Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 38

E taata anei outou o te nehenehe e tiaturihia?

E taata anei outou o te nehenehe e tiaturihia?

“Te taata e nehenehe e tiaturihia, e tapea noa ïa i te parau.”​—MAS. 11:13.

HIMENE 101 E haa anaˈe ma te auhoê

HAAPOTORAA *

1. Eaha te hoê taata tiaturihia?

 E TAPEA te hoê taata tiaturihia i ta ˈna e parau e e faaite noa o ˈna i te parau mau. (Sal. 15:4) E nehenehe atoa te taata e tiaturi ia ˈna. E hinaaro tatou ia hiˈo te mau taeae e tuahine ia tatou mai te hoê taata tiaturihia. Eaha ïa te tauturu mai?

2. E nafea ia faaite e e taata tatou o te nehenehe e tiaturihia?

2 Eita tatou e nehenehe e faahepo ia vetahi ê ia tiaturi ia tatou. Mea tia ia faaite tatou e e nehenehe tatou e tiaturihia. E faaauhia te tiaturi i te moni. Mea fifi hoi ia noaa mai, mea ohie râ ia ere i te reira. Papu maitai, te tiaturi nei tatou ia Iehova. E nehenehe ïa tatou “e tiaturi i te mau mea atoa ta ˈna e rave.” (Sal. 33:4) Te hinaaro ra Iehova ia pee tatou i to ˈna hiˈoraa. (Eph. 5:1) E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o te tahi mau tavini i tahito ra tei pee maite i te hiˈoraa o Iehova e tei faaite e e taata ratou o te nehenehe e tiaturihia. E ite atoa tatou e pae huru maitatai o te tauturu ia tatou ia riro ei taata tiaturihia.

TE HIˈORAA O TE MAU TAVINI I TAHITO RA

3-4. Mea nafea to te peropheta Daniela faaiteraa e e taata tiaturihia o ˈna e eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e ui ia tatou iho?

3 E taata tiaturihia te peropheta Daniela. Noa ˈtu ua hopoi-tîtî-hia o ˈna na to Babulonia, ua faaite o ˈna e e nehenehe o ˈna e tiaturihia. I muri aˈe i to Iehova tautururaa ia ˈna ia faataa i te moemoeâ a te arii Nebukanesa, ua tiaturi atu â te taata ia ˈna. I te hoê taime, ua titauhia ia Daniela ia faaite i te arii e aita Iehova e mauruuru ra ia ˈna. Ua titauhia te itoito no te faaite i te reira, mea ino roa hoi teie arii. (Dan. 2:12; 4:20-22, 25) E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua faaite faahou Daniela e e nehenehe o ˈna e tiaturihia a faataa ˈi i te auraa o te parau i papaihia i nia i te patu o te aorai i Babulonia. (Dan. 5:5, 25-29) Ua tapao atoa Dariu no Medai e to ˈna mau tia mana i te “huru feruriraa faahiahia” o Daniela. Ua taa ia ratou e “e nehenehe hoi [o ˈna] e tiaturihia, mea haapao maitai e aita oia i rave aˈenei i te ohipa piˈo.” (Dan. 6:3, 4) Noa ˈtu e ere taua mau tia mana ra i te tavini na Iehova, ua papu ia ratou e e taata Daniela o te nehenehe e tiaturihia.

4 A feruri ai i te hiˈoraa o Daniela, a ui ia outou iho: ‘Eaha te manaˈo o vetahi ê no nia ia ˈu? E taata anei au o te amo maite ra i te mau hopoia e o te nehenehe e tiaturihia?’ Mea faufaa ia faaite e e taata tiaturihia tatou, e faahanahana hoi te reira ia Iehova.

Ua maiti Nehemia i te tahi mau tane tiaturihia no te amo i te hopoia faufaa (A hiˈo i te paratarafa 5)

5. Eaha te faaite ra e e taata tiaturihia Hanania?

5 I te matahiti 455 hou te tau o Iesu, i muri aˈe i to te tavana Nehemia patu-faahou-raa i te aua o Ierusalema, ua maiti o ˈna i te tahi mau tane no te haapao i te oire. O Hanania, te raatira o te Pare, hoê o ratou. Ia au i te Bibilia, “e tane hoi [Hanania] e nehenehe e tiaturihia e o te mǎtaˈu ra i te Atua mau hau aˈe i te rahiraa.” (Neh. 7:2) No to ˈna here e mǎtaˈu ia Iehova, ua haapao maitai Hanania i te hopoia i horoahia ia ˈna. E tauturu atoa teie mau huru maitatai ia tatou ia haapao maitai i ta tatou taviniraa ia Iehova.

6. Mea nafea Tuhiko i te faaiteraa e e nehenehe o ˈna e tiaturihia?

6 E taeae tiaturihia o Tuhiko no te aposetolo Paulo. I te tapea-raa-hia Paulo, ua parau o ˈna no Tuhiko e “e tavini haapao maitai” o ˈna. (Eph. 6:21, 22) Aita Paulo i tiaturi ia ˈna no te afai noa i te mau rata i to Ephesia e to Kolosa, no te faaitoito e no te tamahanahana atoa râ ia ratou. I roto i ta tatou mau amuiraa, te vai atoa ra te mau taeae haapao maitai mai ia Tuhiko.​—Kol. 4:7-9.

7. Eaha te haapii mai i te mau taeae tiaturihia mai te mau matahiapo e te mau tavini tauturu?

7 Te mauruuru nei tatou i te fanaˈo i te mau taeae tiaturihia mai te mau matahiapo e te mau tavini tauturu. E taeae haapao maitai ratou mai ia Daniela, Hanania e Tuhiko. Ia apiti tatou i te putuputuraa o te hebedoma, ua ite tatou e e haapaohia te mau tuhaa atoa o te porotarama. E mauruuru atoa te mau matahiapo ia faaineine te mau taeae e tuahine i ta ratou tuhaa. Ei hiˈoraa, eita tatou e taiâ i te titau manihini i te piahi i te putuputuraa o te hopea hebedoma. Ua papu hoi ia tatou e e taeae iho â tei faanahohia no te oreroraa parau. Eita atoa tatou e haapeapea e fanaˈo iho â anei tatou i te mau papai no te taviniraa. Auê tatou i te mauruuru ia Iehova i te horoaraa mai i teie mau taeae o te haapao maitai ra ia tatou! E nafea râ tatou e faaite ai e e taata tatou o te nehenehe e tiaturihia?

E TIATURIHIA TE TAATA O TE TAPEA I TE PARAU

8. E nafea tatou e faaite ai e te tâuˈa mau ra tatou i te mau taeae e tuahine? (Maseli 11:13)

8 Mea here na tatou i te mau taeae e tuahine e te haapeapea ra tatou no ratou. E tia râ ia tatou ia ore e faaô i roto i to ratou oraraa. I te senekele matamua, “e afai parau” vetahi mau Kerisetiano o te “faaô i roto i ta vera ma ohipa” e o te “faatiatia haere i te parau tano ore.” (Tim. 1, 5:13) Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e riro mai ia ratou. Eaha ta outou e rave ia faaite mai te hoê taata i te tahi parau ma te manaˈo e eita outou e haere e faatia i te reira? Ei hiˈoraa, ia faaite mai te hoê tuahine e maˈi to ˈna aore ra te faaruru ra o ˈna i te tahi atu fifi a ani atu ai ia tatou eiaha e faaite, mea tia ia faatura i ta ˈna i ani mai. * (A taio i te Maseli 11:13.) E hiˈo anaˈe i te tahi atu mau tupuraa e titauhia ia tatou ia tapea i te parau.

9. E nafea te mau mero o te utuafare e faaite ai e e taata tiaturihia ratou?

9 I roto i te utuafare. E haapao te mau mero o te hoê utuafare ia ore e faatia haere i te parau te tia ia vai noa i roto i te utuafare. Ei hiˈoraa, eita te hoê tane e faahaama i ta ˈna vahine ma te haere e faatia ia vera ma i te hoê peu ta ˈna e rave. No to ˈna here i ta ˈna vahine, eita o ˈna e rave i te tahi mea o te haamauiui ia ˈna. (Eph. 5:33) E faatura atoa te mau metua i ta ratou mau tamarii ma te ore e faatia haere i te mau hape ta ratou i rave. (Kol. 3:21) Eiaha atoa te mau tamarii e faatia haere i te tahi mau parau o te nehenehe e faahaama i te hoê mero o te utuafare. (Deut. 5:16) Ia tutava te mero tataitahi o te hoê utuafare i te tapea i te parau te tia ia vai noa i roto i te utuafare, e piri atu â ratou te tahi i te tahi.

10. Eaha te hoê hoa mau? (Maseli 17:17)

10 Ei hoa o te nehenehe e tiaturihia. I te tahi taime, e hinaaro iho â tatou e haamahora i to tatou aau i te hoê hoa piri. E ere râ i te mea ohie no te mea aita paha tatou i matau i te faaite i to tatou huru aau ia vetahi ê e e mauiui roa tatou a ite ai e ua haere to tatou hoa e faatia i te reira ia vetahi ê. E mauruuru roa râ tatou i te hoê “hoa mau” o te nehenehe e tiaturihia.​—A taio i te Maseli 17:17.

Eita te mau matahiapo e faaite i to ratou utuafare i te hoê parau te tia ia ratou ia ore e faaite (A hiˈo i te paratarafa 11) *

11. (1) E nafea te mau matahiapo e ta ratou vahine e faaite ai e e nehenehe ratou e tiaturihia? (2) Eaha te haapii mai i te huru o te hoê matahiapo a hoˈi ai i te fare i muri aˈe i te hoê tere faaitoitoraa? (A hiˈo i te hohoˈa.)

11 I roto i te amuiraa. E riro te mau matahiapo o te nehenehe e tiaturihia “ei tapuniraa i te mataˈi” e “ei haapuraa” no te amuiraa. (Isa. 32:2) Eita tatou e taiâ i te faaite ia ratou i te hoê parau no te mea ua ite tatou e eita ratou e haere e faatia i te reira ia vetahi ê. Eita atoa tatou e faahepo ia ratou ia faaite mai i te tahi parau te tia ia ratou ia tapea noa na ratou. E mauruuru atoa tatou i te vahine a te mau matahiapo no te mea aita ratou e tamata ra i te ite i te tahi ohipa o te tia i ta ratou mau tane ia ore e faaite. Papu, mea maitai aˈe ia ore te vahine a te mau matahiapo e ite i te tupuraa o te mau taeae e tuahine. Te na ô ra te vahine a te hoê matahiapo: “E mauruuru roa vau i ta ˈu tane no te mea aita o ˈna e faateimaha ra ia ˈu ma te faaite mai i te tahi noa ˈˈe mea no nia i te mau taeae e tuahine ta ˈna e tauturu ra i te pae varua. E nehenehe ïa vau e paraparau i to ˈu mau taeae e tuahine ma te ore e haapeapea. Ua papu atoa ia ˈu e aita o ˈna e haere e faatia ia vetahi ê i te hoê parau ta ˈu i faaite atu ia ˈna.” E hinaaro iho â tatou ia tiaturihia tatou. Eaha râ te mau huru maitatai te titauhia ia faatupu? O ta tatou ïa e hiˈopoa i teie nei.

TE MAU HURU MAITATAI TE TITAUHIA IA FAATUPU

12. Eaha te faaite ra e o te here te niu o te tiaturi? A horoa i te hiˈoraa.

12 O te here te niu o te tiaturi. Ua parau Iesu e o te here ia Iehova e i to tatou taata tupu na piti faaueraa faufaa roa ˈˈe. (Mat. 22:37-39) No to tatou here ia Iehova, te Atua o te nehenehe e tiaturihia, e pee tatou i to ˈna hiˈoraa. No to tatou atoa here i to tatou mau taeae e tuahine, eita tatou e haere e faaite i te parau ta ratou i faaite ia tatou anaˈe. Eita roa ˈtu tatou e haere e faaite i te tahi mea o te nehenehe e faahaama aore ra e haamauiui ia ratou.​—Ioa. 15:12.

13. E nafea te haehaa e tauturu ai ia tatou ia riro ei taata tiaturihia?

13 E tauturu te haehaa ia tatou ia riro ei taata tiaturihia. Eita te hoê Kerisetiano haehaa e faateitei ia ˈna no te mea o ˈna te taata matamua tei ite i te hoê mea. (Phil. 2:3) Aita atoa o ˈna e haa mai te huru ra e ua ite o ˈna i te hoê parau faufaa roa tei ore e tia ia ˈna ia faaite. E tauturu atoa te haehaa ia tatou ia ore e horoa i to tatou iho manaˈo ma te ore e niu i te reira i nia i te Bibilia.

14. E nafea te haroˈaroˈa e tauturu ai ia tatou ia riro ei taata tiaturihia?

14 E tauturu te haroˈaroˈa i te Kerisetiano ia ite eaha te “taime no te mamû” e te “taime no te paraparau.” (Koh. 3:7) I te tahi mau fenua, e faaroo-pinepine-hia teie parau: “E ario te parau, e auro râ te mû noa.” Te auraa, i te tahi taime mea maitai aˈe ia mamû noa. Te na ô ra te Maseli 11:12: “Te taata e haroˈaroˈa mau to ˈna, e mamû noa ïa.” Teie te hoê hiˈoraa. Pinepine te tahi mau amuiraa i te ani i te tauturu a te hoê matahiapo no nia i te tahi mau fifi. Ua parau te hoê matahiapo no nia i tera taeae: “Aita o ˈna e faaite i te tahi noa ˈˈe mea no nia i tera mau amuiraa.” No to ˈna haroˈaroˈa, e faaturahia teie matahiapo e te tahi atu mau taeae o te tino matahiapo. Ua papu ia ratou e eita roa ˈtu o ˈna e haere e faatia i te parau no nia ia vetahi ê.

15. A horoa i te hiˈoraa o te faaite ra no te aha mea faufaa roa te haerea afaro no te riro ei taata tiaturihia.

15 Mea faufaa roa te haerea afaro no te riro ei taata tiaturihia. E tiaturi tatou i te hoê taata haerea afaro no te mea ua ite tatou e e faaite noa o ˈna i te parau mau. (Eph. 4:25; Heb. 13:18) Ei hiˈoraa, ia hinaaro oe e haamataro i te haapii atu, e ani ïa oe i te tahi Kerisetiano ia faaroo i ta oe tumu parau e ia horoa mai i te tahi manaˈo tauturu no te haamaitai i te reira. O vai ïa ta oe e maiti? Te taata anei o te parau i te mea ta oe e hinaaro e faaroo aore ra te taata o te faaite i te parau mau? Te haapapu ra te Bibilia: “Mea maitai aˈe te tamaˈi-roa-raa ˈtu i te here hunahia. E tamaˈi atu te hoa haapao maitai noa ˈtu eita e auhia mai.” (Mas. 27:5, 6) E faufaahia tatou i te aˈoraa a te hoê taata haerea afaro noa ˈtu i te omuaraa, e ere i te mea ohie ia farii i te reira.

16. E nafea te Maseli 10:19 e tauturu mai ai ia haavî ia tatou iho?

16 Mea faufaa roa te haavîraa ia ˈna iho no te riro ei taata tiaturihia. E tauturu mai teie huru maitai ia tapiri i to tatou vaha, ia ore tatou e faaite i te hoê parau eita e tia ia faaite. (A taio i te Maseli 10:19.) I nia i te reni faahoaraa, mea fifi ia haavî ia tatou iho. Mea rahi te taata o te faaohipa ra i teie mau reni e ia ore tatou e haapao, e nehenehe tatou e haapurara i te tahi mau parau eita e tia ia faaitehia. Ia purara tera mau parau, aita tatou e nehenehe faahou e faatitiaifaro i te reira. Ia haavî tatou ia tatou iho, e mamû noa tatou i mua i te feia patoi no te paruru i to tatou mau taeae e tuahine. Ei hiˈoraa, i te mau fenua ua opanihia ta tatou ohipa, e nehenehe te mau mutoi e uiui ia tatou, mea tia ïa ia tapea tatou i to tatou vaha i te hoê tavaha. (Sal. 39:1) Mea faufaa roa te haavîraa ia ˈna iho, ia nehenehe tatou e tiaturihia e to tatou utuafare, hoa, taeae e tuahine e te tahi atu taata.

17. E nafea tatou e riro ai ei taata tiaturihia i roto i te amuiraa?

17 Auê tatou i te mauruuru ia Iehova i te horoaraa mai i te hoê fetii taeae here o te nehenehe e tiaturihia! Ia hinaaro tatou ia tiaturi te mau taeae e tuahine ia tatou, e titauhia ia faaite e e nehenehe tatou e tiaturihia. Ia tutava tatou i te faatupu i te here, te haehaa, te haroˈaroˈa, te haerea afaro e te haavîraa ia ˈna iho, e riro tatou ei taata tiaturihia i roto i te amuiraa. E tamau anaˈe ïa i te pee i te hiˈoraa o Iehova ma te faaite e e taata tatou o te nehenehe e tiaturihia.

HIMENE 123 Auraro anaˈe i ta Iehova aratairaa ma te taiva ore

^ Ia nehenehe vetahi e tiaturi ia tatou, e titauhia ia tatou ia faaite e e taata tatou o te nehenehe e tiaturihia. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou i te faufaaraa ia tiaturi te tahi i te tahi e eaha te mau huru maitatai o te tauturu mai ia riro ei taata tiaturihia.

^ Ia ite tatou e ua hara vetahi i roto i te amuiraa, e titauhia ia faaitoito ia ˈna ia haere e farerei i te mau matahiapo. Aita anaˈe o ˈna e na reira, mea tia ia faaite tatou i te reira i te mau matahiapo. I reira ïa tatou e faaite ai i to tatou taiva ore ia Iehova e i te amuiraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A hoˈi mai ai te matahiapo na te hoê tere faaitoitoraa, eita o ˈna e faaite i to ˈna utuafare i tei parauhia.