Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

SUʻESUʻEGA 37

E Mafai Ona E Maufaatuatuaina Ou Uso

E Mafai Ona E Maufaatuatuaina Ou Uso

ʻO le alofa e talitonu i mea uma, ma e faamoemoe i mea uma.’​—1 KORI. 13:4, 7.

PESE 124 Ia Faamaoni

AOTELEGA *

1. Aiseā e lē faateʻia ai i tatou ona o le leai o se maufaatuatuaina i lenei lalolagi?

 UA LĒ iloa e tagata o le lalolagi a Satani po o ai e latou te maufaatuatuaina. E lē faamalieina i latou i amioga a tagata faipisinisi, le ʻaufaipolotiki ma taʻitaʻi lotu. E toʻatele foʻi ua lē maufaatuatuaina a latou uō, tuaoi ma tauaiga. Ae e lē faateʻia ai i tatou, ona o loo valoia i le Tusi Paia, ʻo aso e gata ai, e avea tagata ma ē e lē faamaoni, o ē e faia tala taufaaleaga, ma ē e faalata.’ I nisi faaupuga, ua faaata mai e tagata uiga o le atua o lenei faiga o mea a le lalolagi, lea e lē mafai ona maufaatuatuaina.​—2 Timo. 3:1-4; 2 Kori. 4:4.

2. (a) O ai e mafai ona tatou maufaatuatuaina atoatoa? (e) O le ā e ono taumānatu i ai nisi?

2 Talu ai ona o i tatou o ni Kerisiano, e tatou te iloa la e mafai ona tatou maufaatuatuaina atoatoa Ieova. (Iere. 17:7, 8) E tatou te mautinoa e alofa o ia iā i tatou, ma e na te “lē tuulafoaʻia lava” ana uō. (Sala. 9:10) E mafai foʻi ona tatou maufaatuatuaina Keriso Iesu, ona na ia foaʻiina mai lona ola mo i tatou. (1 Pete. 3:18) E tatou te maufaatuatuaina foʻi le Tusi Paia, ona ua tatou tofo totino i aogā o taʻiala o loo iai. (2 Timo. 3:16, 17) E tatou te mautinoa e mafai ona tatou maufaatuatuaina Ieova, Iesu, ma le Tusi Paia. Peitaʻi, e ono taumānatu isi pe e mafai ona latou maufaatuatuaina pea uso ma tuafāfine i le faapotopotoga. Pe afai e mafai, aiseā e tatou te maufaatuatuaina ai i latou?

E TATOU TE MANAʻOMIA O TATOU USO MA TUAFĀFINE

I le pei o i tatou, e alolofa foʻi o tatou uso ma tuafāfine maufaatuatuaina i le lalolagi aoao iā Ieova (Tagaʻi i le palakalafa e 3)

3. O le ā le faaeaga mataʻina ua tatou maua? (Mareko 10:29, 30)

3 Ua filifilia i tatou e Ieova e avea o se vaega o lona aiga o tagata tapuaʻi i le lalolagi aoao. O se matuā faaeaga lenā mea, ma e tatou te maua ai le tele o aogā! (Faitau le Mareko 10:29, 30.) I le pei o i tatou, e alolofa foʻi o tatou uso ma tuafāfine i le lalolagi aoao iā Ieova, ma o loo latou faia le mea e sili e ola ai e tusa ma ana tapulaa. Atonu e eseese a tatou gagana, aganuu ma laʻei, ae e tatou te alolofa iā i latou e tusa lava pe faatoʻā tatou feiloaʻi. Ae e sili ona tatou fiafia e faatasitasi ma i latou, e vivii ma tapuaʻi i lo tatou Tamā alofa i le lagi.​—Sala. 133:1.

4. Aiseā e tatou te manaʻomia ai o tatou uso ma tuafāfine?

4 O le taimi lenei ua sili atu ai ona manaʻomia ona tatou autasi ma o tatou uso ma tuafāfine. E iai taimi e latou te fesoasoani mai ai e tauave a tatou avega. (Roma 15:1; Kala. 6:2) E latou te faalaeiauina foʻi i tatou ina ia maelega pea i le auaunaga, ma ia faaauau ona malolosi faaleagaga. (1 Tesa. 5:11; Epe. 10:23-25) Seʻi manatu i le mea e tupu pe ana leai le lagolagosua a le faapotopotoga, lea e fesoasoani iā i tatou e tetee atu ai i lo tatou fili o Satani le Tiapolo ma lana lalolagi amioleaga. E lē o toe umi ona osofaʻia lea o auauna a le Atua e Satani ma ē e i lalo o lana taʻitaʻiga. O le a tatou matuā lotofaafetai, ona o le a iai o tatou uso ma tuafāfine e fesoasoani iā i tatou.

5. Aiseā e ono faatalatū ai nisi e maufaatuatuaina o latou uso ma tuafāfine?

5 Peitaʻi, ua faigatā i nisi ona maufaatuatuaina o latou uso ma tuafāfine, ona ua latou toe faamatala i isi se mataupu e lē faalauaʻiteleina, pe lē tausia foʻi se folafolaga. Atonu foʻi na faia e se tasi i le faapotopotoga se faamatalaga po o se gaoioiga na faatigā ai iā i latou. O na mea e ono faigatā ai ona toe maufaatuatuaina isi. O lea, e faapefea ona toe faamalosia lo tatou maufaatuatuaina o o tatou uso tapuaʻi?

E FESOASOANI LE ALOFA E ATIAʻE AI LO TATOU MAUFAATUATUAINA O ISI

6. E faapefea i le alofa ona fesoasoani iā i tatou e atiaʻe ai le maufaatuatuaina o isi? (1 Korinito 13:4-8)

6 O lo tatou maufaatuatuaina o isi, e faavae i le alofa. O loo faamatalaina i le 1 Korinito mataupu e 13 le tele o vala o le alofa, lea e fesoasoani iā i tatou e atiaʻe pe toe faamalosia ai lo tatou maufaatuatuaina o isi. (Faitau le 1 Korinito 13:4-8.) O se faataʻitaʻiga, o loo faapea mai le fuaiupu e 4, “e onosaʻi ma e agalelei le alofa.” E onosaʻi mai Ieova iā i tatou e tusa pe e tatou te agasala iā te ia. O lea, e tatou te onosaʻi foʻi i o tatou uso, pe a latou faia se faamatalaga po o se gaoioiga e faatigā ai iā i tatou. Ua faapea mai le fuaiupu e 5: “E lē itaitagofie [le alofa]. E lē faitauina mea leaga.” E tatou te lē mananaʻo e “faitauina” pe mātau mea leaga na faia e o tatou uso ma tuafāfine e faatigā ai iā i tatou. Ua taʻua i le Failauga 7:9: “Aua neʻi vave ona tigā [o tatou] loto.” Maʻeu le aogā pe a faatatauina upu o loo i le Efeso 4:26: “Aua neʻi goto le lā o tumau pea lo outou ita”!

7. E faapefea ona fesoasoani mataupu silisili o loo i le Mataio 7:1-5, e tatou te atiaʻe ai le maufaatuatuaina o isi?

7 O se isi auala e atiaʻe ai lo tatou maufaatuatuaina o isi, o le vaai i o tatou uso ma tuafāfine e pei ona silasila i ai Ieova. E alofa le Atua iā i latou ma e na te lē mātauina a latou mea sesē. E tatau foʻi ona tatou faia faapea. (Sala. 130:3) Nai lo o le taulaʻi i o latou masei, ae ia taumafai e taulaʻi i o latou uiga lelei ma mātau mea lelei e mafai ona latou faia. (Faitau le Mataio 7:1-5.) E tatou te talitonu e iai faanaunauga lelei o o tatou uso, auā o le alofa “e talitonu i mea uma.” (1 Kori. 13:7) E lē faapea ai e faatalitalia e Ieova i tatou e maufaatuatuaina isi, e aunoa ma se māfuaaga tatau. Peitaʻi, e tatou te maufaatuatuaina i latou, ona ua latou faamaonia o i latou o ni tagata maufaatuatuaina. *

8. E faapefea ona e atiaʻe le maufaatuatuaina o ou uso?

8 E manaʻomia ni taumafaiga ma se taimi ina ia maufaatuatuaina ai i tatou e isi. E faapefea ona e atiaʻe le maufaatuatuaina o ou uso? Ia iloa lelei i latou ma talanoa i ai i sauniga. Ia faatulaga se taimi e galulue faatasi ai ma i latou i le talaʻiga. Ia onosaʻi ma tuu i ai le avanoa e faamaonia mai ai, o i latou o ni tagata e maufaatuatuaina. Atonu i le taimi muamua, e te lē faailoa atu mataupu uma e fitoitonu iā te oe i se tasi o loo e taumafai e faamasani i ai. Peitaʻi, a o faasolo ina malosi le lua faiā, atonu o le a faigofie iā te oe ona faailoa atu iā te ia ou faalogona. (Luka 16:10) Ae o le ā e te faia pe a faailoa e se uso i se isi se mataupu e fitoitonu iā te oe lava? Aua le fiugofie ae ia tuu i ai se avanoa. Aua e te faatagaina gaoioiga a nisi e taofia ai oe mai i le maufaatuatuaina o uso. O lea, seʻi o tatou iloiloina faaaʻoaʻoga a nisi o auauna faamaoni a Ieova, o ē na maufaatuatuaina pea isi e ui na iai nisi na faatigā iā i latou.

IA AʻOAʻO MAI IĀ I LATOU NA MAUFAATUATUAINA PEA ISI

E ui na sesē le manatu o Eli i le taimi muamua, ae na maufaatuatuaina pea e Hana le faatulagaga a Ieova (Tagaʻi i le palakalafa e 9)

9. (a) Na faapefea ona maufaatuatuaina pea e Hana le faatulagaga a Ieova e ui i agasala a nisi na fai ma sui o Ieova? (e) O le ā ua e aʻoaʻoina mai i le faaaʻoaʻoga a Hana e faatatau i le maufaatuatuaina o le faatulagaga a Ieova? (Tagaʻi i le ata.)

9 Pe na iai se taimi na e lē fiafia ai i se uso taʻumatuaina? Afai o lea, atonu la e aogā iā te oe le iloiloina o le faaaʻoaʻoga a Hana. I lenā taimi i Isaraelu, na taulamua ai le ositaulaga o Eli i le tapuaʻiga iā Ieova. Ae e leʻi avea lona aiga ma faaaʻoaʻoga lelei. Na auauna ona atalii o ni ositaulaga ma na la faia ni amioga matagā, ae e leʻi aʻoaʻia i laʻua e lo la tamā. E leʻi vave ona aveesea e Ieova le tofiga o Eli o se ositaulaga sili. Peitaʻi, na faaaloalogia pea e Hana le faatulagaga a le Atua, ma e leʻi taofia lona alu e tapuaʻi i le faleʻie paia a o avea Eli ma ositaulaga sili. A o tatalo Hana ma le lotomafatia, na sesē le manatu o Eli e faapea ua onā o ia. Nai lo o le iloilo muamua o le mea moni, ae na ia tuuaʻia lenei fafine lotomafatia. (1 Samu. 1:12-16) E ui i lea, na tautō Hana pe a fanau sana tama tama, o le a tuuina atu o ia e auauna i le faleʻie paia ma o le a vaavaaia e Eli. (1 Samu. 1:11) Pe na manaʻomia ona faasaʻo le mea sesē na faia e atalii o Eli? Ioe, ma na gaoioi Ieova i le taimi talafeagai. (1 Samu. 4:17) Na tauia e le Atua Hana i se tama tama e igoa iā Samuelu.​—1 Samu. 1:17-20.

10. Na faapefea ona maufaatuatuaina pea e le tupu o Tavita isi, e ui na faalata o ia e nisi?

10 Pe na faalataina oe e sau uō vavalalata? Pe afai o lea, seʻi o tatou iloiloina le mea na tupu i le tupu o Tavita. Na iai se uō a Tavita e igoa iā Aitofele. Ae ina ua taumafai Apisaloma lona atalii e faoa le tulaga tautupu mai iā te ia, na lagolagoina e Aitofele lana fouvalega. Na matuā tigā Tavita ina ua fouvale lona atalii ma Aitofele o lē na ia manatu i ai o sana uō mamae. E ui i lea, e leʻi faatagaina e Tavita lenā fouvalega e taofia ai lona maufaatuatuaina o isi, e pei o lana uō faamaoni e igoa iā Usai, lea e leʻi auai i le fouvalega. E iai māfuaaga lelei na maufaatuatuaina ai e Tavita Usai. Na faamaonia e Usai o ia o se uō lelei, ma na lamatia foʻi lona ola ina ia fesoasoani ai iā Tavita.​—2 Samu. 17:1-16.

11. Na faapefea ona faaalia e se tasi o auauna a Napalu le maufaatuatuaina o isi?

11 Seʻi o tatou iloiloina le faaaʻoaʻoga a se tasi o auauna a Napalu. Na faaalia e Tavita ma lana ʻautau le agalelei, i le puipuia o auauna a se tamāloa Isaraelu e igoa iā Napalu. I se taimi mulimuli ane, na talosaga atu ai Tavita i lenā tamāloa mo ni meaʻai mo lana ʻautau, e tusa lava po o le ā e mafai ona foaʻi atu e Napalu. Na matuā ita Tavita ina ua teena e Napalu lana talosaga, ma filifili ai e fasiotia tane uma i le aiga o Napalu. Na taʻu atu e se auauna le mea na tupu, iā Apikaila le avā a Napalu. Talu ai ona o ia o se tasi o le aiga, na ia iloa e faalagolago lona ola iā Apikaila. Nai lo o le sola ese mai i le aiga, ae na ia maufaatuatuaina o le a gaoioi Apikaila e toe faaleleia le tulaga o mea. Na mafai e lenā auauna ona maufaatuatuaina Apikaila, ona na ia iloa o ia o se fafine faautauta. Na saʻo lava lona maufaatuatuaina o Apikaila. Na gaoioi ma le lototele Apikaila e taofia Tavita mai i le faataunuuina o le mea na manaʻo e fai. (1 Samu. 25:2-35) Na ia maufaatuatuaina foʻi Tavita o le a gaoioi ma le atamai.

12. Na faapefea ona maufaatuatuaina e Iesu ona soo e ui i a latou mea sesē?

12 Na maufaatuatuaina e Iesu ona soo e ui i a latou mea sesē. (Ioa. 15:15, 16) Ina ua talosaga atu Iakopo ma Ioane iā Iesu mo ni o la tulaga faapitoa i le Malo, e leʻi fesiligia e Iesu le uunaʻiga na la auauna ai iā Ieova, pe aveese i laʻua mai i le avea o ni aposetolo. (Mare. 10:35-40) Mulimuli ane, na tuulafoaʻia o ia e ona soo uma i le pō na puʻea ai. (Mata. 26:56) Peitaʻi, na maufaatuatuaina pea i latou e Iesu. Na ia silafia lelei o latou vaivaiga, ae na ia “alofa iā i latou e oo i le gataaga.” (Ioa. 13:1) Ina ua toe faatūina Iesu, na ia tuuina atu ai i ona aposetolo faamaoni e toʻasefulu tasi se galuega tāua, o le taʻitaʻia o le galuega o le faia o isi ma soo, ma tausia ana mamoe pele. (Mata. 28:19, 20; Ioa. 21:15-17) Na saʻo lava le maufaatuatuaina e Iesu o nei tane lē lelei atoatoa. Na latou auauna pea ma le faamaoni seʻia oo lava ina maliliu. Ioe, na avea Hana, Tavita, le auauna a Napalu, Apikaila, ma Iesu, o ni faaaʻoaʻoga lelei o ni ē na maufaatuatuaina tagata lē lelei atoatoa.

TOE FAAMALOSIA LO TATOU MAUFAATUATUAINA O ISI

13. O le ā e ono faafaigatā ai iā i tatou ona maufaatuatuaina isi?

13 Pe na e maufaatuatuaina se uso e ala i le faamatala atu i ai o se mataupu e fitoitonu iā te oe lava, ae e iloa ane ua ia faamatala atu i isi? E mautinoa e te matuā lagona le tigā. Na faamatala e se tuafafine i se toeaina se mataupu e fitoitonu iā te ia lava. Ae i le aso na sosoo ai, na vili ai le avā a le toeaina i le tuafafine e faalaeiau i ai. Na iloa e le avā a le toeaina le mataupu na talanoa ai lana tane ma le tuafafine. E mautinoa la ua faigatā ona maufaatuatuaina e lenā tuafafine le toeaina. E ui i lea, na faia e le tuafafine le mea saʻo, ma talosaga atu mo se fesoasoani mai i se isi toeaina. Na fesoasoani lenā toeaina i le tuafafine ina ia toe faamalosia lona maufaatuatuaina o toeaina.

14. O le ā na fesoasoani i se uso e toe faamalosia ai lona maufaatuatuaina o ni toeaina?

14 Na umi se taimi na lē fiafia ai se uso i ni toeaina se toʻalua na ia manatu e lē mafai ona maufaatuatuaina. Peitaʻi, na ia mafaufau i se faamatalaga na taʻua e se uso na avea o se faaaʻoaʻoga lelei. O lenei faamatalaga e faigofie, ae e tāua tele: “O Satani lo tatou fili, ae e lē o o tatou uso.” Na manatunatu loloto le uso i lenā faamatalaga ma le mea e tatau ona ia faia. Mulimuli ane, na mafai ona toe faaleleia lana faiā ma na toeaina.

15. Aiseā e umi ai se taimi e toe faamalosia ai lo tatou maufaatuatuaina o isi? Aumai se faataʻitaʻiga.

15 Pe na iai se taimi na aveese ai sou faaeaga? E mautinoa na oo iā te oe faalogona tigā. Na avea Grete ma lona tinā o ni Molimau a Ieova faamaoni i le taimi a o pulea Siamani e le ʻau Nasi i vaitausaga o le 1930, a o faasā la tatou galuega. Na tāina e Grete kopi o Le Olomatamata mo ona uso talitonu. Peitaʻi, ina ua iloa e uso e tetee lona tamā i le upu moni, na latou aveesea ai loa lenā faaeaga mai iā te ia, ona na latou fefefe neʻi taʻu e lona tamā i tagata tetee ni faamatalaga e faatatau i le faapotopotoga. E leʻi gata ai i inā tofotofoga na feagai ma Grete. A o faagasolo le Taua Lona Lua a le Lalolagi, e leʻi toe avatua ai e uso iā Grete ma lona tinā ni kopi o mekasini, ma na mumusu e talanoa iā i laʻua pe a feiloaʻi i le auala. Na matuā tigā Grete ona o lenā mea, ma na umi se taimi faatoʻā mafai ona ia faamagaloina na uso ma toe maufaatuatuaina i latou. Na ia faapea mai afai e mafai e Ieova ona faamagaloina i latou, e mafai foʻi ona ia faia faapea. *

“O Satani lo tatou fili, ae e lē o o tatou uso”

16. Aiseā e tatau ai ona tatou taumafai malosi e toe faamalosia lo tatou maufaatuatuaina o isi?

16 Pe afai na tupu iā te oe se mea faapena e lagona ai le lotovaivai, ia taumafai malosi e toe faamalosia lou maufaatuatuaina o isi. Atonu e alu ai le taimi, ae o le a tauia au taumafaiga. O se faataʻitaʻiga, pe afai na e onā ona o se meaʻai na e ʻaina, atonu la o le a e faaeteete i meaʻai e te ʻai ai. Peitaʻi, e lē faapea ai o le a tatou lē toe aai ona o lenā meaʻai e tasi. O lea, e lē tatau foʻi ona tatou faatagaina se mea leaga se tasi na tupu iā i tatou, e faavaivaia ai lo tatou maufaatuatuaina o o tatou uso ma tuafāfine lē lelei atoatoa. O le toe faamalosia o lo tatou maufaatuatuaina o isi, o le a sili atu ai ona tatou fiafia ma uaʻi lelei atu ai i mea e mafai ona tatou faia, ina ia maua ai e le faapotopotoga se siʻomaga maufaatuatuaina.

17. Aiseā e tāua ai lo tatou maufaatuatuaina o isi, ma o le ā o le a iloiloina i le mataupu o loo sosoo mai?

17 Ua seāseā toe iai i le lalolagi a Satani le uiga o le maufaatuatuaina o isi. Peitaʻi, e mafai ona tatou maufaatuatuaina o tatou uso ma tuafāfine, ona e tatou te alolofa iā i latou ma e latou te alolofa foʻi iā i tatou. O lenā maufaatuatuaina e saosaolaumea i lo tatou olioli ma le autasi i aso nei, ma o le a avea o se puipuiga pe a tatou feagai ma faigatā i le lumanaʻi. O le ā e te faia pe a faatigā se tasi iā te oe ma e lē toe maufaatuatuaina ai o ia? Ia taumafai e vaai i mea e pei ona silasila i ai Ieova, faatatau mataupu silisili o le Tusi Paia, atiaʻe le alofa loloto mo uso, ma aʻoaʻo mai i faaaʻoaʻoga faale-Tusi Paia. E mafai ona toe faaleleia o tatou faalogona tigā ma toe faamalosia lo tatou maufaatuatuaina o isi. O le faia faapea, o le a tatou olioli ai i le faaeaga o le iai o ni uō ʻe sili ona alolofa faamaoni nai lo o se uso.’ (Faata. 18:24) Ae e lē lava le tau ina tatou maufaatuatuaina o isi, e tatau foʻi ona latou maufaatuatuaina i tatou. O le a talanoaina i le mataupu o loo sosoo mai, pe faapefea ona avea i tatou o ni ē e maufaatuatuaina e o tatou uso ma tuafāfine.

PESE 99 Mano ni Mano o Uso

^ E tatau ona tatou maufaatuatuaina o tatou uso. E lē faigofie lenā mea ona e iai taimi e latou te faatigā mai ai iā i tatou. O le a tatou iloiloina i lenei mataupu pe faapefea i le faatatauina o mataupu silisili o le Tusi Paia ma le manatunatu loloto i faaaʻoaʻoga i le taimi ua teʻa, ona fesoasoani iā i tatou e atiaʻe ai le maufaatuatuaina o o tatou uso tapuaʻi, pe toe faamalosia ai foʻi lo tatou maufaatuatuaina o i latou pe a faatigā mai.

^ Ua lapataʻi mai le Tusi Paia, e iai nisi i le faapotopotoga atonu e lē tatau ona tatou maufaatuatuaina. (Iuta 4) I nisi tulaga, e iai uso pepelo atonu e latou te taumafai e faasesē isi, e ala i le ʻfaauiga sesē o mea.’ (Galu. 20:30) E tatou te lē maufaatuatuaina pe faalogo iā i latou na.

^ Mo nisi faamatalaga i le mea na tupu iā Grete, tagaʻi i le tusi 1974 Yearbook of Jehovah’s Witnesses, itu. 129-131.