Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

ARTICOLO STUDIOSCHE 37

Daștis te pachias-tu ande che phrala

Daștis te pachias-tu ande che phrala

„I iubirea . . . pachial sea-l buchia, ajucărel sea-l lașe buchia.” (1 COR. 13:4, 7)

GHILI 124 Te avas sea o timpo loiali!

SO VA DICHAIA *

1. Sostar ajucăras-ame te dichas că aghies le manușa ci daștin te pachian-pe iech ande aver?

 ANDI lumea le Satanoschi, le manușa ci jianen ande caste daștin te pachian-pe. Von sile athade butivar catar le manușa cai cheren politica hai afaceri, hai vi catar le conducători religioși. But anda lende simțosaren că ci daștin te pachian-pe nici andel amala, andel vecini sau nici barem andel jene anda lenghi familia. Tha amen ajucăras-ame ca le manușa te aven cadea, anda codoia că i Biblia phendea de mai anglal: „Andel ghiesa de palal . . . le manușa va avena . . . neloialo, . . . hohamne, . . . va bichinena-pe iech averes”. Daisaras te phenas că le manușa avenas te aven sar o Satan, o del cadale sistemosco, ande caste nai sar te pachias-ame. (2 Tim. 3:1-4; 2 Cor. 4:4)

2. a) Ande caste daisaras te pachias-ame cu sea? b) So daștinas te pușen-pe chichiva?

2 Tha amen, sar creștini, daisaras te pachias-ame cu sea ando Iehova. (Ier. 17:7, 8) Daisaras te pachias că sam zurales cuci ande lesche iacha hai că vo ‘ci va mechela-ame niciechdata’ anda codoia că sam lesche amala. (Ps. 9:10) Daisaras te pachias-ame vi anda o Cristos Isus anda codoia că vo dea peschi viața anda amende. (1 Pet. 3:18) Sa cadea, fiesavo anda amende dichleam că o sicaimos andai Biblia si demno pachiamasco. (2 Tim. 3:16, 17) Cadea că, daisaras te pachias-ame ciaces ando Iehova, ando Isus hai andi Biblia. Tha chichiva daștinas te pușen-pe: „Daștiv te pachiav-ma sea o timpo ande mânre phrala hai pheia andai congregația?”. Dacă da, sostar?

SI AMEN NEVOIA CATAR AMARE PHRALA HAI PHEIA

Pe sea i phuv, si amen phrala hai pheia ande save daisaras te pachias-ame, cai iubin le Iehovas, cadea sar amen (Dich o paragrafo 3)

3. So șucar privilegio si amen? (Marcu 10:29, 30)

3 O Iehova alosardea-ame te cheras partea anda leschi familia de închinători pa sea i phuv. Cado si iech șucar privilegio, cai anel amenghe but miștimata! (Citisar Marcu 10:29, 30.) Pe sea i phuv, si amen phrala hai pheia cai, cadea sar amen, iubin zurales but le Iehovas hai den penghi zor te train cadea sar camel vo. Chiar cana amari șib, cultura hai hureaimos daștil te avel diferime, amen daisaras te simțosaras-ame pașă iech averestar, vi cana dichas amen i iechto data. Placial-ame zurales but te avas ande iech than amare phralența caște așaras amare Dades cerisco hai te anas lesche închinarea. (Ps. 133:1)

4. Sostar si amen nevoia catar amare phrala hai pheia?

4 Acana, mai but sar oricana, trebul te așias pașa amare phrala hai pheia. Poiechdata, von ajutin-ame te îngăras amare pharimata. (Rom. 15:1; Gal. 6:2) Sa cadea, von zuriaren-ame te cheras but buchia ando servicio le Iehovasco hai te das amari zor te avel amen mai dur iech amalimos chidino le Iehovaia. (1 Tes. 5:11; Evr. 10:23-25) Te gândisaras-ame chichi de but feril-ame o fapto că cheras partea andai congregația, cai ajutil-ame te așias zurale angla amare dușmani – o Satan o Beng hai leschi lumea nasul. Na pa but timpo, o Satan hai codola cai sile tela lesco zuralimos va avena contra le slujitori le Devlesche. So but bariol amaro ilo cana jianas că pașa amende va avena amare phrala hai pheia!

5. Sostar daștil te avel pharo anda chichiva te pachian-pe ande lenghe phrala?

5 Cu sea cadala, anda chichiva daștil te avel pharo te pachian-pe ande lenghe phrala hai pheia. Sostar? Daștil-pe că iech phral sau phei phende mai dur so trebulas te încăren numai anda pende sau ci încărde-pe catar iech promisiunea. Sau daștil-pe că varecon andai congregația phendea sau cărdea vareso cai duchadea-le but. Dacă nachleam prin iech anda cadal buchia, daștil te avel amenghe pharo te pachias-ame ande le coaver. Tha so daștil te ajutil-ame te pachias-ame mai but ande amare phrala?

I IUBIREA AJUTIL-AME TE DAISARAS TE PACHIAS-AME ANDE AMARE PHRALA

6. Sar ajutil-ame i iubirea te pachias-ame mai but ande aver? (1 Corinteni 13:4-8)

6 I iubirea daștil te ajutil-ame te pachias-ame ande le coaver sau te pachias-ame pale ande codola cai cărde-ame te hasaras amaro pachiamos ande lende. Ando 1 Corinteni, capitolo 13, sile sicade mai but buchia anda i iubirea cai ajutin-ame te cheras cadaia. (Citisar 1 Corinteni 13:4-8.) Sar exemplo, ando verseto 4 phenel-pe că „i iubirea jianel te ajucărel hai si lași”. O Iehova ajucărel pherdo răbdarea, chiar vi atunci cana păcătuisardeam contra lesche. Sa cadea, vi amen trebul te sicavas răbdarea amare phralenghe cana cadala phenen sau cheren vareso cai holiarel-ame sau duchavel-ame. O verseto 5 mai phenel: „[I iubirea] ci holiarel-pe sigo. Ci încărel conto catar o nasulimos cărdo”. Ci camas ‘te încăras conto catar o nasulimos cărdo’, adică te încăras ande amari goghi so cărde amenghe aver, ca pala codoia te anas-le amintea lenghe. O Eclesiasto 7:9 zuriarel-ame: „Na sighiar te holiares-tu”. Sa cadea, sicavas că sam goghiaver cana cheras cadea sar phenel-pe ando Efeseni 4:26: „Na mechen ca tumaro ilo te avel încă pherdo holi cana jial tele o cham”.

7. Sar va ajutina-ame le principii anda Matei 7:1-5 te pachias-ame vi mai but ande amare phrala?

7 Iech aver buchi cai daștil te ajutil-ame te pachias-ame mai but ande amare phrala hai pheia si te dichas-le cadea sar dichel-le o Iehova. O Del iubil-len hai ci încărel ande peschi goghi lenghe păcatea. Nici amen ci trebul te cheras cadaia. (Ps. 130:3) Ando than te încăras andi goghi le buchia nasul cai cărde-le, trebulas te das amari zor te dichas so si lașio ande lende. (Citisar Matei 7:1-5.) Amen pachias că von camen te cheren so si mișto anda codoia că i iubirea „pachial sea le buchia”. (1 Cor. 13:7) Cadaia ci însemnol că o Iehova ajucărel amendar te avel amen iech pachiamos coro ande le coaver; mai but, vo ajucărel-pe amendar te pachias-ame ande lende anda codoia că sicade că sile demno pachiamasche. *

8. So aver vareso daștil te ajutil-tu te pachias-tu mai but ande che phrala?

8 Caște daisaras te pachias-ame ande amare phrala, trebul te prinjianas-le mai mișto, hai anda cadaia trebul te nachel mai but timpo. Cadea că, te das amari zor te das duma lența angla hai pala i întrunirea, te jias lența ande iech than andi predicarea, te avel amen răbdarea lența hai te mechas len te sicaven amenghe că sile demno pachiamasche. Mai anglal, daștil-pe că ci va avela te phenes sea so si ande chio ilo varecasche cas atunci prinjiandean. Tha, ando timpo so va avena amala sea mai lașe, va daștia te pâtres chio ilo hai te des duma anda so duchal-tu. (Luca 16:10) Tha so va avela te cheres dacă iech phral phiravel-pe cadea că cherel-tu te na mai pachias-tu ande leste? Na sighiar te șines o phanglimos leia. Mai mișto avelas te ajucăres te nachel iech țâra timpo. Na mech ca le buchia cai cheren-le le coaver te cheren-tu te na mai pachias-tu ande che phrala. Caște hachiaras mai mișto cadaia, va avela te dichas o exemplo cai mechle-les chichiva slujitori loialo le Iehovasche cai pachiaie-pe vi mai dur ande aver, vi cana le coaver ci phirade-pe demno pachiamasche.

TE SICHIOAS CODOLENDAR CAI CI HASARDE PENGO PACHIAMOS ANDE AVER

Chiar cana mai anglal o Eli phiradea-pe bi lașimasco caring i Ana, i Ana pachiaia-pe vi mai dur ande codola cai o Iehova alosardea-le te aven angla i închinarea andini lesche (Dich o paragrafo 9)

9. a) Sar încărdea i Ana zuralo pesco pachiamos ando Iehova, chiar cana codola alosarde lestar te aven angla i închinarea andini lesche cărde buchia nasul? b) So sichioas catar i Ana ande soste priveal o fapto te pachias-ame ande codola cas o Iehova alosardea-le te aven angla lesco poporo? (Dich i imaginea.)

9 Sanas vroiechdata perado cana dichlean sar phiradea-pe iech phral cai siles buchia importanto te cherel andi congregația? Dacă da, o exemplo cai mechlea-les i Ana daștil te zuriarel-tu. Sar baro rașai, o Eli trebulas te lel sama te anel-pe iech închinarea uji le Iehovasche ando Israelo. Tha le jene anda leschi familia ci sas-le iech lașio exemplo. Lesche șiave, cai slujinas vi von co tabernacolo, cherenas-pe doșale anda iech phiraimos imoralo lajiavuno, phiraimos anda savo lengo dad ci ortosardea-le cadea sar trebulas. O Iehova mechlea mai dur ca o Eli te avel baro rașai. Cu sea cadala, i Ana andea mai dur închinarea le Iehovasche co tabernacolo chichi timpo o Eli slujisardea code. Iech data, i Ana, cai sas zurales duchadi, manghelas-pe le Iehovasche, hai o Eli pachiaia că sas-li mati. Vo doșardea cadala jiuvlea zurales duchadi, bi te prinjianel ciaces so sas ande laco ilo. (1 Sam. 1:12-16) I Ana solahardea că, dacă va avela-la iech șiavorro, voi avelas te anel-les te slujil co tabernacolo, cai o Eli avileas te lel sama pe leste. (1 Sam. 1:11) Trebunas ortosarde le șiave le bare rașaiesche, o Eli? Sar te na, hai o Iehova cărdea cadaia co mai lașio timpo. (1 Sam. 4:17) Tha ande cado timpo, o Del pochindea o pachiamos cai sicadea-les i Ana hai dea-la iech șiavorro, o Samuel. (1 Sam. 1:17-20)

10. Sar daisardea o David te pachial-pe vi mai dur ande le coaver, chiar cana chichiva manușa athade-les?

10 Sanas vroiechdata athado catar iech lașio amal? Dacă da, gândisar-tu prin so nachlea o rege David. O Ahitofel sas iech anda lesche lașe amala. Tha, cana o Absalom, o șiav le Davidosco, camlea te del tele pesche dades pa o trono caște avel vo rege, o Ahitofel alosardea te așel pașa o Absalom. So bari duch andea cadaia le Davidosche! Cana vi lesco șiavo, hai vi lesco lașio amal risarde-pe contra lesche, cadaia duchadea zurales but o ilo le Davidosco. Tha o David ci mechlea ca cadal athaimata te cheren-les te na mai pachial-pe ande le coaver. Vo pachiaia-pe mai dur ande iech aver amal, o Hușai, cai sas-lo loialo hai ci așilea pașa o Absalom. Vo daisardea te pachial-pe ciaces ando Hușai, anda codoia că vo sicadea că sas iech lașio amal, cai sas-lo gata vi te del peschi viața anda leste caște ajutil-les. (2 Sam. 17:1-16)

11. Sar sicadea iech andal slujitori le Nabalosche că pachiaia-pe ande aver?

11 Te dichas vi o exemplo ieche murșesco anda le slujitori le Nabalosche. O David hai lesche manușa, pherde lașimos, line sama pe le slujitori ieche israelitosche po anav Nabal, cai sas iech manuș barvalo. Mai târzio, o David manglea catar o Nabal haben anda lesche manușa. Cana o Nabal ci camlea te del-les chanci, chiar cana vo ci manglea but buchia, o David holiardea-pe cadea de zurales, că șiutea ande peschi goghi te mudarel sea le murșen anda o chăr cadale manușesco. Iech andal slujitori gălea te phenel caring i rromni le Nabaloschi, i Abigail, sea so sas. Anda codoia că vo sas iech andal murșa anda o chăr le Nabalosco, o slujitoro jianelas că leschi viața sas andel vasta lesca stăpânache, i Abigail. Ando than te nașel caște așel jiuvindo, vo pachiaia că i Abigail daștilas te lașiarel le buchia. Daștil-pe că vo pachiaia-pe anda late anda codoia că voi sas-li prinjiandi sar iech jiuvli goghiaver. So avilea pala codoia sicadea că vo daisardea te pachial-pe ciaces andi Abigail. Pherdi tromai, i Abigail cărdea le Davidos te na mai rodel te mudarel sea le murșen anda laco chăr. (1 Sam. 25:2-35) Sa cadea, vi i Abigail pachiaia-pe ando David că vo avelas te cherel so si mișto.

12. Sar sicadea o Isus că pachiaia-pe ande pesche discipoli, chiar cana cadala cărde greșeli?

12 O Isus pachiaia-pe ande pesche discipoli, chiar cana cadala cărde greșeli. (Ioan 15:15, 16) Cana o Iacov hai o Ioan mangle le Isusos te del-le iech than specialo ando Regato, o Isus ci pachiaia că von slujin le Iehovasche numai anda cadai buchi hai nici na lea lendar o privilegio te aven apostoli. (Mar. 10:35-40) Mai târzio, cana o Isus sas-lo phandado, sea lesche discipoli mechle-les. (Mat. 26:56) Cu sea cadala, o Isus ci hasardea niciechdata pesco pachiamos ande lende. Chiar cana prinjiandea mișto save sas lenghe covlimata, o Isus „iubisardea-le ji co sfârșito”. (Ioan 13:1) Pala so sas-lo jiuvindime, vo chiar dea le 11 apostolen i bari buchi te aven angla i lucrarea de predicare hai te len sama pe lesche cuci bacrea. (Mat. 28:19, 20; Ioan 21:15-17) Vo daisardea te pachial-pe ciaces ande cadal manușa imperfecți. Savore slujisarde pherde pachiamos le Iehovasche ji cana lenghi viața pi phuv arăslea co sfârșito. Cadea că, i Ana, o David, o slujitoro le Nabalosco, i Abigail hai o Isus sicade amenghe prin lengo lașio exemplo că daisaras te pachias-ame andel manușa imperfecți.

TE PACHIAS-AME PALE ANDE AMARE PHRALA

13. So daștil te cherel-ame te na mai pachias-ame ande le coaver?

13 Dean duma vroiechdata ieche phraleia anda iech buchi cai phendean te încărel-la numai anda peste, tha pala codoia așundean că phendea-la mai dur vi aver varecasche? Cadaia daștil-pe că duchadea zurales but chio ilo. Sar exemplo, iech phei dea duma ieche phureia anda iech buchi cai așelas pe laco ilo hai pachiaia-pe ande leste că ci va phenela-la mai dur. Tha, o duito ghies, i rromni le phureschi achardea-la po telefono caște zuriarel-la. I phei dea peschi sama că o phuro phendea pesca rromniache sea so dine duma. Cadea că, daisaras te hachiaras sostar, anda i phei, sas pharo te mai pachial-pe ande codo phuro. Cu sea cadala, i phei cărdea so si mișto hai manglea ajutorii. Voi dea duma ieche avere phureia anda so sas, hai vo ajutisardea-la te pachial-pe pale andel phure de congregație.

14. So ajutisardea ieche phrales te pachial-pe pale ande pesche phrala?

14 Iech phral cai încărelas de but timpo holi ande pesco ilo caring dui phure, simțosardea că ci daștilas te pachial-pe ande lende. Cu sea cadala, iech data, avilea ande leschi goghi so phendea lesche iech phral anda savo sas-les iech bari pachiv. Cadal cuvintea simplo, tha zurale sas: „O Satan si amaro dușmano, na le phrala!”. O phral gândisardea-pe but ca cadai buchi hai manglea-pe anda late, hai ji la urmă, daisardea te cherel pacea le duie phurența.

15. Sostar trebul te nachel mai but timpo caște daisaras te pachias-ame pale ande amare phrala? Den iech exemplo.

15 Hasardean vroiechdata iech privilegio? Cadaia daștil te duchavel zurales but chio ilo. Andel bărșa 1930, i Grete hai lachi dei slujinas pherde pachiamos andi Germania nazisto, cai amari predicarea sas așadi. I Grete bucurilas-pe te cherel buchi caște cherel copii anda O Turno de Veghe anda lache phrala. Tha, cana le phrala așunde că laco dad sas contra le ciacimasche, von line latar cado privilegio daratar ca laco dad te na phenel informații andai congregația codolenghe cai așenas lenghe contra. Tha cado ci sas o corcoro pharimos prin savo trebulas te nachel i Grete. Ando Duito Războio Mondialo, le phrala ci mai camle te den la hai laca deia copii le revistenghe hai ci denas duma lența cana dichenas-le po drom. Cadaia duchadea-le zurales but. Anda codoia că laco ilo sas cadea de phagărdo hai perado, i Grete phenel că trebuisardea te nachel mai but timpo caște iertil codole phralen hai te pachial-pe pale ande lende. Cu sea cadala, ji la urmă, voi hachiardea că o Iehova iertisardea-le hai că vi voi trebulas te cherel sa cadea. *

„O Satan si amaro dușmano, na le phrala!”

16. Sostar trebul te das amari zor caște pachias-ame ande amare phrala hai pheia?

16 Dacă nachlean vi tu prin iech pharimos sar cado cai duchadea chio ilo, cher sea so daștis caște pachias-tu pale ande che phrala. Daștil-pe că va trebula te nachel mai but timpo, tha si ande chio miștimos te des chi zor te cheres cadaia. Te cheras iech ilustrarea: Dacă peleam vroiechdata nasfale anda codoia că haleam iech haben rimome, daștil-pe că acana sam mai atento ca so has. Tha, dacă haleam iech data iech haben rimome, cadaia ci însemnol că ci va mai avela te has-les niciechdata. Sa cadea, ci trebulas te mechas ca iech situația phari prin savi nachleam te covliarel amaro pachiamos ande sea amare phrala hai pheia, anda codoia că jianas că fiesavo anda amende sam imperfecți. Dacă va avela te pachias-ame pale ande le coaver, va avela te avas mai fericime hai va ajutila-ame te hachiaras so daisaras te cheras amen caște rodas te pachias-ame iech ande aver andi congregația.

17. Sostar si cadea de importanto te pachias-ame iech ande aver hai so va dichaia ando articolo cai avel?

17 Chiar cana aghies le manușa andai lumea le Satanoschi ci daștin te pachian-pe iech ande aver, amen daisaras te pachias-ame ande amare phrala hai pheia anda codoia că si iubirea mașcar amende. Cadaia cherel te bariol amari bucuria hai unitatea, hai cana va avena timpuri phare, o fapto că daisaras te pachias-ame iech ande aver va avela te feril-ame. Tha so daștis te cheres dacă varecon cărdea vareso cai duchadea-tu hai ci mai daștis te pachias-tu ande leste? De chi zor te diches le buchia cadea sar dichel-le o Iehova, cher cadea sar sichios andal principii andai Biblia, bariar iech bari iubirea caring le phrala hai sichio andal exemplea le slujitorenghe le Iehovasche andal puraimata. Daisaras te nachas părdal i duch anda amaro ilo hai daisaras te pachias-ame pale ande aver! Cadea, va avena-ame but amala cai va avena ‘mai pașarde sar iech phral’. (Prov. 18:24) Tha ci arăsăl ca amen te pachias-ame ande le coaver. Vi von trebun te jianen că daștin te pachian-pe ande amende. Ando articolo cai avel, va avela te dichas sar daisaras te sicavas amare phralenghe că sam demno pachiamasche.

GHILI 99 Si amen but phrala

^ Si importanto te pachias-ame ande amare phrala. Tha, poiechdata daștil te avel amenghe pharo te cheras cadaia. Ande cado articolo, va avela te hachiaras sar daștin te ajutin-ame le principii andai Biblia hai chichiva exemplea anda puraimos, te pachias-ame ande amare phrala. Sa cadea, va avela te dichas sar daisaras te pachias-ame pale ande lende cana ci phiraven-pe cadea sar ajucărdeam-ame.

^ I Bibilia phenel amenghe te las sama că chichiva jene andai congregația daștinas te na aven demno pachiamasche. (Iuda 4) Ande cazuri raro, phrala neciace daștin te zumaven te athaven le coaveren hai te den duma „buchia rimome”. (Fap. 20:30) Amen ci pachias-ame ande manușa sar cadala hai nici na așunas so phenen.

^ Caște diches mai but buchia anda i experiența la pheiachi Grete, dich O Anuaro le Martorengo le Iehovasche anda 1974, p. 129-131 (engl.).