Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

SUʻESUʻEGA 38

Ia Avea Oe o Sē e Maufaatuatuaina

Ia Avea Oe o Sē e Maufaatuatuaina

“O le tagata e maufaatuatuaina, e na te lē faailoa atu ni tala faalilolilo.”​—FAATA. 11:13.

PESE 101 Galulue Faatasi i le Autasi

AOTELEGA *

1. E faapefea ona tatou iloa se tagata e maufaatuatuaina?

 O SE tagata e maufaatuatuaina, e taumafai malosi e tausisi i ana folafolaga ma tautala i le mea moni. (Sala. 15:4) E iloa e tagata e mafai ona latou faalagolago iā te ia. E tatou te mananaʻo e maufaatuatuaina faapena i tatou e o tatou uso ma tuafāfine. O le ā e mafai ona tatou faia ina ia latou maufaatuatuaina ai i tatou?

2. E faapefea ona faamaonia atu o i tatou o ni ē e maufaatuatuaina?

2 E tatou te lē faamalosia isi ina ia maufaatuatuaina i tatou. E manaʻomia ona tatou galulue mamafa ina ia maufaatuatuaina ai i tatou. Ua fai mai nisi, e pei le maufaatuatuaina o le saʻilia o tupe. E faigatā ona maua, ae faigofie ona leiloa. Ua tatou maufaatuatuaina Ieova, ona “e maufaatuatuaina mea uma e na te faia.” (Sala. 33:4) O lea, e na te faatalitalia i tatou e faaaʻoaʻo iā te ia. (Efe. 5:1) Seʻi o tatou iloiloina ni faaaʻoaʻoga o auauna a Ieova, o ē na faaaʻoaʻo i lo latou Tamā i le lagi, ma faamaonia atu o i latou o ni tagata e maufaatuatuaina. O le a tatou iloiloina foʻi uiga e lima lea e fesoasoani iā i tatou, e avea ai o ni ē e maufaatuatuaina.

IA AʻOAʻO MAI I AUAUNA MAUFAATUATUAINA A IEOVA

3-4. Na faapefea ona faamaonia atu e le perofeta o Tanielu o ia o sē e maufaatuatuaina, ma o ā fesili ua lāgā ai?

3 Na faataatia e le perofeta o Tanielu se faaaʻoaʻoga mataʻina, o sē e maufaatuatuaina. E ui ina ave faapagota o ia e ʻautau a Papelonia, ae na mulimuli ane avea o ia o sē e maufaatuatuaina. O le fesoasoani a Ieova na mafai ai ona ia faamatalaina miti a Nepukanesa le tupu o Papelonia, ma na atili ai ona maufaatuatuaina o ia e tagata. I se tasi taimi na taʻu atu ai e Tanielu i le tupu se feʻau e lē fia faalogo i ai. Na ia faapea atu, e lē fiafia le finagalo o Ieova iā te ia. O lenā mea na manaʻomia ai le lototele, ona o Nepukanesa o se tagata e lotoa. (Tani. 2:12; 4:20-22, 25) I tausaga mulimuli ane ai, na toe faamaonia ai e Tanielu o ia o sē e maufaatuatuaina, ina ua ia taʻu saʻo atu le feʻau lea na tusia i le puipui o le maota o le tupu i Papelonia. (Tani. 5:5, 25-29) Mulimuli ane na mātauina foʻi e Tariu le Metai ma ona tagata aloaʻia, le ʻmaoaʻe o le atamai’ sa iā Tanielu. Na latou taʻutino mai o Tanielu “o se tagata maufaatuatuaina, ma e lē faatamala pe e na te faia se mea faapiʻopiʻo.” (Tani. 6:3, 4) Ioe, e oo lava i taʻitaʻi faapaupau, na latou iloa e mafai ona maufaatuatuaina lenei auauna a Ieova!

4 A o tatou manatunatu loloto i le faaaʻoaʻoga a Tanielu, e lelei ona tatou fesili ifo: ʻO le ā le ituaiga talaaga e iloa ai aʻu e i latou e lē o ni Molimau a Ieova? Pe e iloa aʻu o sē e faataunuuina ona tiute tauave ma sē e mafai ona maufaatuatuaina?’ Aiseā e tāua ai nei fesili? Talu ai e viia Ieova pe a maufaatuatuaina i tatou.

Na filifilia e Neemia ni tane maufaatuatuaina e taulimaina ni galuega tāua (Tagaʻi i le palakalafa e 5)

5. Aiseā na avea ai Hanania o sē e maufaatuatuaina?

5 Ina ua uma ona toe fausia e le kovana o Neemia pā o Ierusalema i le 455 T.L.M., na ia saʻilia ai ni tane maufaatuatuaina e vaavaaia le aai. Na filifilia mai ai e Neemia isi tane, ma Hanania le perenise o le Maota. Ua faamatalaina e le Tusi Paia Hanania “o se tagata maufaatuatuaina, [o lē] e sili atu ona mataʻu i le Atua moni nai lo o le toʻatele o isi tagata.” (Nee. 7:2) O le alofa o Hanania iā Ieova ma lona manaʻo e faafiafiaina o ia, na ia galue mamafa ai e faataunuuina so o se tofiga na tuuina atu iā te ia. O le a fesoasoani foʻi na uiga iā i tatou ia avea ai o ni ē e maufaatuatuaina i la tatou auaunaga i le Atua.

6. Na faapefea ona avea Tuiko ma uō maufaatuatuaina a le aposetolo o Paulo?

6 Mātau le faaaʻoaʻoga a Tuiko o se aumea maufaatuatuaina a le aposetolo o Paulo. A o saisaitia Paulo i se fale, na ia faalagolago iā Tuiko ma taʻua o ia o se “auauna faamaoni.” (Efe. 6:21, 22) Na maufaatuatuaina o ia e Paulo e ave tusi i uso i Efeso ma Kolose, ma faalaeiau ma faamāfanafana iā i latou. Ua faamanatu mai ai iā i tatou i le faaaʻoaʻoga a Tuiko, tane faamaoni ma maufaatuatuaina i aso nei, o ē o loo tausia o tatou manaʻoga faaleagaga.​—Kolo. 4:7-9.

7. O le ā e te aʻoaʻoina e faatatau i le avea ma sē e maufaatuatuaina mai i toeaina ma auauna o le faiva o lau faapotopotoga?

7 E tatou te matuā talisapaia toeaina ma auauna o le faiva maufaatuatuaina i aso nei. E latou te faaaʻoaʻo iā Tanielu, Hanania, ma Tuiko, i le galulue mamafa e faataunuu o latou tiute tauave. O se faataʻitaʻiga, pe a tatou auai i sauniga o le vaiaso, e mautinoa ua iai i latou ua tofia mo vaega o le sauniga. E talisapaia foʻi e toeaina, pe a sauniuni ma faataunuuina e uso ma tuafāfine o latou faaeaga i sauniga. O se faataʻitaʻiga, pe a valaaulia a tatou tagata suʻesuʻe e auai i sauniga i faaiʻuga o le vaiaso, e tatou te mautinoa e iai lava le uso e faia le lauga i le lautele. E tatou te mautinoa foʻi e iai lava lomiga manaʻomia mo le galuega talaʻi. E tausia lelei i tatou i le itu faaleagaga e nei uso faamaoni, ma e tatou te faafetai ai iā Ieova mo i latou. O ā la ni auala e avea ai i tatou o ni ē e maufaatuatuaina?

IA MAUFAATUATUAINA I MATAUPU E LĒ FAALAUAʻITELEINA

8. E faapefea ona iā i tatou se vaaiga paleni pe a faaalia le naunau i isi? (Faataoto 11:13)

8 E tatou te alolofa ma naunau i o tatou uso ma tuafāfine. Peitaʻi e tatau ona iā i tatou se vaaiga paleni, ma ia faaaloalo i mataupu e fitoitonu iā i latou. Na iai nisi i le faapotopotoga Kerisiano i le uluaʻi senituri, na ʻfaitatala ma isuisu fua i mataupu a isi tagata, ma tautatala fua i mea e lē tatau ona latou tautatala i ai.’ (1 Timo. 5:13) E tatou te lē mananaʻo e pei o i latou na. Ae seʻi faapea ua taʻu atu e se isi se mataupu e fitoitonu iā te ia, ma e lē manaʻo e toe faailoa atu i se isi. O se faataʻitaʻiga, atonu ua faamatala mai e se tuafafine se maʻi o loo aafia ai, po o se isi faafitauli o loo ia fesagaʻia ma talosaga mai e aua le toe faailoaina atu i isi. E tatau ona tatou faia le mea o loo manaʻo ai. * (Faitau le Faataoto 11:13.) Seʻi o tatou iloiloina nisi o tulaga e tāua ai le lē faailoaina atu o mataupu e lē faalauaʻiteleina.

9. E faapefea i sui taʻitasi o le aiga ona avea o ni ē e maufaatuatuaina?

9 I le aiga. E iai i sui taʻitasi o le aiga le tiute tauave o le lē faailoaina atu i isi o mataupu e fitoitonu i le aiga. O se faataʻitaʻiga, atonu e iai se masaniga a se tuafafine Kerisiano e ula i ai lana tane. E mautinoa e lē faamatala e le tane i isi ma faamāsiasi ai lana avā. E alofa o ia i lana avā ma e lē manaʻo e faia se mea e faatigā ai iā te ia. (Efe. 5:33) E mananaʻo foʻi talavou e faaaloalogia i latou, ma e tāua i mātua ona manatua lenā mea. E latou te lē faamāsiasi a latou fanau, e ala i le faailoa atu o a latou mea sesē i isi. (Kolo. 3:21) E tatau ona faautauta le fanau, e ala i le lē faailoaina atu o faamatalaga e faalumaina ai se tasi o le aiga. (Teu. 5:16) Pe a taumafai sui taʻitasi o le aiga e lē faailoaina atu mataupu e fitoitonu iā i latou, o le a atili ai ona faamalosia la latou faiā.

10. O le ā e aofia ai i le avea ma “uō moni”? (Faataoto 17:17)

10 I a tatou faauōga. O nisi taimi e tatou te sasaa atu ai o tatou faalogona i se uō māfana. Peitaʻi, e iai taimi e faigatā ai ona faia lenā mea. Atonu e faigatā ona tatou faailoa atu i isi o tatou faalogona loloto, ma e tatou te matuā faanoanoa, pe a iloa mulimuli ane ua faamatala atu e a tatou uō i isi. Peitaʻi, e tatou te matuā talisapaia le iai o se uō, e lē faailoaina atu mataupu e lē faalauaʻiteleina. O ia o se “uō moni.”​—Faitau le Faataoto 17:17.

E lē faailoaina atu e toeaina i o latou aiga ni mataupu e lē faalauaʻiteleina (Tagaʻi i le palakalafa e 11) *

11. (a) E faapefea ona faaalia e toeaina ma a latou avā e maufaatuatuaina i latou? (e) O le ā e tatou te aʻoaʻoina mai i se toeaina na ia taulimaina se mataupu a le faapotopotoga e lē faalauaʻiteleina, ma e na te leʻi faailoa atu i lona aiga? (Tagaʻi i le ata.)

11 I le faapotopotoga. O se toeaina e na te lē faailoaina atu mataupu e fitoitonu i se tasi, ua avea o ia “o se lafitaga mai i le matagi, ma se mea e malu ai” ona uso. (Isa. 32:2) E tatou te iloa e mafai ona tatou talanoa i na toeaina, ma e mautinoa o mea e tatou te taʻuina atu iā i latou, e latou te lē faailoaina i se tasi. E tatou te lē faamalosia foʻi i latou e faamatala mai mataupu e lē mafai ona faalauaʻiteleina. E lē gata i lea, e tatou te talisapaia avā a toeaina ona e latou te lē faamalosia a latou tane e faamatala atu mataupu a le faapotopotoga, e lē tatau ona faalauaʻiteleina. O le mea moni, o se mea lelei le lē taʻuina i se avā a se toeaina o mataupu e fitoitonu i uso ma tuafāfine. Ua faapea mai se avā a se toeaina: “Ou te matuā lotofaafetai i laʻu tane, ona e na te lē taʻuina mai mataupu e fitoitonu i uso ma tuafāfine e alu i ai asiasiga faaleoleo mamoe, po o ē o loo manaʻomia le fesoasoani faaleagaga, ma e oo lava i o latou igoa e na te lē taʻuina mai. Ou te talisapaia le lē taʻuina mai e laʻu tane o na mataupu, lea e leai se mea e mafai ona ou faia i ai, ma e faigofie ai ona ou talanoa i so o se tasi i le faapotopotoga. Ua ou maufaatuatuaina foʻi laʻu tane e lē mafai ona ia faailoa atu i isi oʻu faalogona, po o faafitauli e fitoitonu iā te aʻu lava ia.” E tatou te mananaʻo uma lava ia iloa i tatou o ni tagata e maufaatuatuaina. O ā uiga e mafai ona fesoasoani iā i tatou e ausia ai lenā sini? Seʻi o tatou iloiloina ni uiga se lima.

IA ATIAʻE UIGA E MAFAI AI ONA AVEA I TATOU O NI Ē E MAUFAATUATUAINA

12. Aiseā e tatou te faapea atu ai o le maufaatuatuaina e faavae i le alofa? Aumai se faataʻitaʻiga.

12 O le maufaatuatuaina e faavae i le alofa. Na fetalai Iesu o poloaʻiga silisili e lua, o le alofa iā Ieova ma le alofa i o tatou tuaoi. (Mata. 22:37-39) O lo tatou alolofa iā Ieova, e uunaʻia ai i tatou e faaaʻoaʻo i lana faaaʻoaʻoga lelei atoatoa o le maufaatuatuaina. O se faataʻitaʻiga, o lo tatou alolofa i o tatou uso ma tuafāfine, e uunaʻia ai i tatou e lē faailoa atu mataupu e fitoitonu iā i latou. E tatou te lē mananaʻo e faailoa atu se mea e faaleagaina, faamā, pe faatigā ai iā i latou.​—Ioa. 15:12.

13. E faapefea ona fesoasoani le lotomaulalo iā i tatou e avea ai o ni ē e maufaatuatuaina?

13 E fesoasoani le lotomaulalo ina ia avea ai i tatou o ni ē e maufaatuatuaina. O se Kerisiano e lotomaulalo, e lē taumafai e faaofo isi e faapea, o ia le tagata na muamua faailoa atu se mataupu. (Fili. 2:3) E lē manaʻo foʻi e manatu isi e na te iloa ni mataupu e lē tatau ona faalauaʻiteleina. O le lotomaulalo e tatou te ʻalofia ai foʻi le faasalalau atu o ni o tatou lava manatu, e uiga i ni mataupu e lē o talanoaina i le Tusi Paia po o a tatou lomiga.

14. E faapefea ona fesoasoani le faautaga loloto iā i tatou e avea ai o ni ē e maufaatuatuaina?

14 O le iai o le faautaga loloto i se Kerisiano, e fesoasoani iā te ia ina ia iloa ai “le taimi e filemu ai ma le taimi e tautala ai.” (Fai. 3:7) Ua faapea mai se muagagana e taatele i nisi atunuu, “E pei le tautala o le siliva, ae e pei le lē tautala o le auro.” I nisi faaupuga, e iai taimi e sili atu ai le lē fai atu o se tala nai lo o le fai atu o se tala. Ua talafeagai lelei la lenā manatu ma le fautuaga o loo i le Faataoto 11:12: “O le tagata e iai moni le faautaga loloto, e filemu pea o ia.” O se faaaʻoaʻoga, e iai se toeaina taʻumatuaina e masani ona talosagaina e fesoasoani i faapotopotoga e iai faafitauli. Na faapea mai se isi toeaina e faatatau iā te ia, “E faaeteete lava o ia, e na te lē faailoaina atu faamatalaga e lē faalauaʻiteleina e faatatau i isi faapotopotoga.” O le iai i lenā toeaina o le faautaga loloto, ua faaaloalogia ai o ia e isi toeaina o le faapotopotoga. Ua latou mautinoa ai, e lē mafai e lenei toeaina ona faailoa atu i isi mataupu e fitoitonu iā i latou lava.

15. Aumai se faataʻitaʻiga e iloa ai e tāua le faamaoni ina ia maufaatuatuaina ai i tatou e isi.

15 E fesoasoani foʻi le faamaoni e avea ai i tatou o ni ē e maufaatuatuaina. E tatou te maufaatuatuaina se tagata faamaoni, ona e tatou te iloa e tautala lava o ia i le mea moni. (Efe. 4:25; Epe. 13:18) O se faataʻitaʻiga, seʻi faapea e te manaʻo e faaleleia lau aʻoaʻo atu. O lea ua e talosaga atu ai i se tasi e faalogologo i lau lauga, ma aumai ni fautuaga aogā i le auala e faaleleia ai. O ai e te maufaatuatuaina e fesoasoani moni iā te oe? Po o se tasi e taʻu atu iā te oe mea e te fia faalogo i ai, po o se tasi e taʻu atu ma le agalelei iā te oe le mea moni? E manino le tali. Ua faapea mai le Tusi Paia: “E sili atu le faailoa o se aʻoaʻiga nai lo o le iai o le alofa ae e lē faaalia. O manuʻa mai i se uō, e faamaoni ia.” (Faata. 27:5, 6) E ui e lē faigofie ona tatou talia ni fautuaga i le taimi muamua, ae o se fautuaga mai i se uō faamaoni, e aogā mo i tatou.

16. Ua faapefea ona faamatilatila mai i le Faataoto 10:19 le tāua o le faaalia o le amio pulea?

16 E tāua ona iā i tatou le amio pulea, pe a tatou mananaʻo e maufaatuatuaina i tatou e isi. E fesoasoani iā i tatou lenā uiga e pulea ai o tatou laugutu, pe a faaosoosoina i tatou e faailoa atu i isi ni mataupu e lē faalauaʻiteleina. (Faitau le Faataoto 10:19.) E ono faigatā ona tatou faaalia le amio pulea, pe a fesootaʻi ma isi i le Initaneti. Pe a lē faaeteete, e tatou te ono faailoa atu i le toʻatele o tagata mataupu e lē faalauaʻiteleina, e aunoa ma lo tatou iloaina. O le taimi lava e tatou te tuu ai na faamatalaga i le Initaneti, e lē mafai ona tatou pulea le auala e faaaogā ai e isi na faamatalaga, ma tele ai faafitauli e tulaʻi mai ai. O le amio pulea foʻi e tatou te lē taʻu atu ai i ē e taumafai e faasesē i tatou, ni faamatalaga e lamatia ai o tatou uso ma tuafāfine. E ono tupu lenā mea, pe a tuʻifesili i tatou e leoleo i vaipanoa o loo faasā pe taofia ai la tatou galuega. I lenā tulaga faapea ma isi tulaga, e mafai ona tatou faatatauina ai le mataupu silisili ia ʻtuu se fusi e taofi ai o tatou gutu.’ (Sala. 39:1) E tusa lava pe e tatou te feutagaʻi ma o tatou aiga, uō, uso ma tuafāfine, po o se isi lava, e manaʻomia ona avea pea i tatou o ni ē e maufaatuatuaina. O lea la, e tatau ai ona tatou amio pulea.

17. E faapefea ona tatou saosaolaumea i le atiaʻeina o le maufaatuatuaina i le faapotopotoga?

17 Maʻeu lo tatou lotofaafetai ona ua tosina mai i tatou e Ieova, i se ʻauuso e faia aʻe i tagata e alolofa ma maufaatuatuaina! Ua iai iā i tatou uma se tiute tauave e faia ai taumafaiga, ina ia maufaatuatuaina i tatou e o tatou uso ma tuafāfine. A o faia taumafaiga a le tagata lava ia e faaalia le alofa, lotomaulalo, faautaga loloto, faamaoni, ma le amio pulea, ua tatou saosaolaumea ai i le atiaʻeina o le maufaatuatuaina i totonu o le faapotopotoga. O le atiaʻeina o le maufaatuatuaina, o se gaoioiga e faifai pea. Tau ina ia tatou faaaʻoaʻo iā Ieova lo tatou Atua, ma ia avea pea i tatou o ni ē e maufaatuatuaina!

PESE 123 Gauaʻi Faamaoni i Faatonuga Faatiokarate

^ Pe afai e tatou te mananaʻo e maufaatuatuaina i tatou e isi, e tatau ona faamaonia muamua atu e mafai ona maufaatuatuaina i tatou. I lenei mataupu, o le a talanoaina ai pe aiseā e matuā tāua ai le maufaatuatuaina o i tatou, ma uiga o le a fesoasoani iā i tatou e avea ai o ni ē e maufaatuatuaina.

^ Pe a tatou iloa ua faia e se tasi i le faapotopotoga se agasala matuiā, e tatau ona tatou uunaʻia o ia e saʻili se fesoasoani mai i toeaina. Pe a ia lē faia faapea, o le faamaoni iā Ieova ma le faapotopotoga Kerisiano, e uunaʻia ai i tatou e faailoa le mataupu i leoleo mamoe faaleagaga.

^ FAAMATALAGA O ATA: E lē o faailoaina atu e se toeaina i lona aiga se mataupu e lē faalauaʻiteleina.