1, 2. So trebul te cheras vi mai dur pala o bolimos? Explichin.

 CHICHIVAR cheres ujimos ande chio chăr? Daștil-pe că mai anglal te muchis-tu, cărdean ujimos zurales mișto ande leste. Tha arăsăl te cheres ujimos numai iech data? Nici. Cadea sar jianes, o uciar hai o melalimos chiden-pe zurales sigo parpale. Caște avel tut iech chăr șucar, trebul te cheres ujimos sea o timpo.

² Sa cadea, amen trebul te ortosaras mai dur amaro modo gândimasco hai amari personalitatea. Si ciaces, angla so te bolas-ame, deam sea amari zor te cheras bare paruimata ande amari viața caște „ujiaras-ame catar sea so meliarel o corpo hai o spirito”. (2 Cor. 7:1) Cu sea cadala, acana amen trebul te las-ame pala o sfato le apostolosco Pavel ‘te neviaras-ame mai dur’. (Ef. 4:23) Sostar trebul te cheras eforturi sea o timpo? Anda codoia că o uciar hai o melalimos anda cadai lumea daștin te meliaren-ame sigo. Caște încăras-ame uje hai te așas cuci andel iacha le Iehovasche, trebul te dichas sea o timpo sar si amaro modo gândimasco, amari personalitatea hai amare camnimata.

3. So însemnol te neviaras amari goghi? (Romani 12:2)

³ So trebul te cheras caște neviaras amari goghi, adică te paruvas amaro modo gândimasco? (Citisar Romani 12:2.) I expresia grecisco traducime prin „paruven tumen prin o nevimos tumara goghiaco” daștil te însemnol „te lașiaren tumari  goghi”. Cadea că, ci arăsăl numai te cheras chichiva lașe buchia. Trebul te dichas so felo manușa sam hai te cheras le paruimata cai trebun caște traisaras amari viața chichi mai mișto pala le norme le Iehovasche. Amen ci trebul te cheras cadaia numai iech corcori data, tha trebul te cheras-la sea o timpo.

4. So daisaras te cheras caște na mechas ca cadai lumea nasul te cherel buchi ca amari goghi?

⁴ Cana va avela te arăsas perfecți, va daisaraia te avas cuci andel iacha le Iehovasche ande sea so cheras. Tha ji atunci, trebul te das sea amari zor caște cheras cadaia. Te dichas o phanglimos cai cărdea-les o Pavel mașcar o fapto te neviaras amari goghi hai te hachiaras so camel o Del amendar, cadea sar si sicado ando Romani 12:2. Ando than te mechas ca cadai lumea nasul te cherel buchi ca amari goghi, si zurales importanto te rodas te dichas chichi de but amare obiective hai alosarimata sile pala o modo gândimasco le Devlesco.

5. So daisaras te cheras caște dichas dacă încăras jiuvindo andi goghi o ghies le Iehovasco? (Dich le imagini.)

⁵ Te dichas iech exemplo. O Iehova camel ‘te încăras jiuvindo ande amari goghi lesco ghies’. (2 Pet. 3:12) Te pușias-ame: „Sicavel o modo sar traisarav mânri viața că hachiarav chichi de pașă si o sfârșito cadala lumeaco nasul? Sicaven le alosarimata cai cherav-le ande soste priveal o sicaimos laico sau i buchi că i închinarea co Iehova si po iechto than ande mânri viața? Si man pachiamos că o Iehova va lela sama pe mande hai mânra familiatar? Sau îngrijoriv-ma sea o timpo anda le buchia materialo?”. Te gândisaras-ame chichi de but bariol o ilo le Iehovasco cana dichel că amen das sea amari zor te traisaras amari viața cadea sar camel vo! (Mat. 6:25-27, 33; Filip. 4:12, 13)

6. So trebul te cheras sea o timpo?

⁶ Amen trebul te rodas te dichas sea o timpo sar si amaro modo gândimasco, hai pala codoia te cheras le paruimata cai trebun. O  Pavel phendea caring le corinteni: „Dichen sea o timpo dacă san ando pachiamos, sicaven sea o timpo so san tumen”. (2 Cor. 13:5) Te avas „ando pachiamos” însemnol mai but sar te jias ca le întruniri hai te jias poiechdata andi predicarea. Însemnol vi ca so gândisaras-ame, so si ande amaro ilo hai so camas te cheras. Cadea că, amen trebul te neviaras amari goghi sea o timpo. Daisaras te cheras cadaia cana citisaras o Cuvânto le Devlesco, cana sichioas te gândisaras sar Vo hai cana cheras sea so daisaras caște bucurisaras lesco ilo. (1 Cor. 2:14-16)

7. Cadea sar phenel-pe ando Efeseni 4:31, 32, so aver vareso trebul te cheras hai sostar daștil te avel amenghe pharo?

⁷ Citisar Efeseni 4:31, 32. Pașa le paruimata cai cheras-le ande amaro modo gândimasco, amen trebul vi ‘te las pe amende i nevi personalitatea’. (Ef. 4:24) Caște cheras cadaia, trebul te das sea amari zor. Mașcar aver buchia, trebul te duriaras amendar orisavo ‘nasulimos cărco, holi hai sighiardi holi’. Sostar daștil te avel amenghe pharo te cheras cadaia? Anda codoia că cadal trăsături nasul cheren partea de but timpo anda amari personalitatea. Sar exemplo, i Biblia phenel anda chichiva manușa că ‘astaren-pe sigo holiatar’ sau că ‘holiaren-pe sigo’. (Prov. 29:22) Iech manuș cai silo cadea, daștil-pe că va trebula te cherel bare eforturi caște paruvel-pe chiar vi pala o bolimos, cadea sar sicavel i experiența cai avel.

8, 9. Sar sicavel i experiența le phraleschi Stephen că trebul te das amari zor sea o timpo caște das tele pa amende i purani personalitatea?

⁸ Ieche phralesche po anav Stephen sas lesche pharo te încărel parpale peschi holi. Vo phenel: „Chiar vi pala o bolimos, trebuisardea te dav mânri zor te na mai holiarav-ma sigo. Iech data, cana somas andi predicarea chăr chărestar, nașlem pala iech cior cai ciordea mânro radiouo andai mașina. Cana pașilem lestar, vo șiudea tele o radiouo hai nașlea. Pala so phendem le coaverenghe sar lem parpale mânro radiouo, iech phuro de congregație anda o grupo saveia gălem andi predicarea pușlea-ma: «Stephen, so cărdeanas dacă astardeanas le ciores»? Cado pușimos ajutisardea-ma te hachiarav că trebulas te bariarav mai dur calități cai te ajutin-ma te na mai astarav-ma holiatar”. b

⁹ I experiența le phraleschi Stephen sicavel că le trăsături nasul anda amari personalitatea daștin te înclen avri bi te ajucăras-ame, chiar vi atunci cana pachias că daisaras te încăras-le parpale. Dacă vi tu naches prin cadaia, na av perado hai na gândisar-tu că ci san iech lașio creștino. Chiar vi o apostolo Pavel phendea: „Cana camav te cherav so si orta, o nasulimos si ande mande”. (Rom. 7:21-23) Anda codoia că sile imperfecți, sea le creștini trebun te maren-pe contra lenghe trăsături nasul andai personalitatea, cai aven parpale sar o uciar hai o melalimos cai chiden-pe ande iech chăr. Cadea că, caște așias uje, trebul te das amari zor sea o timpo. Sar daisaras te cheras cadaia?

10. Sar daisaras te maras-ame contra le trăsături nasul anda amari personalitatea? (1 Ioan 5:14, 15)

¹⁰ Mang-tu le Iehovasche anda i buchi cai si tuche pharo te paruves-la ande chi personalitatea hai pachia anda sea o ilo că vo așunel-tu hai că va ajutila-tu. (Citisar 1 Ioan 5:14, 15.) O Iehova ci va duriarela-la tutar prin iech miracolo, tha daștil te zuriarel-tu caște na meches-tu. (1 Pet. 5:10) Cher cadea sar phenes  ande che manglimata hai na cher buchia cai daștinas te anen parpale le trăsăsturi anda chi purani personalitatea. Sar exemplo, na dich le filmea, le programea TV sau le materialea scriime cai sicaven le buchia nasul cai tu cames te choses-le anda chi personalitatea. Sa cadea, na mech ca le camnimata nasul te astaren rădăcini ande chi goghi. (Filip. 4:8; Col. 3:2)

11. So daisaras te cheras caște las vi mai dur pe amende i nevi personalitatea?

¹¹ Pala so dean tele pa tute i purani personalitatea, si sa cadea de importanto te les pe tute i nevi personalitatea. Sar daștis te cheres cadaia? Șiu tuche o obiectivo te les-tu pala o Iehova hai sichio anda sar sicavel vo le calități. (Ef. 5:1, 2) Sar exemplo, cana citis iech relatarea andai Biblia cai sicavel sar iertil o Iehova, puș-tu: „Som me iech manuș cai iertil averen?” Cana citis anda i compasiunea le Iehovaschi caring codola ciore, puș-tu: „Simțosarav vi me sa codoi buchi anda mânre phrala cai îngăren-la mai phares? Sicavav cadaia prin so cherav?”. Neviar mai dur chi goghi ando timpo so les pe tute i nevi personalitatea hai av răbdătorii tusa.

12. Sar parudea i Biblia i viața le phraleschi Stephen?

¹² O Stephen, anda savo deam duma mai anglal, hachiardea că daștil te lel pe peste țâra po țâra i nevi personalitatea. Vo phendea: „De cana boldem-ma, nachlem prin mai but situații ande save daisardemas te astarav-ma holiatar. Sichilem că si mișto te duriarav-ma le manușendar cai camen te holiaren-ma, sau te lașiarav i situația angla te arăsăl vi mai nasul. But manușa, vi chiar mânri rromni, așaren-ma anda o modo sar așilem liniștime ande cadal situații. Butivar, nici manghe ci avel manghe te pachiav că daisarav te încărav parpale mânri holi. Cu sea cadala, jianav că na prin mânro zuralimos cărdem le paruimata ande mânri personalitatea. Pachiav anda sea o ilo că von sicaven o baro zuralimos cai si la Biblia te paruvel i viața le manușenghi”.

13. So va ajutila-ame te maras-ame contra le camnimata nasul? (Galateni 5:16)

¹³ Citisar Galateni 5:16. Poiechdata si pharo te cheras so si mișto, tha o Iehova ajutil-ame te îngăras mai dur o marimos contra le camnimata nasul hai del-ame buhlimaia pesco spirito sfânto. Cana studiisaras i Biblia, mechas ca o spirito le Devlesco te cherel buchi ande amende. Amen primisaras spirito sfânto vi cana jias ca le întruniri. Code, bucurisaras-ame te beșas ande iech than amare phralența hai pheianța, cai, cadea sar amen, den penghi zor te cheren so si orta hai cadaia zuriarel-ame but. (Evr. 10:24, 25; 13:7) Hai cana pașioas le Iehovastar ando manglimos hai mangas lestar anda sea o ilo te ajutil-ame te maras-ame contra iech anda amare covlimata, vo del-ame pesco spirito sfânto, cai zuriarel-ame. Chiar cana cheras sea cadal buchia, daștil-pe că amare camnimata nasul ci va nachena. Tha va avela amen o zuralimos te așias lenghe contra. Cadea sar phenel-pe ando Galateni 5:16, codola cai ‘phiren sea o timpo prin spirito ci va avela te cheren chanci anda so camel o mas’.

14. Sostar si importanto te bariaras vi mai dur camnimata lașe ande amaro ilo?

¹⁴ Iech data so cărdeam amenghe iech programo andal buchia spiritualo cai ajutin-ame te zuriaras amaro amalimos le Iehovaia, si zurales importanto te încăras-ame lestar hai te bariaras mai dur camnimata lașe ande amare ile. Sostar? Anda codoia că iech anda amare dușmani ci sovel niciechdata. Cado dușmano  si o camnimos cai țârdel-ame te cheras so si nasul. Chiar vi pala o bolimos, daisaras te das amari sama că sam țârdine catar le buchia cai trebul te duriaras-le amendar, sar avenas le jocuri de noroc, o machimos sau i pornografia. (Ef. 5:3, 4) Iech phral tărno phenel: „Iech anda le mai phare buchia contra save marde-ma sas că placiaie-ma le murșa. Mai anglal, pachiaiem că si iech camnimos cai va nachela. Tha vi aghies, poiechdata cadal sentimentea zumaven-ma”. So daștil te ajutil-tu dacă iech camnimos nasul silo prea zuralo?

15. Sostar zuriarel-ame o fapto te jianas că le camnimata nasul si vareso „prin so nachen savore manușa”? (Dich i imaginea.)

¹⁵ Ando timpo so mares-tu contra iech camnimos nasul, cai si zuralo, na bâstăr că ci san corcoro. I Biblia phenel: „Ci avilea pe tumende niciech aver zumaimos avreal codola prin save nachen savore manușa”. (1 Cor. 10:13a) Cadal cuvintea sas-le phende caring le creștini anda Corint, vi murșa, hai vi jiuvlea. Chichiva anda lende sas-le mai anglal manușa adultero, homosexuali hai machiarde. (1 Cor. 6:9-11) Pachias că pala o bolimos ci mai trebuisarde te maren-pe niciechdata contra iech camnimos nasul? Nici. Chiar cana sas-le creștini machle, sas-le sea manușa imperfecto. Cadea că, poiechdata vi von trebuisarde te maren-pe contra le camnimata nasul. Cadai buchi trebulas te zuriarel-ame. Sostar? Anda codoia că jianas că, indiferento contra savo camnimos nasul trebul te maras-ame, sas varecon angla amende cai daisardea te așel contra lesche. Savore daisaras te așias ‘zurale ando pachiamos, că jianas că sea-l phrala andai lumea nachen prin sea codola ducha’. (1 Pet. 5:9)

16. Ca so athaimos trebul te las sama hai sostar?

¹⁶ Na pher ando athaimos te pachias că chonic ci hachiarel prin so naches! Cado modo gândimasco daștil te cherel-tu te pachias că ci  daștis te încles anda iech situația hai că ci daștis te așes contra le camnimata nasul. Andi Biblia phenel-pe aver vareso: „O Del silo fidelo hai ci va mechela te aven zumade mai but sar daștin te phiraven, tha, cana va avela o zumaimos, vo va pregătila tumenghe vi i calea te înclen, caște daștin te nachen părdal leste”. (1 Cor. 10:13b) Cadea că, chiar cana le camnimata nasul sile zurale, daisaras te așias lenghe contra! Le ajutoroia le Iehovasco, daisaras te încăras-ame parpale hai te na cheras so si nasul!

17. Chiar cana poiechdata daștin te aven amen camnimata nasul, so daisaras te încăras tela o controlo?

¹⁷ Te na bâstras că, anda codoia că sam imperfecți, daștil-pe ca poiechdata te aven amen camnimata nasul. Cana astaren anda amende cadal camnimata, trebul te duriaras-le sigo amendar, cadea sar cărdea vi o Iosif, cai nașlea catar i rromni le Potifaroschi. (Gen. 39:12) Ci trebul te pachias că na-i amen zuralimos angla le camnimata nasul!

18, 19. So pușimata trebul te șioas amenghe?

¹⁸ Caște neviaras amari goghi, trebul te das amari zor sea o timpo ca amaro gândimos hai amaro phiraimos te avel cadea sar camel o Iehova. Cadea că, te rodas te dichas mai butivar so si ande amaro ilo hai te pușias-ame: „Sicavav prin so cherav că hachiarav o timpo ande savo traisarav? Phiravav sea mai mișto i nevi personalitatea? Mechav ca o spirito le Iehovasco te îndrumil-ma, caște daștiv te așiav contra le camnimata le masesche?”.

¹⁹ Ando timpo so diches so si ande chio ilo, rode te barios spiritualo, na te aves perfecto. Dacă hachiares că trebul te cheres paruimata, na av perado. Mai mișto avelas te les-tu pala o sfato anda Filipeni 3:16, cai phenel: „Sar ji acana barileam spiritualo, te phiras vi mai dur ande iech modo orta pe sa codo drom”. Cana cheres cadaia, daștis te pachias anda sea o ilo că o Iehova va dela-tu but miștimata, anda codoia că des chi zor te neviares mai dur chi goghi.