Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

ARTICOLO STUDIOSCHE 1

Daisaras te pachias că sea so si ando Cuvânto le Devlesco „si o ujo ciacimos”

Daisaras te pachias că sea so si ando Cuvânto le Devlesco „si o ujo ciacimos”

O TEXTO LE BĂRȘESCO ANDA 2023: „Sea so si ande chio cuvânto si o ujo ciacimos.” (PS. 119:160)

GHILI 96 O lil le Devlesco si iech baro barvalimos!

SO VA DICHAIA a

1. Sostar but manușa de aghies ci pachian andi Biblia?

 AGHIES, le mai but manușa ci jianen ande caste te pachian-pe. Anda codoia si lenghe sea mai pharo te pachian-pe ande la bare manușa, sar avenas le politicieni, le manușa sicade sau le manușa barvale. Von chiar pușen-pe dacă sea so cheren cadala si ande lengo miștimos. Mai but, von ci sicaven pachiv caring le conducători religioși, cai phenen că sile creștini. Cadea că, hachiaras sostar le manușa ci mai daștin te pachian-pe andi Biblia, o lil pala savo cadal conducători religioși phenen că len-pe.

2. Cadea sar phenel-pe ando Psalmo 119:160, so daisaras te pachias?

2 Sar slujitori le Iehovasche, amen pachias că vo si „o Del le ciacimasco” hai că sea o timpo camel so si mai mișto anda amende. (Ps. 31:5; Is. 48:17) Amen daisaras te pachias-ame andi Biblia anda codoia că jianas că „sea so si ando Cuvânto le Devlesco si o ujo ciacimos”. (Citisar Psalmo 119:160.) Iech biblisto phendea: „Ande sea so phendea o Del ci arachel-pe niciech hohaimos sau greșeala. Lesche slujitori daștin te pachian-pe ande lesche dumes anda codoia că pachian-pe ande Codo cai phendea-le”.

3. So va dichaia mai dur?

3 Sar daisaras te ajutisaras le manușen te pachian-pe ando Cuvânto le Devlesco? Va avela te dichas trin buchia cai sicaven că i Biblia si demno pachiamasche: o texto ci sas-lo parudo, le profeții pheren-pe hai la Biblia sila o zuralimos te paruvel i viața le manușenghi.

O MESAJO LA BIBLIACO CI SAS-LO PARUDO

4. Sostar pachian chichiva manușa că i Biblia sas-li parudi?

4 O Iehova Del folosisardea cam 40 murșa loialo caște scriin le lila la Bibliache. Cu sea cadala, aghies, na-i amen niciech manuscriso b originalo. Sea so si amen si copii pala copii. Anda codoia, chichiva manușa pușen-pe dacă o texto cai arachel-pe aghies andi Biblia si sar o texto anda originalo. Șiutean tuche vi tu cado pușimos?

Manușa cai sas-le sicade te scriin vasteia copii pala le Scripturi ebraico, dine sea penghi zor ca le copii cai cherenas-le pala o Cuvânto le Devlesco te aven chichi mai exacto. (Dich o paragrafo 5)

5. Sar sas le Scripturi ebraico copiime? (Dich i imaginea pa i coperta.)

5 Ca o mesajo la Bibliaco te așel anda mai but timpo, o Iehova poruncisardea te aven cărde copii pala leste. Cadea că, vo phendea le regenghe anda Israel te cheren penghe copii pala i Legea scriime. Sa cadea, vo camlea ca le leviți te sicaven le manușen i Legea. (Deut. 17:18; 31:24-26; Neem. 8:7) Pala so le evrei risarde-pe anda o exilo babiloniano, mai but murșa cai jianenas te scriin mișto cărde mai but copii pala le Scripturi ebraico. (Ezra 7:6, n.s.) Cadal murșa cărde mișto penghi buchi. Von chiar arăsle te înghinen na numai le cuvintea, tha vi le literea caște aven siguro că sea o texto silo scriime corecto. Tha, anda codoia că sas-le manușa imperfecți, ando texto la Bibliaco arăsle te aven vi chichiva țâne greșeli. Cu sea cadala, cadal greșeli daisarde te aven arachle anda codoia că sas cărde mai but copii pala sa codo texto. Sar?

6. Sar daisarde te aven arachle le greșeli anda le copii cărde pala i Biblia?

6 Aghies, le manușa sicade folosin iech lași metoda caște arachen le greșeli cărde codolendar cai scriisarde copii pala o texto biblico. Caște hachiaras mai mișto, te cheras iech ilustarea: the phenas că 100 murșa sile șiute te scriin vasteia iech copia pala iech pagina anda iech texto. Iech anda lende cherel iech țâni greșeala. Iech modo prin savo cadai greșeala daștil te avel arachli si te șiol-pe leschi copia pașa le coaver copii cai sas-le cărde. Sa cadea, cana șiute mai but manuscrisea andai Biblia iech pașa aver, le manușa sicade daisarde te arachen le greșeli sau le buchia cai ci sas-le scriime catar iech copisto.

7. Sostar daisaras te phenas că codola cai cărde copii pala i Biblia dine penghi zor te cheren penghi buchi mișto?

7 Codola cai cărde copii pala le manuscrisea andai Biblia dine sea penghi zor caște cheren penghi buchi chichi mai mișto. Te dichas iech exemplo. O mai purano manuscriso ande savo arachel-pe sea o texto andal Scripturi ebraico si anda 1008 sau 1009 a.e. hai bușiol Codexo Leningrad. Tha, ando timpo, sas arachle mai but manuscrisea biblico hai cotora anda lende cai sile cam 1 000 bărșența mai purane sar o Codexo Leningrad. Varecon daștilas te pachial că o texto anda o Codexo Leningrad ci mai ameal nici iech țâra codoleia anda le manuscrisea mai purane, pala so, anda 1 000 bărșa, o texto anda cadal manuscrisea sas-lo copiime hai pale copiime. Tha cadaia na-i ciaces. Le manușa sicade șiute iech pașa aver le manuscrisea mai purane codolența cai sas-le cărde mai târzio hai dichle că, avreal o fapto că le buchia sas-le phende avere dumența, o mesajo la Bibliaco așilea sa codo.

8. So diferențea si mașcar le copii andal Scripturi grecisco creștino hai le copii anda aver lila purane?

8 Le creștini anda o iechto secolo line-pe pala i tradiția codolenghi cai cărde copii pala le Scripturi ebraico. Von sas-le zurales atento cana cărde copii pala le 27 lila anda le Scripturi grecisco, save folosisarde-le ca le întruniri hai andi predicarea. Iech manuș sicado, cai șiutea le manuscrisea andal Scripturi grecisco pașa aver lila scriime ande sa codo timpo, phendea: „Butivar, si mai but [copii anda le Scripturi grecisco], . . . hai cadala sile mai completo”. Ande iech lil, phenel-pe: „Daisaras te pachias că so citisaras ande iech lași traducerea moderno andal Scripturi grecisco si, ande bareste, sa codo mesajo sar ando texto originalo”. (Anatomy of the New Testament)

9. Cadea sar phenel-pe ando Isaia 40:8, so daisaras te phenas anda o mesajo la Bibliaco?

9 Aghies, amen daisaras te citisaras hai te sichioas andai Biblia exacto anda codoia că, de șăla bărșa, mai but murșa cărde phares buchi caște cheren copii pala late. c Daisaras te pachias că o Iehova si codo cai cărdea posibilo ca o mesajo la Bibliaco te na avel parudo. (Citisar Isaia 40:8.) Si ciaces, chichiva manușa daștinas te phenen că numai anda codoia că o mesajo la Bibliaco ci sas-lo parudo, cadaia ci sicavel că avel catar o Del. Mai dur, va avela te dichas chichiva buchia cai sicaven că i Biblia avel le Devlestar.

LE PROFEȚII LA BIBLIACHE SILE DEMNO PACHIAMASCHE

Stângo rig: C. Sappa/DeAgostini/Getty Images; right: Image © Homo Cosmicos/Shutterstock

Le profeții andai Biblia pherdile-pe andel puraimata hai pheren-pe vi aghies (Dich le paragrafea 10, 11) e

10. Phenen iech profeția cai pherdilea-pe hai cai sicavel că so phenel ando 2 Petru 1:21 si ciaces. (Dich le imagini.)

10 Andi Biblia arachas but profeții cai pherdile-pe. Chichiva anda cadala sas-le scriime șăla bărșența mai anglal te pheren-pe. Vi i istoria sicavel că cadal profeții pherdile-pe ciaces. Amen ajucăras-ame te avel cadea, anda codoia că jianas că Codo cai cărdea le profeții si o Iehova. (Citisar 2 Petru 1:21.) Te gândisaras-ame ca le profeții cai sicaven sar sas-lo perado o purano foro Babilon. Ando ohto-to secolo a.a.e., o profeto Isaia phendea de mai anglal tela inspirația că cado zuralo foro avelas te avel perado. Vo phendea chiar vi o anav codolesco cai avelas te lel tela pesco zuralimos o foro, o Cirus, hai vi sar avelas te cherel cadaia. (Is. 44:27–45:2) Sa cadea, o Isaia phendea că o Babilono avelas te avel ji la urmă distrugime cu sea hai că niciech manuș ci avelas te mai beșel ande leste. (Is. 13:19, 20) Cadai profeția pherdilea-pe ciaces. Ando bărș 539 a.a.e., o Babilono sas-lo perado catar le mezi hai perși, hai aghies, anda o baro foro ci așilea numai iech grămada barenghi. (Dich o materialo video I Biblia phendea de mai anglal că o Babilono va perela, anda i ediția electronico le lilesco Bucurisar-tu viațatar anda sea o timpo!, lecția 3, puncto 5.)

11. Sar pherel-pe aghies i profeția anda Daniel 2:41-43?

11 Le profeții la Bibliache ci pherdile-pe numai andel puraimata. Amen dichas vi sar pheren-pe aghies. Sar exemplo, i bari profeția le Danieloschi anda O Zuralimos Mondialo Anglo-Americano pherel-pe tela amare iacha. (Citisar Daniel 2:41-43.) O Daniel phendea de mai anglal că O Zuralimos Mondialo Anglo-Americano avelas te avel „pe iech partea zuralo”, sar o sastrî, hai „pe iech partea covlo”, sar i phuv. Cadal dumes pherdile-pe ciaces. I Marea Britanie hai le Statele Unite sicade că sile zurale sar o sastrî cana câștighisarde le dui războaia mondialo hai, vi aghies, silen mai dur iech baro zuralimos militaro. Cu sea cadala, lengo zuralimos silo covliardo catar lenghe manușa, cai manghen penghe drepturi prin protestea, campanii andal drepturi civilo hai prin mișcări politico. Iech experto andi politica mondialo phendea: „Ci si aver them democratico cai te avel mai hulado hai rimosardo po plano politico sar le Statele Unite”. Hai i Marea Britanie, i coaver partea anda cado zuralimos mondialo, sas-lo hulado vi mai but ande le palutne bărșa catar le manușa cai ci daisarde te șion-pe de acord ande soste priveal le phanglimata cai trebunas te aven mașcar lende hai i Uniunea Europeană. Anda codoia că silo hulado, O Zuralimos Mondialo Anglo-Americano ci daștil te sicavel pesco zuralimos sar o sastrî.

12. So cheren-ame te pachias le profeții andai Biblia?

12 Le but profeții andai Biblia cai pherdile-pe zuriaren amaro pachiamos că vi le coaver profeții anda o viitorii va pherena-pe. Si amen sa codol sentimentea sar o psalmisto cai manglea-pe le Iehovasche: „Abia ajucărav chi salvarea, că șiutem mânri speranța ande chio cuvânto”. (Ps. 119:81) Prin i Biblia, o Iehova dea-ame pherdo lașimos „iech viitorii hai iech speranța”. (Ier. 29:11) Amari speranța ci încărel catar le eforturi le manușenghe, tha si bazome pe le promisiuni le Iehovasche. Te zuriaras amaro pachiamos mai dur ando Cuvânto le Devlesco hai te rodas te hachiaras sea mai mișto le profeții andai Biblia.

LE SFATURI ANDAI BIBLIA AJUTIN MILIOANEA MANUȘEN

13. Cadea sar phenel-pe ando Psalmo 119:66, 138, so aver buchi sicavel că daisaras te pachias-ame andi Biblia?

13 Iech aver buchi cai sicavel că daisaras te pachias-ame andi Biblia si le miștimata cai si le manușen cai len-pe pala lache sfaturi. (Citisar Psalmo 119:66, 138.) Sar exemplo, chichiva cupluri căsătorime cai sas-le pașă te mechen-pe, acana sile fericime anda codoia că len-pe pala le principii biblico. Lenghe șiave barion ande iech familia creștino, cai simțosaren-pe mișto hai iubime. (Ef. 5:22-29)

14. Phenen iech exemplo cai sicavel că o ciacimos andai Biblia daștil te paruvel i viața le manușenghi.

14 Cana len-pe pala le goghiaver sfaturi andai Biblia, vi chiar le mai nasul manușa daștin te paruven-pe. Te dichas sar ajutisarde cadal sfaturi ieche murșes cai sas-lo phandado, po anav Jack d. Vo sas iech criminalo ratavalo hai sas-lo prinjiando sar iech anda le mai nasul manușa phandade condamnime co merimos. Tha, ande iech ghies, o Jack lea partea ca iech studio biblico. O lașimos cai sicade-les le phrala cai încărde o studio arăslea ande lesco ilo, cadea că camlea vi vo te studiil i Biblia. Cana astardea te lel-pe pala le lașe sfaturi andai Biblia, vo parudea pesco phiraimos hai arăslea te avel iech manuș mai lașio. Pala iech timpo, vo cărdilea vestitoro neboldo, hai pala codoia boldea-pe. Pherdo zelo, vo dea duma anda o Regato le Devlesco vi le coavere manușența cai sas-le phandade hai ajutisardea ștaren anda lende te prinjianen o ciacimos. Cana o ghies anda leschi condamnarea co merimos avilea, o Jack sas-lo iech aver manuș. Iech anda lesche avocați phendea: „O Jack ci mai si o manuș cas prinjiandem-les acana 20 bărșa. Le sicaimata le Martorenghe le Iehovasche parude leschi viața”. Chiar cana i condamnarea co merimos sas-li îngărdi ji co sfârșito, lesco exemplo sicavel că daisaras te pachias-ame ciaces ando Cuvânto le Devlesco hai ande lesco zuralimos te paruvel i viața le manușenghi. (Is. 11:6-9)

Le sfaturi andai Biblia parude i viața bute manușenghi anda diferime thana pa i phuv (Dich o paragrafo 15) f

15. Sar si diferime o poporo le Iehovasco anda codoia că încărel le sicaimata biblico? (Dich i imaginea.)

15 O poporo le Iehovasco silo chidino anda codoia că lel-pe pala le sicaimata andai Biblia. (Ioan 13:35; 1 Cor. 1:10) Amari pacea hai unitatea dichion-pe claro ande cadai lumea cai sili huladi po plano politico, rasialo hai socialo. Cana iech tărno po anav Jean dichlea i unitatea anda o poporo le Iehovasco, sas-lo zurales uimime. Vo barilea ande iech them africano. Cana astardea o războio civilo, vo gălea andi armata caște marel-pe anda pesco them. Tha, mai târzio, nașlea ande iech them pașardo, cai prinjiandea le Martoren le Iehovasche. O Jean phenel: „Hachiardem că codola cai cheren partea anda i religia ciaci ci hamisaren-pe andi politica hai ci sile hulade. Tha mai but, von iubin-pe iech averes”. Vo mai phenel: „Folosisardem mânri viața caște marav-ma anda iech them, tha o ciacimos andai Biblia cărdea-ma te folosisarav mânri viața anda o Iehova”. O Jean parudea-pe cu sea. Acana, ando than te marel-pe contra codola cai si anda aver rasa, vo del duma le manușența anda o mesajo la Bibliaco, cai anel pacea. O fapto că i Biblia anel cadea de but miștimata le manușenghe anda diferime thana pa sea i phuv si iech zurali dovada că daisaras te pachias-ame ando Cuvânto le Devlesco.

TE PACHIAS MAI DUR CĂ ANDO CUVÂNTO LE DEVLESCO SI O CIACIMOS

16. Sostar si zurales importanto te zuriaras amaro pachiamos ando Cuvânto le Devlesco?

16 Ando timpo so cadai lumea rimosarel-pe sea mai but, amaro pachiamos ando ciacimos daștilas te avel zumado. Daștil-pe că le manușa va camena te șion îndoieli ande amari goghi ande soste priveal o ciacimos andai Biblia sau anda o fapto că o Iehova alosardea iech sclavo fidelo hai prevăzătorii cai îndrumil-ame. Tha dacă amen pachias că ando Cuvânto le Iehovasco arachas sea o timpo o ciacimos, va avela-ame o zuralimos te nachas părdal cadal zumaimata le pachiamasche. Amen va avela te avas hotărâme te încăras le „dispoziții [le Iehovasche] sea o timpo, ji co sfârșito”. (Ps. 119:112) ‘Ci va avela amenghe lajiav’ te das duma averența anda o ciacimos hai te zuriaras-le te train penghi viața pala le sicaimata andai Biblia. (Ps. 119:46) Sa cadea, va avela te daisaras te nachas părdal le mai phare situații, vi chiar părdal le persecuții, „pherde răbdarea hai bucuria”. (Col. 1:11; Ps. 119:143, 157)

17. So va anela amenghe andi goghi o texto le bărșesco?

17 Sam zurales recunoscători le Iehovasche că sicadea amenghe o ciacimos. Cado ciacimos ajutil-ame te avel-ame pacea ando ilo hai sicavel-ame sar te traisaras amari viața ande cadai lumea hasardi, cai rimosarel-pe sea mai but. Anda codoia că prinjianas o ciacimos, amen jianas că ajucărel-ame iech viitorii mai lașio, tela o raimos le Regatosco le Devlesco. Camas ca o texto le bărșesco anda 2023 te zuriarel amaro pachiamos că sea so si ando Cuvânto le Devlesco si o ujo ciacimos! (Ps. 119:160)

GHILI 94 Mulțumisaras tuche, Iehova, anda chio Cuvânto!

a O texto le bărșesco anda 2023 si iech verseto cai zuriarel but amaro pachiamos: „Sea so si ande chio cuvânto si o ujo ciacimos”. (Ps. 119:160) Sam siguro că vi tu pachias ciaces cadaia. Tha but manușa ci pachian că andi Biblia arachel-pe o ciacimos hai pachian că lache sfaturi ci sile lașe. Ande cado articolo, va dichaia trin buchia cai va ajutila codolen cai silen o ilo ujo te dichen că daștin te pachian-pe andi Biblia hai ande lache sfaturi.

b Prin o cuvânto „manuscriso”, hachiaras că si duma anda iech texto purano, scriime le vasteia.

c Caște prinjianes mai but buchia anda sar așilea i Biblia ji ande amare ghiesa, jia po jw.org hai scriisar ando than rode, „i istoria hai i Biblia”.

d Chichiva anava sas-le parude.

e SO DICHAS ANDEL IMAGINI: Cadea sar phendea o Iehova, o baro foro Babilon arăslea ji la urmă iech grămada barenghi.

f SO DICHAS ANDEL IMAGINI: Punerea andi scena – Ando than te marel-pe le manușența, iech tărno murș sichiol andai Biblia sar te trail andi pacea lența hai ajutil vi averen te cheren sa cadea.