1. Cum recunoaștem o persoană demnă de încredere?

 O PERSOANĂ demnă de încredere spune adevărul și se străduiește să-și respecte promisiunile. (Ps. 15:4) Ceilalți pot conta pe ea. Cu toții dorim să avem o astfel de reputație. Ce ne va ajuta să câștigăm încrederea altora?

2. Cum ne putem dovedi persoane demne de încredere?

² Nu îi putem obliga pe alții să aibă încredere în noi. Încrederea se câștigă. Se spune că ea este asemenea banilor: greu de câștigat, dar ușor de pierdut. Cu siguranță, Iehova ne-a câștigat încrederea. Dumnezeu nu ne va da niciodată motive să ne pierdem încrederea în el întrucât „tot ce face . . . este demn de încredere”. (Ps. 33:4) El dorește să-l imităm. (Ef. 5:1) În continuare, vom analiza exemplul unor slujitori ai lui Iehova care l-au imitat pe Tatăl lor ceresc și s-au dovedit de încredere. De asemenea, vom examina cinci calități care ne vor ajuta să fim persoane pe care se poate conta.

3, 4. Cum s-a dovedit Daniel o persoană demnă de încredere și ce întrebări ar trebui să ne punem?

³ Profetul Daniel este un exemplu de persoană demnă de încredere. Deși se afla în captivitatea babiloniană, el și-a câștigat repede reputația de persoană pe care alții se puteau baza. Iar după ce a interpretat visele regelui babilonian Nebucadnețar, ceilalți au avut și mai multă încredere în el. Cu o anumită ocazie, Daniel a trebuit să-i transmită regelui un mesaj care nu era pe placul acestuia, și anume că Iehova îl dezaproba. Acțiunea lui Daniel a presupus curaj întrucât Nebucadnețar era cunoscut  pentru temperamentul său violent. (Dan. 2:12; 4:20-22, 25) Mulți ani mai târziu, Daniel a interpretat cu exactitate un mesaj enigmatic apărut pe un perete al palatului din Babilon, dovedind încă o dată că era demn de încredere. (Dan. 5:5, 25-29) Ulterior, Darius Medul și demnitarii de la curte au remarcat că în Daniel „era un spirit deosebit”. Ei au recunoscut că „era demn de încredere și nu se făcuse vinovat de nicio neglijență și de nicio faptă necinstită”. (Dan. 6:3, 4) Până și acești conducători păgâni au admis că Daniel, un închinător al lui Iehova, era demn de încredere.

⁴ Având în minte exemplul lui Daniel, să ne întrebăm: „Ce reputație am în afara congregației? Sunt cunoscut drept o persoană care se achită de responsabilități și pe care se poate conta?”. Este important să ne punem aceste întrebări deoarece, când suntem demni de încredere, îi aducem laude lui Iehova.

5. De ce a fost Hanania o persoană pe care ceilalți s-au putut baza?

⁵ În 455 î.e.n., după ce a reconstruit zidurile Ierusalimului, guvernatorul Neemia a căutat bărbați demni de încredere, cărora să le încredințeze administrarea orașului. Unul dintre aceștia a fost Hanania, căpetenia Fortăreței. În Biblie, el este descris drept „un om demn de încredere [care] se temea de adevăratul Dumnezeu mai mult decât mulți alții”. (Neem. 7:2) El îl iubea pe Iehova și dorea să-i fie plăcut, de aceea s-a achitat  cu conștiinciozitate de orice însărcinare primită. Aceste calități ne ajută și în prezent să fim slujitori ai lui Iehova pe care se poate conta.

6. În ce fel a fost Tihic un prieten demn de încredere al apostolului Pavel?

⁶ Să remarcăm exemplul lui Tihic, un prieten demn de încredere al apostolului Pavel. Când a fost în arest la domiciliu, Pavel s-a bazat pe ajutorul lui, numindu-l „un slujitor fidel”. (Ef. 6:21, 22) El nu i-a încredințat doar scrisorile pentru frații din Efes și din Colose, ci și sarcina de a-i încuraja și de a-i consola. Tihic ne amintește de frații demni de încredere și fideli din prezent care se îngrijesc de noi din punct de vedere spiritual. (Col. 4:7-9)

7. Cum se dovedesc demni de încredere bătrânii și slujitorii auxiliari din congregația ta?

⁷ Suntem profund recunoscători deoarece bătrânii de congregație și slujitorii auxiliari sunt persoane demne de încredere. La fel ca Daniel, Hanania și Tihic, ei își iau în serios responsabilitățile. De exemplu, când participăm la întrunirea din timpul săptămânii, suntem siguri că toate temele din program au fost repartizate. La rândul lor, bătrânii de congregație contează pe frații și surorile care primesc teme, știind că ei le vor pregăti temeinic și le vor susține. În plus, nu ezităm să ne invităm studiile biblice la întrunirea de la sfârșit de săptămână, de teamă că nu se va ține cuvântarea publică. De asemenea, suntem siguri că primim publicațiile de care avem nevoie în predicare. Îi suntem recunoscători lui Iehova pentru modul exemplar în care acești frați fideli se îngrijesc de spiritualitatea noastră! Dar în ce situații putem să ne dovedim noi demni de încredere?

8. Cum putem da dovadă de echilibru când manifestăm interes față de alții? (Proverbele 11:13)

⁸ Întrucât ne iubim colaboratorii în credință, suntem sincer interesați de ei. Totuși, trebuie să fim echilibrați și să le respectăm intimitatea. În congregația din secolul I, unele persoane erau ‘bârfitoare, se amestecau în treburile altora și vorbeau despre ce n-ar trebui să vorbească’. (1 Tim. 5:13) Cu siguranță, nu am dori ca aceste trăsături să ne caracterizeze și pe noi. Dar să presupunem că cineva ne împărtășește o informație personală și dorește să nu o transmitem mai departe. De exemplu, o soră ne-ar putea vorbi despre o problemă de sănătate sau despre o altă încercare cu care se confruntă și ne roagă să păstrăm informația pentru noi. Cu siguranță, din partea noastră se așteaptă să-i respectăm dorința. * (Citește Proverbele 11:13.) În continuare, vom analiza alte situații în care se impune să păstrăm confidențialitatea.

9. Cum pot dovedi membrii familiei că sunt de încredere?

⁹ În familie. Fiecare membru al familiei are responsabilitatea de a nu dezvălui chestiuni ce țin de cercul familial. Să presupunem că o soră are un obicei pe care soțul ei îl consideră amuzant. Ar fi iubitor ca soțul să le dezvăluie altora acest obicei, punându-și soția într-o postură jenantă? Bineînțeles că nu! Un soț iubitor nu ar vrea niciodată să-și rănească soția în vreun fel. (Ef. 5:33) Și adolescenții  doresc să fie tratați cu respect. Este important ca părinții să țină cont de acest lucru. Ei nu-și vor umili niciodată copiii dezvăluindu-le altora greșelile lor. (Col. 3:21) La rândul lor, copiii trebuie să învețe să fie discreți și să nu răspândească detalii stânjenitoare din cadrul familiei. (Deut. 5:16) Când toți membrii familiei sunt atenți să nu dezvăluie chestiuni ce țin de familie, legăturile dintre ei se întăresc.

10. Ce se așteaptă de la un prieten adevărat? (Proverbele 17:17)

¹⁰ În relațiile de prietenie. Majoritatea dintre noi simțim, la un moment dat, nevoia să ne destăinuim unui prieten apropiat. Însă nu ne este tot timpul ușor. Poate că ne este greu să vorbim cu alții despre gândurile noastre cele mai intime. Prin urmare, am fi foarte dezamăgiți dacă am afla că prietenul nostru le-a dezvăluit altora ce i-am spus. În schimb, îi apreciem foarte mult pe cei care știu să păstreze un secret. Ei sunt ‘prieteni adevărați’. (Citește Proverbele 17:17.)

11. a) Cum arată bătrânii de congregație și soțiile lor că sunt demni de încredere? b) Ce putem învăța despre păstrarea confidențialității de la un bătrân de congregație care, după o vizită de păstorire, petrece timp cu familia? (Vezi imaginea.)

¹¹ În congregație. Bătrânii care păstrează confidențialitatea sunt „ca un adăpost împotriva vântului și ca o ascunzătoare” pentru frații lor. (Is. 32:2) Le putem vorbi fără niciun fel de reținere, convinși fiind că vor păstra informațiile pentru ei. Nu facem presiuni asupra lor pentru a ne dezvălui chestiuni confidențiale. De asemenea, le respectăm pe soțiile bătrânilor, deoarece ele nu încearcă să obțină de la aceștia informații confidențiale. De fapt, pentru ele este o binecuvântare să nu cunoască informații personale despre frații și surorile lor. Soția unui bătrân de congregație a spus: „Sunt recunoscătoare pentru că soțul meu nu-mi dezvăluie informații pe care le află la vizitele de  păstorire și nu vorbește cu mine despre cei care au probleme pe plan spiritual, nici măcar nu le menționează numele. Astfel, pot să relaționez firesc cu toți cei din congregație. Mă bucur că nu mă împovărează cu lucruri în privința cărora nu pot face nimic. În plus, am convingerea fermă că, atunci când îi vorbesc soțului meu despre sentimentele sau problemele mele, el nu le va dezvălui altora”. Bineînțeles, cu toții ne dorim să avem reputația de persoane demne de încredere. În continuare, vom analiza cinci calități care ne vor ajuta să atingem acest obiectiv.

12. De ce este iubirea temelia încrederii? Explicați.

¹² Iubirea este temelia încrederii. Isus a spus că cele mai importante porunci sunt să-l iubești pe Iehova și să-ți iubești aproapele. (Mat. 22:37-39) Iubirea pentru Iehova ne îndeamnă să-l imităm. El este demn de încredere în sens absolut. Iubirea pentru frații și surorile noastre presupune să le respectăm dreptul la intimitate, păstrând confidențiale informații care îi privesc doar pe ei. Nu am vrea niciodată să dezvăluim ceva despre ei prin care să le provocăm vreun rău ori vreo suferință sau să-i punem într-o situație stânjenitoare. (Ioan 15:12)

13. Cum ne ajută umilința să fim persoane demne de încredere?

¹³ Umilința ne va ajuta să fim persoane de încredere. Un creștin umil nu va încerca să-i impresioneze pe alții fiind mereu primul care dezvăluie o informație. (Filip. 2:3) El nu se scoate în evidență dând de înțeles că știe lucruri foarte importante, pe care însă nu le poate divulga. Un creștin umil nu va răspândi speculații pe marginea unor chestiuni care nu sunt prezentate în Biblie sau în publicațiile noastre.

14. Cum ne ajută discernământul să fim persoane de încredere?

¹⁴ Discernământul ne ajută să știm când este timpul să tăcem și când este timpul să vorbim. (Ecl. 3:7) Un proverb întâlnit în unele culturi spune: „Vorba e de argint, tăcerea e de aur”. Cu alte cuvinte, sunt situații când este de preferat să nu spunem nimic. În Proverbele 11:12 găsim următorul sfat oportun: „Omul cu mult discernământ tace”. Să analizăm exemplul unui bătrân de congregație cu experiență, care este solicitat deseori să ajute la soluționarea unor probleme dificile apărute în alte congregații. Iată ce a spus un bătrân din congregația lui: „Este foarte atent să nu dezvăluie informații confidențiale referitoare la alte congregații”. Datorită discernământului său, a câștigat încrederea celorlalți membri ai corpului de bătrâni din care face parte. Ei sunt siguri că nu va dezvălui niciodată informații confidențiale.

15. Dați un exemplu care să arate cum putem câștiga încrederea altora fiind onești.

¹⁵ Onestitatea este o altă calitate care ne ajută să fim demni de încredere. Avem încredere într-o persoană onestă deoarece știm că ne va spune mereu adevărul. (Ef. 4:25; Evr. 13:18) Să presupunem că vrei să-ți îmbunătățești abilitățile de predare. Prin urmare, rogi pe cineva să-ți asculte tema care ți-a fost repartizată și să-ți dea sugestii. La cine vei apela pentru o părere onestă? La cineva care îți spune ceea ce vrei să auzi sau la cineva care îți spune cu amabilitate adevărul?  Răspunsul este cât se poate de evident. Biblia afirmă: „Mai bine o mustrare pe față decât o iubire ascunsă. Rănile făcute de un prieten dovedesc fidelitate”. (Prov. 27:5, 6) Observațiile unui prieten onest ar putea fi greu de acceptat la început, dar ne vor aduce foloase pe termen lung.

16. În ce fel subliniază Proverbele 10:19 necesitatea de a manifesta stăpânire de sine?

¹⁶ Stăpânirea de sine este indispensabilă pentru a câștiga încrederea altora. Această calitate ne dă puterea de a ne reține când suntem tentați să dezvăluim informații confidențiale. (Citește Proverbele 10:19.) Am putea constata că este greu să manifestăm stăpânire de sine când folosim rețelele de socializare. Dacă nu suntem atenți, am putea dezvălui fără să vrem informații confidențiale unui public larg. Odată ce informația a plecat de la noi pe cale electronică, nu mai avem niciun control asupra modului în care va fi folosită sau a răului pe care îl poate cauza. Este nevoie de stăpânire de sine și când împotrivitorii încearcă să ne determine prin mijloace subtile să dezvăluim informații despre frații și surorile noastre, punându-i astfel în pericol. Situații de acest fel ar putea apărea în țările în care activitatea noastră este interzisă sau restricționată, iar frații sunt interogați de poliție. În acest caz, precum și în altele, este înțelept să aplicăm sfatul ‘de a ne pune frâu gurii’. (Ps. 39:1) Trebuie să fim demni de încredere întotdeauna, în relațiile cu membrii familiei, cu prietenii, cu colaboratorii în credință și cu toți ceilalți oameni. În această privință, stăpânirea de sine ne va fi de mare folos.

17. Cum putem contribui cu toții la crearea unui climat de încredere în congregație?

¹⁷ Îi suntem foarte recunoscători lui Iehova deoarece ne-a dat posibilitatea să facem parte dintr-o familie iubitoare și demnă de încredere. Cu toții avem responsabilitatea de a câștiga încrederea fraților și surorilor noastre. Dacă fiecare dintre noi se va strădui să manifeste iubire, umilință, discernământ, onestitate și stăpânire de sine, în congregație va exista un climat de încredere. Câștigarea încrederii altora este un proces continuu. Cu toții dorim să-l imităm pe Dumnezeul nostru, Iehova, și să dovedim că suntem demni de încredere.