Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

SUʻESUʻEGA 3

O Loo Fesoasoani Mai Ieova Ina ia E Taulau Manuia

O Loo Fesoasoani Mai Ieova Ina ia E Taulau Manuia

“Ua faatasi Ieova ma Iosefa . . . , ua taulau manuia ai mea uma e na te faia.”​—KENE. 39:2, 3.

PESE 30 Loʻu Tamā, Loʻu Atua ma Laʻu Uō

AOTELEGA a

1-2. (a) Aiseā e lē faateʻia ai i tatou pe a feagai ma faigatā? (e) O le ā o le a tatou iloiloina i lenei mataupu?

 I LE avea ai ma auauna a Ieova, e lē faateʻia i tatou pe a tatou feagai ma faigatā. Ua tatou malamalama e pei ona taʻua i le Tusi Paia, “e tatau ona tatou sao atu i le Malo o le Atua i le tele o puapuaga.” (Galu. 14:22) Ua tatou iloa foʻi, e faatoʻā aveesea atoatoa o tatou faafitauli i le lalolagi fou a le Atua lea “e lē toe iai se oti, po o se faanoanoa, po o se tagiauē, e lē toe iai foʻi se tigā.”​—Faaa. 21:4.

2 E ui e lē puipuia e Ieova i tatou mai i faigatā, ae e fesoasoani mai o ia iā i tatou e onosaia na faigatā. Mātau le faamatalaga a le aposetolo o Paulo i Kerisiano i Roma. Na ia taʻua muamua le tele o faigatā na ia fesagaʻia faatasi ma ona uso, ona ia faapea mai lea: “Ua tatou manumalo atoatoa . . . ona o ia na alofa mai iā i tatou.” (Roma 8:35-37) O lona uiga, e mafai ona fesoasoani mai Ieova ina ia e taulau manuia a o e feagai ma se faigatā. Seʻi o tatou iloiloina le auala na fesoasoani ai Ieova iā Iosefa ina ia taulau manuia, ma le auala e na te fesoasoani ai iā te oe.

PE A SUIA FAAFUASEʻI LE TULAGA O MEA

3. O le ā le suiga na faafuaseʻi ona tupu i le olaga o Iosefa?

3 Na matuā alofa faapelepele Iakopo i lona atalii o Iosefa. (Kene. 37:3, 4) Na lotoleaga ai atalii matutua o Iakopo i lo latou uso. Na iʻu ai ina latou faatau atu Iosefa i tagata faatauʻoa o Mitiana. Na ave e na tagata Iosefa i Aikupito lea e silia ma le 100 kilomita le mamao, ma toe faatauina atu o ia iā Potifara le taʻitaʻi o leoleo a Farao. Na vave lava ona suia le olaga o Iosefa mai i sē e sili ona pele i lona tamā, i le avea ma se pologa faatauvaa i Aikupito!​—Kene. 39:1.

4. O ā luʻi e tatou te ono fesagaʻia e talitutusa ma luʻi na fesagaʻia e Iosefa?

4 Ua faapea mai le Tusi Paia, “e tutupu mea leaga i tagata uma.” (Fai. 9:11, Holy Bible​—Easy-to-Read Version) O nisi taimi e tatou te feagai ma faigatā ia “e oo foʻi i tagata uma.” (1 Kori. 10:13) Pe atonu e tatou te mafatia ona o i tatou o soo o Iesu. O se faataʻitaʻiga, atonu e tatou te feagai ma tauemuga, teteega, po o sauāga ona o lo tatou faatuatua. (2 Timo. 3:12) E tusa lava po o ā faigatā e tatou te fesagaʻia, ae e mafai ona tatou taulau manuia i le fesoasoani a Ieova. Na faapefea ona fesoasoani Ieova iā Iosefa?

Na fesoasoani Ieova iā Iosefa ina ia taulau manuia e ui na faatau atu o ia o se pologa iā Potifara i Aikupito (Tagaʻi i le palakalafa e 5)

5. O le ā na iloa e Potifara e faatatau i le taulau manuia o Iosefa? (Kenese 39:2-6)

5 Faitau le Kenese 39:2-6. Na mātauina e Potifara o Iosefa o sē e tomai ma galue mamafa. Na iloa foʻi e Potifara “o Ieova ua taulau manuia ai mea uma [na] faia [e Iosefa].” b Mulimuli ane, na ia tofia Iosefa e avea ma ana auauna maufaatuatuaina. Na ia tofia foʻi Iosefa e pule i ana mea uma i lona fale. O le ā le iʻuga? Na faamanuiaina ai Potifara.

6. Atonu o ā faalogona o Iosefa i le mea na tupu?

6 Ia taumafai e malamalama i le tulaga o Iosefa. O le ā tonu le mea na manaʻo ai Iosefa? Pe na manaʻo e mātauina ma tauia o ia e Potifara? E lē taumatea na manaʻo Iosefa e faasaʻoloto o ia, ina ia mafai ona toe foʻi i lona tamā. E ui lava na pule o ia i mea uma i le fale o Potifara, ae na avea pea o ia ma pologa a se matai e lē auauna iā Ieova. E leʻi uunaʻia e Ieova Potifara e faasaʻoloto Iosefa, ma o le a matuā faigatā le tulaga o mea mo Iosefa.

PE A FAATETELEINA FAIGATĀ

7. Na faapefea ona faateteleina le leaga o le tulaga o mea mo Iosefa? (Kenese 39:14, 15)

7 E pei ona taʻua i le Kenese mataupu e 39, na manaʻo le avā a Potifara iā Iosefa ma na ia tauanau o ia i le tele o taimi e la te momoe. O taimi uma lava na teena ai o ia e Iosefa. Na mātua ita o ia iā Iosefa ma tuuaʻia Iosefa e faapea na taumafai e faamalosi o ia. (Faitau le Kenese 39:14, 15.) Ina ua faalogo Potifara i le mea na tupu, ona ia tuuina atu lea o Iosefa i le falepuipui ma ua iai pea i inā mo le tele o tausaga. (Kene. 39:19, 20) Na faapeʻī le falepuipui? O le upu Eperu na faaaogā e Iosefa mo le “falepuipui” e mafai ona uiga atu i “le lua,” e iloa ai o se nofoaga e pogisa ma na ia lagona ai le leai o se faamoemoe. (Kene. 40:15; fpl.) Ua faailoa mai foʻi i le Tusi Paia, e iai le taimi na faamau ai vae o Iosefa i filifili, ma na faamau lona ua i uʻamea. (Sala. 105:17, 18) Na faateteleina le leaga o le tulaga o mea mo Iosefa, mai i le avea ma pologa maufaatuatuaina i se pagota faatauvaa.

8. E tusa pe e faateteleina faigatā, ae o le ā e mafai ona tatou mautinoa i ai?

8 Pe na iai se taimi na e fiu ai e tatalo, ae na faateteleina pea faigatā na e fesagaʻia? E mafai ona tupu lenā mea. E lē puipuia i tatou e Ieova mai i faigatā o lenei lalolagi o loo pulea e Satani. (1 Ioa. 5:19) Ae e mafai ona e mautinoa i le mea lenei: E silafia lelei e Ieova mea o loo e fesagaʻia ma e manatu mamafa mai o ia iā te oe. (Mata. 10:29-31; 1 Pete. 5:6, 7) Ua ia folafola mai foʻi: “Ou te lē tuua lava oe, ma ou te lē tuulafoaʻia lava oe.” (Epe. 13:5) E mafai ona fesoasoani mai Ieova iā te oe ina ia e tumau, e tusa pe e foliga mai ua leai se mea e mafai ona fai. Seʻi o tatou iloiloina le mea na tupu iā Iosefa.

Na faatasi Ieova ma Iosefa e ui sa faafalepuipui o ia, ma na tuuina atu iā te ia le pule i pagota uma o loo i le falepuipui (Tagaʻi i le palakalafa e 9)

9. E faapefea ona faamaonia na faatasi Ieova ma Iosefa a o iai i le falepuipui? (Kenese 39:21-23)

9 Faitau le Kenese 39:21-23. E oo lava i le taimi e sili ona faigatā a o faafalepuipui Iosefa, na fesoasoani Ieova iā te ia ina ia taulau manuia. E faapefea? A o faagasolo taimi, na maufaatuatuaina ma faaaloalogia e le leoleo sili Iosefa, e pei foʻi ona faia e Potifara iā te ia. Mulimuli ane, na tuuina atu iā Iosefa le pule i isi pagota o loo i le falepuipui. O le mea moni ua faapea mai le Tusi Paia: “E leʻi popole lava le leoleo sili o le falepuipui i se mea e tasi ua i le pule a Iosefa.” O lea ua maua e Iosefa se galuega e uaʻi i ai lona mafaufau. O se suiga e leʻi faatalitalia! E faapefea ona tuuina atu se tofiga maufaatuatuaina i se pagota na tuuaʻia i le toso faamalosi o le avā a se tagata aloaʻia? O le māfuaaga lenei: “Ua faatasi Ieova ma Iosefa ma ua taulau manuia mea uma ua ia faia ona o Ieova.”​—Kenese 39:23.

10. Ia faamatala pe aiseā na ono manatu ai Iosefa e leʻi taulau manuia o ia i mea uma.

10 Seʻi toe mafaufau i le tulaga o Iosefa. Ina ua tuuaʻia sesē ma faafalepuipui Iosefa, pe e te manatu na taulau manuia o ia i mea uma? O le ā tonu le mea na manaʻo ai Iosefa? Pe na ia manaʻo e faauaʻi mai iā te ia le leoleo sili o le falepuipui? E lē taumatea na manaʻo e taʻumamāina o ia mai i tuuaʻiga sesē ma faasaʻoloto o ia. Na ia fesili atu foʻi i se pagota na toeitiiti faasaʻoloto, ina ia talosaga atu iā Farao e faasaʻoloto o ia mai i le falepuipui. (Kene. 40:14) Peitaʻi, e leʻi talosaga atu lenei pagota iā Farao. O le iʻuga, na iai pea Iosefa i le falepuipui mo le isi lua tausaga. (Kene. 40:23; 41:1, 14) Ae na faaauau pea ona fesoasoani Ieova iā te ia ina ia taulau manuia. E faapefea?

11. O le ā le tomai na tuuina atu e Ieova iā Iosefa, ma na faapefea ona fesoasoani i le faataunuuina o le fuafuaga a Ieova?

11 A o iai Iosefa i le falepuipui, na faapogaia ai e Ieova le tupu o Aikupito e faia ni miti se lua. Na matuā naunau Farao e fia iloa po o le ā le uiga o na miti. Ina ua iloa e le tupu e iai iā Iosefa le tomai e faamatalaina ai miti, ona ia amia lea o Iosefa. O le fesoasoani a Ieova na mafai ai e Iosefa ona ia faamatalaina miti, ma na matuā ofo Farao i fautuaga aogā na ia taʻuina atu. Na iloa e Farao na faatasi Ieova ma Iosefa. O lea, na ia tofia ai o ia e pule i le faasoasoaina o meaʻai mo le atunuu atoa o Aikupito. (Kene. 41:38, 41-44) Mulimuli ane, na tupu se oge e lē gata na aafia ai Aikupito ae faapea foʻi Kanana lea na nonofo ai le aiga o Iosefa. Ua mafai nei e Iosefa ona faasaoina lona aiga, ma faatumauina le gafa e auala mai ai le Mesia.

12. Na faapefea ona faapogaia e Ieova Iosefa ina ia taulau manuia?

12 Seʻi mafaufau i mea e leʻi faatalitalia na tutupu i le olaga o Iosefa. O ai na faapogaia Potifara ina ia uaʻi atu iā Iosefa o se pologa faatauvaa? O ai na faapogaia le leoleo sili o le falepuipui, e agalelei iā Iosefa o se pagota faatauvaa? O ai na faapogaia Farao e faia ni miti ma tuuina atu iā Iosefa le tomai e faamatalaina ai? O ai na uunaʻia Farao e tofia Iosefa e pule i le faasoasoaina o meaʻai mo le atunuu atoa o Aikupito? (Kene. 45:5) E mautinoa o Ieova na taulau manuia ai mea uma na faia e Iosefa. Mulimuli ane, na suia ai e Ieova faufauga leaga a uso o Iosefa ina ia mafai ai ona Ia faataunuuina Lona finagalo.

AUALA E FESOASOANI MAI AI IEOVA INA IA E TAULAU MANUIA

13. Pe e puipuia e Ieova i tatou i taimi uma pe a feagai ma faigatā? Ia faamatala.

13 O le ā e tatou te aʻoaʻoina mai i le olaga o Iosefa? Pe e puipuia e Ieova i tatou i taimi uma pe a feagai ma faigatā? Pe e faatonutonuina e Ieova mea uma e tutupu i o tatou olaga, ma tatou manatu ai e tutupu mea leaga uma ona o se māfuaaga lelei? E leai, e lē o le manatu lenā o le Tusi Paia. (Fai. 8:9; 9:11) Peitaʻi, ua tatou iloa pe a tatou feagai ma faigatā, e silafia e Ieova mea uma ma e faafofoga mai o ia i la tatou alaga mo se fesoasoani. (Sala. 34:15; 55:22; Isa. 59:1) Ae e sili atu i lenā, e mafai e Ieova ona fesoasoani iā i tatou e onosaia faigatā ma taulau manuia ai. E faapefea?

14. E faapefea ona fesoasoani Ieova iā i tatou i taimi faigatā?

14 O se tasi o auala e fesoasoani ai Ieova iā i tatou, o le saunia mai o faamāfanafanaga ma faalaeiauga i le taimi tatau. (2 Kori. 1:3, 4) O le mea lenā na tupu iā Eziz o se uso mai i Turkmenistan, ina ua faafalepuipui mo le lua tausaga ona o lona faatuatua. Na ia faapea mai: “I le taeao o le aso na faia ai loʻu faamasinoga, na faaali mai ai e se uso le Isaia 30:15 e faapea, ʻO le a malolosi outou pe a outou nonofo fifilemu pea ma faatuatua.’ Na fesoasoani lenei mau ou te lagona ai le toʻafilemu ma faalagolago iā Ieova i mea uma. O le manatunatu loloto i lenei mau na fesoasoani foʻi iā te aʻu e tumau ai pea a o iai i le falepuipui.” Pe e mafai ona e mafaufau i se taimi i lou olaga na fesoasoani mai ai Ieova, e ala i le saunia mai o faamāfanafanaga ma faalaeiauga i le taimi na e matuā manaʻomia ai?

15-16. O le ā e tatou te aʻoaʻoina mai i le mea na tupu iā Tori?

15 E masani lava faatoʻā tatou iloa le auala na fesoasoani mai ai Ieova, pe a toe mafaufau i ni faigatā na tatou fesagaʻia. Na iloa e se tuafafine e igoa iā Tori le moni o lenā manatu. Na tauivi lana tama tama o Mason ma le kanesa mo le 6 tausaga, seʻia oo lava ina maliu ai. E mautinoa na matuā mafatia Tori. Na ia faapea mai, “I le avea ai o aʻu o se tinā, ou te lē iloa pe e iai se isi mea e sili atu ona tigā nai lo o lenei mea. Ou te mautinoa e ioe nisi mātua o le vaai atu i tigā e oo i le fanau, o se mea lea e sili ona mafatia ai.”

16 E ui lava na matuā mafatia Tori i le mea na tupu, ae mulimuli ane ia toe mafaufau i auala na fesoasoani ai Ieova iā te ia. Na ia faapea mai, “Pe a ou toe mafaufau i lenā taimi, na ou iloa ai le alofa o Ieova i le taimi na maʻi ai si aʻu tama. O se faataʻitaʻiga, na iai taimi na matuā tigāina ai Mason ma lē mafai ai ona feiloaʻi i nisi, ae na asiasi mai pea uso ma tuafāfine i le falemaʻi e ui e lua itula le mamao e malaga mai ai. E masani lava ona iai se tasi o i latou i le potu faatalitali e saunia le fesoasoani. Na latou saunia foʻi le fesoasoani i le itu faaletino. E oo lava i taimi na sili ona faigatā, na ma maua pea mea na ma manaʻomia.” Na saunia e Ieova le fesoasoani mo Tori ina ia tumau ai, ma na ia faia foʻi faapea iā Mason.​—Tagaʻi i le pusa “ Na Saunia e Ieova Mea Tonu na Ma Manaʻomia.”

IA MANATUNATU I FAAMANUIAGA UA E MAUA

17-18. O le ā e fesoasoani iā i tatou ina ia iloa ma talisapaia ai le fesoasoani a Ieova a o feagai ma faigatā? (Salamo 40:5)

17 Faitau le Salamo 40:5. O le sini o se tagata aʻe mauga ia oo i le tumutumu o le mauga. Peitaʻi, e tele vaega o le auala e mafai ona mālōlō ai ma matamata i vaaiga matagofie. I se uiga talitutusa, ia faaalu e lē aunoa se taimi e mafaufau ai i le auala ua fesoasoani mai ai Ieova, ina ia tatou taulau manuia a o onosaia pea faigatā. Pe a māeʻa aso taʻitasi, ia fesili ifo: ʻO le ā se auala na fesoasoani mai ai Ieova iā te aʻu i lenei aso? E ui o loo oʻu feagai pea ma faigatā, ae ua faapefea ona fesoasoani mai Ieova ina ia ou tumau?’ Ia taumafai e mātau se auala patino na fesoasoani mai ai Ieova ina ia e taulau manuia.

18 Atonu e tatou te tatalo ina ia aveesea faigatā. E malamalama ma e talafeagai lenā manatu. (Fili. 4:6) Ae e tatau foʻi ona tatou manatua faamanuiaga o loo tatou maua i le taimi lenei. Auā ua folafola mai e Ieova e na te faamalosia ma fesoasoani mai ina ia tatou tumau. O lea, aua lava neʻi galo, o loo lagolagoina i tatou e Ieova. O le faia faapea, o le a faigofie ai ona tatou iloa le auala e fesoasoani mai ai Ieova ina ia tatou taulau manuia, e pei ona ia faia iā Iosefa a o feagai ma faigatā.​—Kene. 41:51, 52.

PESE 32 ʻAu ma Ieova!

a Pe a tatou feagai ma faigatā, atonu e tatou te manatu iā i tatou lava o ni ē e lē “taulau manuia.” Atonu e tatou te manatu e pau le taimi e tatou te taulau manuia ai, pe a uma se faigatā. Peitaʻi, o mea na tutupu i le olaga o Iosefa, ua tatou aʻoaʻoina mai ai le lesona tāua lenei: E mafai ona fesoasoani mai Ieova ina ia tatou taulau manuia a o feagai ma faigatā. O le a iloiloina i lenei mataupu le auala e faia ai faapea e Ieova.

b E na o ni nai fuaiupu i le Tusi Paia o loo faamatalaina ai suiga i le taimi a o avea Iosefa ma pologa, ae atonu na tutupu nei suiga a o faagasolo le tele o tausaga.