femngefulu rume ta Ana, ¿chumi? 2) Ñi rupan ta Ana, ¿chem quimeltueiñmu ñi femquen ta Jehová? (Inaduamnge ti adentun).

9 ¿Huesa duamelqueiñmu quiñe peñi nielu elfal cüdau trahunche mu? Femngechi dungu mu rupalmi, Ana tañi rupan müna quelluafeiñmu. Feichi mu ti loncolechi sacerdote, Elí pingelu, adniequefui ta Israel ñi poyeafiel ta Jehová. Tañi pu fotüm sacerdotengequefuingün, huelu femquefuingün huesaque dungu Jehová ñi adquiñ mu. Conquefuingün huesaque cudumuhun mu, huelu Elí nehuentu norümlaeyu. Jehová müntufemüñmalaeyu ti cüdau ñi niequefel ta Elí. Huesa femfulu rume ta Elí ca tañi pu fotüm, Ana eluucülefui müten tañi serfiafiel Jehová ti fütra tolto ruca mu. ¿Ca chem dungu rupai? Ana ngümanquechi llellipumequefui ta Jehová. Elí peeteu, ngollileimi pieyu. Elí müte quimlafui chem ñi rupamequen ta Ana, feimu huesa pifi (1 Sam. 1:12-16). Huesa femngelu rume, Ana feipicünui tañi eluafiel ta Jehová quiñe püñeñ ñi cüdahual ti fütra tolto ruca mu, mülefulu rume ta Elí (1 Sam. 1:11). Rupachi antü mu Jehová castigafi Elí tañi pu fotüm (1 Sam. 4:17). Huelu cümelcafi ta Ana, elufi quiñe püñeñ, Samuel pingelu (1 Sam. 1:17-20).

10. David huesa femfeteu rume tañi piuqueyenieelchi che, ¿chumi?

10 ¿Huesa femqueimu quiñeque tami pu hueni? Peafiyiñ ñi rupan ti rey David. Quisu niequefui quiñe hueni, Ahitofel pingelu. Quiñe antü, quiñe David tañi fotüm, Absalón pingelu, ayüfui tañi reycünungeal feimu caiñetufi ta David. Fei David tañi cüme hueni, Ahitofel, quiñehui Absalón engu. ¿Huesa duampelafui ta David tañi femeteu tañi fotüm ca tañi cüme hueni? Huesa femngefulu rume ta David, maneluuquefui tañi ca pu hueni mu. Por ejemplo maneluhui Husái mu. Quisu püntütripalai David mu, pengeli tañi cüme hueningen ca eluucülefui ñi layal cütu tañi quelluafiel ta David (2 Sam. 17:1-16).

11. ¿Chem pengeli ñi maneluhun Nabal tañi cüdaufe?

11 Peaiñ ñi femün quiñe huentru cüdahuelquefilu ta Nabal. Quiñe rupa, David ca tañi pu huentru quelluntucufingün ta Nabal tañi pu huentru. Rupachi antü mu, David ngillatufi ta Nabal tañi eluaeteu ta iyael. Nabal ricungefui, huelu pilai tañi eluafiel. David rume illcui, fei eluhui ñi com langümafiel Nabal ca tañi pu che. Huelu quiñe Nabal tañi cüdaufe feipifi ta Nabal ñi domo, Abigaíl pingelu, tañi chumal ta David. Feitachi cüdaufe llicalefui, huelu quimniefui Abigaíl tañi montulafeteu. Quisu maneluufui Abigaíl mu, quimniefui Abigaíl ñi quim domongen. Fei, ¿chumi ta Abigaíl? Nehuencünuhui tañi pemeafiel ta David, raquiduamelfi tañi huesa femnoal (1 Sam. 25:2-35). Quisu maneluufui ta David mu tañi cüme raquiduam nietual.

12. Jesús, ¿chumngechi pengeli tañi maneluuquen tañi pu discipulo mu?

12 Jesús maneluucülefui tañi pu discipulo mu, huelulcaufulu engün rume (Juan 15:15, 16). ¿Chumingün? Santiago ca Juan feipifingu Jesús ngünenietule ti mapu ñi anüal quiñe tañi man püle, cangelu tañi huele püle. ¿Chem pimequeimu am? pilaeyu ta Jesús. Jesús huesa raquiduamalaeyu engu. Cafei apostolngehuelayaimu pilaeyu Jesús (Mar. 10:35-40). Ca rupa mu, Jesús presungelu, com tañi pu inanieteu quisucünueyu (Mat. 26:56). Femfulu engün rume, Jesús maneluucülequefui tañi pu discipulo mu. Jesús quimniefui tañi culpan chengen engün, huelu rumel piuqueyeniefi (Juan 13:1). Doi mai, huiñomongetulu ta Jesús, elfalcünufi tañi 11 apostol tañi enseñacheal ca ñi cuidayafiel Jesús tañi pu ufisa (Mat. 28:19, 20; Juan 21:15-17). Jesús tañi pu discipulo com ñi mongen mu cüdahuelquefingün ta Jehová, feimu Jesús maneluucülefui fei engün mu. Feimu llemai, ñi femün Ana, David, Nabal ñi cüdaufe, Abigaíl ca Jesús quimeltueiñmu taiñ maneluhual caquelu che mu huelulcaule rume.

HUIÑO MANELUUTUAIÑ PU PEÑI PU LAMNGEN MU

13. ¿Chemu cüdautuafuiñ taiñ maneluhual caquelu mu?

13 Raquiduamnge tüfa: eimi nütramcafimi quiñe peñi cam quiñe lamngen quiñe dungu mu. Eimi ayülafimi com che tami quimal, huelu feiti peñi cam lamngen nütramcafi caquelu eimi tami rupan mu. Müna huesa duampeafuimi chi. Femngechi dungu mu rupai quiñe lamngen. Quisu nütramcafi quiñe loncolelu, fei maneluuquefui ti loncolelu inei no rume tañi feipinoafiel chem ñi nütramcafiel. Huelu, ¿chumi ti loncolelu? Nütramcafi tañi domo, fei ti loncolelu ñi domo mütrümfi ti lamngen tañi yafültucuafiel. Feitachi lamngen cüdautufui tañi maneluutual ti loncolelu mu. Huelu feitachi lamngen quintui tañi quellungeal. Fei nütramcafi cangelu loncolelu, fei tüfa ngülamtueyu tañi maneluutual com pu loncolelu mu.

14. ¿Chem quellueyu quiñe peñi ñi maneluutual pu loncolelu mu?

14 Raquiduamnge ñi rupan quiñe peñi. Quisu illcutuniequefui epu loncolelu, manelfalngenolu troquiquefi. Huelu quiñe antü allcütufi ñi feipin quiñe peñi tañi yamniequefiel. Feipi: “Taiñ pu peñi pu lamngen iñchiñ taiñ caiñe no, Huecüfü llemai”. Taiñ peñi raquiduameleyu tüfa, fei ¿chumi taiñ peñi? Ngillatufi ta Jehová, fei cümelcautui ti epu loncolelu mu.

15. ¿Chumngelu cüdautuafuiñ taiñ maneluutual pu peñi pu lamngen mu? Feipinge ñi rupan ta Grete.

15 Niehuenolmi quiñe falin cüdau trahunche mu, müna hueñancüleafuimi. Femngechi dungu mu rupai quiñe lamngen, Grete pingelu. 1930 tripantu püle, Grete tañi ñuque engu mülequefui ti Alemania nazi mu. Feichi mu, catrütungei tañi amuldunguhuenoal pu testigo, huelu fei engu fentecünulai tañi poyeafiel Jehová. Grete niequefui quiñe falin cüdau, copiaquefui Ti Huerquen pingechi revista ñi eluafiel pu peñi ca pu lamngen. Huelu quiñe rupa quimngerumei tañi chau ñi ayüquenofiel ti pu testigo. Fei pu peñi llicalefuingün feitachi chau ñi nütramcayaunoal pu testigo mu, feimu Grete elungehuelai tañi cüdaucüleal. Huelu feichi dungu mu müten rupalai ta Grete. Feichi Segunda Guerra Mundial mu, elungehuelai revista ta Grete tañi ñuque engu. Fei pu peñi pu lamngen chalihuequelaeyu rume peeteu mu ta rüpü mu. Müna huesa duamfui ta Grete tañi femeteu pu peñi ca pu lamngen, feimu alün tiempo rupai tañi perdonayafiel engün ca ñi maneluutual fei engün mu. Rupachi tiempo mu, Grete inaduami Jehová ñi perdonaeteu engün, feimu quisu ca perdonafi engün. *

“Taiñ pu peñi pu lamngen iñchiñ taiñ caiñe no, Huecüfü llemai”

16. ¿Chumngelu cümei taiñ maneluutual pu peñi pu lamngen mu?

16 Grete reque rupafulmi, cüdahuaimi tami maneluutual pu peñi pu lamngen mu. Cüdaungeafui chi tami femal, huelu femlimi, müna quelluaimu. Raquiduamnge tüfa, quiñeque mu ifiel mu quiñe huesañmaucülechi iyael cutranqueiñ. Femngechi dungu mu rupaliyiñ, doi cuñiutucuhuafuiñ huelu feipilayaiñ chumcaunorume taiñ ihuenoal. Ca femngechi huesa duameleliyiñmu quiñe peñi cam quiñe lamngen, feipilayaiñ chumcaunorume taiñ maneluuhuenoal caquelu mu. Maneluutuliyiñ taiñ pu peñi pu lamngen mu, doi ayüucületuaiñ. Cafei quelluntucuaiñ ñi hueluconque maneluhual ti trahunche.

17. 1) ¿Chemu fente falin-ngei taiñ maneluhual caquelu che mu? 2) ¿Chem peaiñ cüpalechi troquiñ mu?

17 Satanás ñi ngünenieelchi pu che maneluuquelai caquelu mu. Huelu iñchiñ taiñ huelucontu piuqueyehun mu, maneluuqueiñ pu peñi ca pu lamngen mu. Fei ta quelluqueiñmu taiñ ayüucüleal ca quiñeucüleal. Ca femngechi maneluucüleliyiñ taiñ pu peñi pu lamngen mu, quelluaiñmu, cüpalechi antü meu, rupaliyiñ huesaque dungu mu. Huesa duamelelmu quiñe peñi cam quiñe lamngen fei maneluuhuenolmi quisu meu, ¿chumafuimi? Cüme raquiduamanieafimi chumngechi ñi femqueteu ta Jehová. Cüme inayafimi Biblia ñi ngülam. Doi piuqueyeafimi tami pu peñi pu lamngen. Ca inayentuafimi ñi femün pu poyequefilu ta Jehová cuifi. Huesa duameleliyiñmu rume quiñe peñi cam quiñe lamngen, huelu cümelcautuafuiñ fei maneluutuafuiñ fei engün meu. Femliyiñ, fentren cümeque hueni nierpuaiñ (Prov. 18:24). Huelu iñchiñ müten maneluulayaiñ quisu engün mu, fei engün ca maneluhuafui iñchiñ mu. Feimu cüpalechi troquiñ mu peaiñ chumafuiñ iñchiñ taiñ manelfal chengeal.

ÜLCANTUN 99 Huarancaquechi pu peñi ca lamngen

^ Mülefui taiñ maneluhual taiñ pu peñi pu lamngen mu. Huelu quiñeque mu, huesa duamelafeiñmu, feimu cüdautuafuiñ taiñ maneluhual fei engün mu. Tüfachi troquiñ mu peaiñ quiñeque ngülam mülelu Biblia mu. Ca peaiñ ñi femün quiñeque che poyequefilu ta Jehová cuifi. Tüfa quelluaiñmu taiñ doi maneluhual pu peñi ca pu lamngen mu ca taiñ huiño maneluutual taiñ pu huesa duamelaeteu.

^ Biblia feipi trahunche mu müleafui quiñeque peñi quiñeque lamngen manelfalngenolu (Jud. 4). Quiñeque mu, tüfachi pu peñi ca lamngen quimeltuquei “huelulcalechi dungu” ñi encañayafiel ta caquelu (Hech. 20:30). Iñchiñ manelquelafiyiñ engün ca allcütuquelafiyiñ.

^ Tami doi quimal chem ñi rupan ta Grete papeltuafuimi ti Anuario de los testigos de Jehová para 1974, pagina 129 ca 130.