Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 37

E nehenehe oe e tiaturi i te mau taeae e tuahine

E nehenehe oe e tiaturi i te mau taeae e tuahine

“E tiaturi [te here] i te mau mea atoa, e tiai i te mau mea atoa.”​—KOR. 1, 13:7.

HIMENE 124 E taiva ore anaˈe

HAAPOTORAA *

1. No te aha eita tatou e maere a ite ai e aita te taata e tiaturi faahou ra te tahi i te tahi?

 I ROTO i teie ao faaterehia e Satani, aita te taata i ite o vai ta ratou e nehenehe e tiaturi. Ua inoino roa ratou i te huru o te mau ona, feia mana e tia haapaoraa. Aita atoa ratou e tiaturi faahou i to ratou mau hoa, feia tapiri e fetii. Eita râ tatou e maere no te mea ua tohu te Bibilia: ‘I te mau mahana hopea, e taiva te taata, e pari haavare e e haavare.’ Te auraa ïa, e pee te taata i te huru o te atua o teie nei ao, o te ore e nehenehe e tiaturihia.​—Tim. 2, 3:1-4; Kor. 2, 4:4.

2. (1) O vai ta tatou e nehenehe e tiaturi? (2) Eaha ta vetahi e uiui ra?

2 Ei Kerisetiano, e nehenehe tatou e tiaturi ia Iehova. (Ier. 17:7, 8) Ua papu ia tatou e te here ra o ˈna ia tatou e “eita roa [o ˈna] e faarue” i to ˈna mau hoa. (Sal. 9:10) E nehenehe atoa tatou e tiaturi ia Iesu Mesia no te mea ua horoa o ˈna i to ˈna ora no tatou. (Pet. 1, 3:18) Hau atu, maoti te Bibilia, te fanaˈo ra tatou i te mau aratairaa papu. (Tim. 2, 3:16, 17) E nehenehe ïa tatou e tiaturi ia Iehova, ia Iesu e i te Bibilia. Tera râ, te uiui ra vetahi e nehenehe anei ratou e tiaturi noa i te mau taeae e tuahine o te amuiraa. No te aha râ?

MEA FAUFAA ROA TO TATOU MAU TAEAE E TUAHINE

Ati aˈe te ao nei, e fetii taeae to tatou o te here ra ia Iehova e o ta tatou e nehenehe e tiaturi (A hiˈo i te paratarafa 3)

3. Eaha te fanaˈoraa taa ê ta Iehova i horoa mai? (Mareko 10:29, 30)

3 Ua farii Iehova ia tatou ei mero o to ˈna utuafare. Auê ïa fanaˈoraa taa ê o te hopoi mai e rave rahi haamaitairaa! (A taio i te Mareko 10:29, 30.) Ati aˈe te ao nei, e fetii taeae to tatou o te here ra ia Iehova e o te ora ra ia au i ta ˈna mau ture aveia. Mea ê paha to tatou reo e fenua, mea piri râ tatou te tahi i te tahi noa ˈtu a tahi ra tatou e farerei ai. E te mea faufaa ˈtu â, te oaoa nei tatou i te amui ia ratou no te arue e no te haamori i to tatou Atua here i te raˈi.​—Sal. 133:1.

4. No te aha mea faufaa roa te mau taeae e tuahine no tatou?

4 I teie mahana, mea faufaa ˈtu â ia hoê noa tatou e te mau taeae e tuahine. Ia paruparu tatou, e tauturu mai ratou. (Roma 15:1; Gal. 6:2) E faaitoito atoa mai ratou ia tutava noa i roto i te taviniraa e ia vai piri noa ia Iehova. (Tes. 1, 5:11; Heb. 10:23-25) Fatata roa Satani e te feia e pee ra ia ˈna i te aro i te mau tavini a te Atua. Eaha râ to tatou huru aita anaˈe te amuiraa no te tauturu ia tatou ia mau papu? E mauruuru roa tatou e tei pihai iho noa to tatou mau taeae e tuahine ia tatou.

5. No te aha mea fifi no vetahi o tatou ia tiaturi i te mau taeae e tuahine?

5 Mea fifi no vetahi o tatou ia tiaturi i te mau taeae e tuahine no te mea paha ua haere ratou e faatia ia vera ma i te hoê parau ta tatou i faaite atu. Peneiaˈe, ua haamauiui te hoê i roto i te amuiraa ia tatou. Tera te tahi tumu eita tatou e tiaturi ia ratou. Eaha râ te tauturu mai ia tiaturi faahou i to tatou mau taeae e tuahine?

MAOTI TE HERE E TIATURI AI TATOU I TE MAU TAEAE E TUAHINE

6. E nafea te here e tauturu ai ia tatou ia tiaturi ia vetahi ê? (Korinetia 1, 13:4-8)

6 Maoti te here e tiaturi ai tatou. E rave rahi tuhaa o te here ta te Korinetia hoê pene 13 e faataa ra no te tauturu ia tatou ia tiaturi aore ra ia tiaturi faahou ia vetahi ê. (A taio i te Korinetia 1, 13:4-8.) Ei hiˈoraa, i te irava 4 te na ôhia ra, “e faaoromai e e hamani maitai te here.” Noa ˈtu ta tatou mau hapa, te faaoromai noa ra Iehova. E mea tia atoa ïa ia faaoromai tatou ia haamauiui vetahi ê ia tatou. Te na ô ra te irava 5 ‘eita te here e riri oioi eita atoa e tapea i te ino.’ Eita ïa tatou e tapao i te mau taime atoa i haamauiui ai to tatou mau taeae ia tatou. Te parau ra te Koheleta 7:9: “Eiaha oe e inoino oioi.” Mea faufaa atoa ia haapao i tei parauhia i roto i te Ephesia 4:26: “Eiaha te mahana ia topa e te riri noa ra outou”!

7. E nafea te Mataio 7:1-5 e tauturu mai ai ia tiaturi ia vetahi ê?

7 E tiaturi atoa tatou i te mau taeae e tuahine ia hiˈo tatou ia ratou mai ia Iehova. Mea here na ˈna ia ratou e eita o ˈna e tapaopao i ta ratou mau hapa. Ia na reira atoa ïa tatou. (Sal. 130:3) Mea tia ia tamau tatou i te imi i to ratou mau huru maitatai e ia tapao i te ohipa maitai ta ratou e rave ra. (A taio i te Mataio 7:1-5.) Eita tatou e faahapa ia ratou no te mea “e tiaturi [te here] i te mau mea atoa.” (Kor. 1, 13:7) E ere râ te auraa e te hinaaro ra Iehova ia tiaturi hanoa tatou i te taata. Mea tia ia faaite ratou e e nehenehe ratou e tiaturihia. *

8. E nafea ia tiaturi i to tatou mau taeae?

8 E titauhia te taime no te tiaturi i to tatou mau taeae. Mea faufaa ïa ia haamatau maitai tatou ia ratou. E nafea râ? I te mau putuputuraa, a tauaparau e o ratou e a poro na muri ia ratou. E titauhia te taime ia faaite mai ratou e e nehenehe iho â ratou e tiaturihia. Ia haamatau oe i te hoê taata, eita paha oe e faaite oioi i te mau mea atoa no nia ia oe. Ia matau maitai râ orua, i reira ïa oe e haamahora ˈi i to oe aau. (Luka 16:10) Eaha râ to oe huru ia haere to oe taeae e faatia i te parau ta oe i faaite ia ˈna? Eiaha e faaea i te tiaturi ia ˈna, a vaiiho râ i te taime. Eiaha e vaiiho i tera huru tupuraa ia tapea ia oe ia tiaturi faahou i te mau taeae. E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o te tahi mau tavini i tahito ra tei tamau i te tiaturi ia vetahi ê noa ˈtu ua haamauiuihia ratou.

TE HIˈORAA O TE MAU TAVINI TEI TAMAU I TE TIATURI IA VETAHI Ê

Noa ˈtu eaha ta Eli i parau, ua tamau noa Hana i te pee i te faanahoraa a Iehova (A hiˈo i te paratarafa 9)

9. (1) Mea nafea to Hana tamauraa i te pee i te faanahoraa a Iehova noa ˈtu te mau hape a te feia ta Iehova i faatoroa? (2) Eaha ta te hiˈoraa o Hana e haapii mai no nia i te faufaaraa ia tiaturi i te faanahoraa a Iehova? (A hiˈo i te hohoˈa.)

9 Ua haamauiui aˈena anei te hoê taeae faatoroahia ia outou? Mai te peu e e, e faufaahia outou i te hiˈoraa o Hana. I te tau o Iseraela, o Eli te tahuˈa rahi aita râ to ˈna utuafare i faaite i te hiˈoraa maitai. E tahuˈa ta ˈna na tamaiti, pinepine râ raua i te rave i te peu hairiiri e aita to raua metua tane i aˈo maitai ia raua. Aita Iehova i tatara oioi i te tiaraa o Eli. Noa ˈtu tera tupuraa, ua tamau noa Hana i te pee i te faanahoraa a Iehova, aita o ˈna i faaea i te haere i te sekene i reira Eli e tavini ai ei tahuˈa rahi. I to Hana pureraa ma te hepohepo rahi, ua ite Eli ia ˈna e manaˈo atura e ua taero o ˈna. Ma te ore râ e ite eaha mau na tei tupu, ua haava oioi Eli ia Hana. (Sam. 1, 1:12-16) Noa ˈtu râ, ua euhe Hana ia fanau o ˈna i te hoê tamaiti e horoa ˈtu o ˈna no te tavini i te sekene, te auraa ïa, na Eli e haapao ia ˈna. (Sam. 1, 1:11) Eaha râ tei tupu no te mau tamaiti a Eli? I te taime ta ˈna i faaoti, ua faautua Iehova ia raua. (Sam. 1, 4:17) Ua haamaitai râ Iehova ia Hana ma te horoa i te hoê tamaiti na ˈna, o Samuela ïa.​—Sam. 1, 1:17-20.

10. Mea nafea to te arii Davida tamauraa i te tiaturi ia vetahi ê noa ˈtu ua taiva vetahi ia ˈna?

10 Ua taiva aˈena anei te hoê hoa piri ia outou? Mai te peu e e, e faufaahia outou i te hiˈoraa o te arii Davida. O Ahitophela hoê o to ˈna mau hoa piri roa. I to Abasaloma râ tamataraa i te haru i te mana arii o to ˈna metua tane, ua apiti atoa Ahitophela i roto i tera orure-hau-raa. Ua mauiui roa Davida, ua taiva hoi ta ˈna tamaiti e to ˈna hoa ia ˈna! Aita râ Davida i faaea i te tiaturi ia vetahi ê. Ua tamau o ˈna i te tiaturi ia Husai, te tahi atu o to ˈna mau hoa piri tei ore i taiva ia ˈna. Ua tano iho â Davida i te na reiraraa, ua ineine hoi Husai i te horoa i to ˈna ora no te tauturu ia ˈna.​—Sam. 2, 17:1-16.

11. Mea nafea to te tavini a Nabala faaiteraa i to ˈna tiaturi?

11 Teie te hiˈoraa o te hoê o te mau tavini a Nabala. Ua paruru Davida e ta ˈna mau faehau i te mau tavini a Nabala, te hoê Iseraela taoˈa rahi. I muri aˈe, ua ani Davida ia Nabala i te tahi maa, aita râ Nabala i farii. Riri roa ihora Davida e opua ˈtura e haapohe pauroa te mau tane o te utuafare o Nabala. Ei mero o taua utuafare ra, ua haere te hoê tavini e faaite i te reira ia Abigaila, te vahine a Nabala. Aita o ˈna i horo ê, ua ite o ˈna e nehenehe Abigaila e tauturu ia ˈna e ua tiaturi atoa e e faaafaro Abigaila i tera tupuraa peapea mau. Ua matauhia hoi Abigaila no to ˈna feruriraa paari, ua tano ïa te tavini i te tiaturi ia ˈna. Ma te itoito mau, ua haere Abigaila e farerei ia Davida e taparuparu atura ia ˈna ia aroha i ta ˈna tane e to ˈna utuafare. (Sam. 1, 25:2-35) Ua tiaturi Abigaila e e rave iho â Davida i te faaotiraa maitai.

12. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ noa ˈtu ta ratou mau hape?

12 Ua tiaturi Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ noa ˈtu ta ratou mau hape. (Ioa. 15:15, 16) I to Iakobo e Ioane aniraa ia ˈna i te hoê tiaraa taa ê i roto i te Faatereraa arii, aita Iesu i feaa i to raua taiva ore aore ra i tatara i to raua tiaraa aposetolo. (Mar. 10:35-40) I te po i haruhia ˈi Iesu, ua faarue ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna. (Mat. 26:56) Aita râ Iesu i faaea i te tiaturi ia ratou, ua ite hoi o ˈna e taata tia ore ratou e ua here noa oia ia ratou “e tae atu i te hopea.” (Ioa. 13:1) I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua horoa Iesu i ta ˈna na 11 aposetolo i te hopoia faufaa mau e aratai i te ohipa pororaa e e aupuru i ta ˈna mau mamoe. (Mat. 28:19, 20; Ioa. 21:15-17) Ua tano o ˈna i te tiaturiraa ia ratou. Ua tavini hoi ratou pauroa ma te taiva ore e tae roa ˈtu i to ratou poheraa. Papu, e hiˈoraa maitai roa ta Hana, Davida, te tavini a Nabala, Abigaila e Iesu i horoa no nia i te faufaaraa ia tiaturi i te taata.

EAHA TE TAUTURU MAI IA TIATURI FAAHOU I TE MAU TAEAE?

13. No te aha mea fifi no tatou ia tiaturi ia vetahi ê?

13 Eaha to oe huru a ite ai e aita te hoê taeae i tapea i te hoê parau ta oe i faaite ia ˈna? E inoino roa paha oe! Teie te hoê tupuraa: Ua faaite te hoê tuahine i te hoê parau no nia ia ˈna i te hoê matahiapo. I te mahana i muri iho, taniuniu aˈera te vahine a te matahiapo ia ˈna no te faaitoito atu. Te auraa ïa e aita te matahiapo i tapea i te parau ta te tuahine i faaite ia ˈna. Papu, aita te tuahine e tiaturi faahou i tera matahiapo. Ua faafatata ˈtu râ o ˈna i te tahi atu matahiapo tei tauturu ia ˈna ia tiaturi faahou i te mau matahiapo.

14. Eaha tei tauturu i te hoê taeae ia tiaturi faahou i te mau matahiapo?

14 Ua faaea te hoê taeae i te tiaturi i e piti matahiapo e mea maoro to ˈna inoinoraa ia raua. Ua haamanaˈo râ o ˈna i te parau a te hoê taeae ta ˈna e faatura rahi: “O Satani to tatou enemi, e ere to tatou mau taeae.” Ua feruri maite te taeae i tera parau, ani atura o ˈna i te tauturu a Iehova no te faatupu i te hau e na piti matahiapo.

15. No te aha e titauhia te taime no te tiaturi faahou i te mau taeae? A horoa i te hiˈoraa.

15 Ua mauiui aˈena anei oe no te mea ua ere oe i te hoê haamaitairaa i roto i te amuiraa? I 1930, ua opanihia ta tatou ohipa i Heremani Nazi. Aita râ Grete e to ˈna mama i taiva noa ˈˈe ia Iehova. Na Grete e patapata i Te Pare Tiairaa no te mau taeae e tuahine. No te mea râ aita to ˈna papa i farii i te parau mau, ua faaoti te mau taeae ia faaea Grete i te haapao i tera tuhaa. Ua mǎtaˈu hoi ratou aˈunei to ˈna papa e horoa ˈi i te mau haamaramaramaraa no nia i te amuiraa i te feia patoi. E ere tera anaˈe te fifi ta Grete i faaruru. I te roaraa o te piti o te Tamaˈi rahi, aita te mau taeae i horoa faahou i te mau vea na Grete e to ˈna mama, aita atoa ratou i paraparau faahou ia raua. Ua mauiui roa Grete. Ua titauhia ia ˈna te taime no te faaore i te hapa a teie mau taeae e no te tiaturi faahou ia ratou. *

“O Satani to tatou enemi, e ere to tatou mau taeae”

16. No te aha mea faufaa ia tutava i te tiaturi i to tatou mau taeae e tuahine?

16 Ia faaruru outou i tera mau tupuraa, eiaha e faaea i te tiaturi i te mau taeae e tuahine. E titauhia paha te taime, e faufaahia râ outou ia na reira. Ei hiˈoraa, ia mauiui to tatou opu no te hoê maa pê, e haapao maitai ïa tatou i te maa ta tatou e amu ra. Eita râ tatou e faaea roa i te amu i te maa. Hoê â huru ia haamauiui te hoê Kerisetiano ia tatou, eita tatou e faaea i te tiaturi ia ˈna. E taata tia ore hoi tatou pauroa. Ia tutava tatou i te tiaturi i te mau taeae e tuahine, e oaoa tatou e e vai hoê noa te amuiraa.

17. No te aha mea faufaa ia tiaturi ia vetahi ê e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa?

17 Te varavara noa ˈtu ra te tiaturi i roto i teie ao. E nehenehe râ tatou e tiaturi i te mau taeae e tuahine no te mea te here ra tatou te tahi i te tahi. Ia tutava tatou i te tiaturi ia ratou e oaoa e e vai hoê noa tatou e na te reira e paruru ia tatou i mua i te fifi e tiai mai ra ia tatou. Eaha ïa te rave ia ore te hoê taata e tapea i te parau ta tatou i faaite ia ˈna? A imi i te manaˈo o Iehova, a faaohipa i te mau faaueraa Bibilia, a here atu â i to outou mau taeae e a pee i te hiˈoraa o te mau tavini i tahito ra. E nehenehe ïa outou e tiaturi faahou i te taata a fanaˈo atu ai i te hoa tei “piri aˈe i te hoê taeae.” (Mas. 18:24) Eita râ e navai ia tiaturi ia vetahi ê, e titau-atoa-hia ia faaite e e taata tatou o te nehenehe e tiaturihia. Tera ïa ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa.

HIMENE 99 E nahoa rahi tatou

^ Mea fifi ia tiaturi i to tatou mau taeae, i te taime iho â râ e haamauiui ai ratou ia tatou. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te tahi mau faaueraa Bibilia e te hiˈoraa o te tahi mau tavini i tahito ra o te tauturu mai ia haapuai i to tatou tiaturi i te mau taeae e tuahine aore ra ia tiaturi faahou ia ratou.

^ Te faaite ra te Bibilia, i roto i te amuiraa, aita vetahi e nehenehe e tiaturihia. (Iuda 4) I te tahi taime, e taviri vetahi i te parau mau no te turai ia tatou ia pee ia ratou. (Ohi. 20:30) Eiaha ïa e tiaturi aore ra e faaroo ia ratou.

^ No te ite atu â no nia i te tupuraa o Grete, a hiˈo i te api 129-131 o te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1974 (Farani).