Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 3

Racané Jehová laanu guiree ni gúninu jneza

Racané Jehová laanu guiree ni gúninu jneza

«Cayacané Jehová José ne pur Jehová nga caree guiráʼ cosa stibe jneza» (GÉN. 39:3).

CANCIÓN 30 Xhamiguaʼ, Bixhozeʼ ne Dios stinneʼ

NI ZAZÍʼDINU a

1, 2. a) ¿Xiñee qué ridxagayaanu ora nápanu guendanagana? b) ¿Xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

 LAANU, ca xpinni Jehová, qué ridxagayaanu ora ridídinu lu xiixa guendanagana. Nánnanu Biblia ná: «Napa xidé tídinu lu stale guendanagana para chuʼnu lu Reinu stiʼ Dios» (Hech. 14:22). Ne laaca nánnanu nuu caadxi de ca guendanagana ni cadídinu zaca chaahuiʼ ca ni ora guibáninu ndaaniʼ guidxilayú cubi, ra «maʼ qué ziuuruʼ guendaguti, maʼ guirutiʼ qué ziuu triste, maʼ guirutiʼ qué zuunaʼ ne maʼ qué ziuuruʼ yuubaʼ» (Apoc. 21:4).

2 Qué runi diʼ Jehová xiixa para cadi gápanu guendanagana, peru racanebe laanu guni huantarnu ca ni. Guidúʼyanu xi gudxi apóstol Pablo ca xpinni Cristu ni nabeza Roma. Despué de bizeetebe ca guendanagana ni cadiʼdiʼ ca hermanu ne ni cadíʼdibe bicaabe: «Neca gueeda guiráʼ ndiʼ luguianu, cayuni ganarnu pur ni gunnaxhii laanu» (Rom. 8:35-37). Ndiʼ riníʼ zanda gacané Jehová laanu cheni laanu galán dede né ora cadídinu lu ti guendanagana. Guidúʼyanu ximodo gucanebe José para guiree guiráʼ ca cosa stiʼ jneza ne ximodo zanda gacanebe laanu tiempu riʼ.

ORA GUCHAA MODO NABÁNINU

3. ¿Ximodo bichaa xquendanabani José?

3 Guiráʼ binni gunna guizáʼ gunnaxhii Jacob José (Gén. 37:3, 4). Ngue runi ca biʼchiʼ José ni jma huaniisi bidxiichinecaʼ laabe. Ne ora gúpacabe ti oportunidad la? bitoocabe laabe lu caadxi madianita. Ne yené ca hombre que José Egipto, ti guidxi ni riaana zitu de ra nabézabe. Ne raqué bitoocabe laabe lu Potifar, jefe stiʼ guardia stiʼ faraón. Nagueenda bichaa xquendanabani José, nuube ra lídxibe nadxii bixhózebe laabe ne málasi maʼ nuube Egipto casi esclavu (Gén. 39:1).

4. ¿Xi zándaca guizaacanu cásica bizaaca José?

4 Biblia ná: «Guiranu rizaacanu cosa ni cadi caníʼ íquenu» (Ecl. 9:11). Nuu biaje ridxaagalunu guendanagana ni laaca rapa xcaadxi binni (1 Cor. 10:13). O zándaca guni burla binni laanu, gucaalucaʼ, o sanándacaʼ laanu pur nácanu discípulo stiʼ Jesús (2 Tim. 3:12). Intiica si guizaacanu zacané Jehová laanu para guiree guiráʼ ni gúninu jneza. Guidúʼyanu ximodo gucanebe José.

Gucané Jehová José para guiree ca cosa stiʼ jneza dede né ora bitoocabe laabe lu Potifar para gácabe esclavu. (Biiyaʼ párrafo 5).

5. ¿Xi bidii Potifar cuenta? (Génesis 39:2-6).

5 (Biindaʼ Génesis 39:2-6). Biiyaʼ Potifar nuu xpiaaniʼ José ne nabé runi dxiiñaʼ. Ne biénebe xiñee zacá José. Bidiibe cuenta «cayacané Jehová José ne pur Jehová nga caree guiráʼ cosa stibe jneza». b Gudiʼdiʼ si tiempu, biʼniʼ Potifar laabe ayudante stiʼ ne bisaana laabe gápabe ra lidxi. Ne pur ngue gucuaa Potifar stale ndaayaʼ.

6. ¿Ximodo zándaca biʼniʼ sentir José?

6 Gúninu stipa guxuíʼlunu ximodo biʼniʼ sentir José. ¿Ñee ni jma gucaláʼdxibe nga gúnibe dxiiñaʼ ti zacá guʼyaʼ Potifar laabe ne gudii laabe cosa risaca la? Zándaca ni jma gucaláʼdxibe nga guireebe de esclavu ne guibiguétabe ra lidxi bixhózebe. Purtiʼ neca guicaabe stale privilegiu, nácarube esclavu stiʼ ti hombre ni qué runi adorar Jehová. Qué nucaa diʼ Jehová Potifar nundaa José. Ne jmaruʼ si nagana guca xquendanabánibe.

ORA JMA NAGANA RACA XQUENDANABÁNINU

7. ¿Xiñee zanda guininu jma nagana guca xquendanabani José? (Génesis 39:14, 15).

7 Capítulo 39 stiʼ Génesis ruzeeteʼ biiyadxí xheelaʼ Potifar José ne stale biaje gucalaʼdxiʼ nucaa laabe ñatanebe laa. Peru qué niná José ñuni ni nabe. Guizáʼ bidxiichibe ne guniʼbe gucalaʼdxiʼ José nilaxoo laabe (biindaʼ Génesis 39:14, 15). Ora gunna Potifar, guluube José ndaaniʼ cárcel ne raqué guyuu caadxi iza (Gén. 39:19, 20). ¿Ximodo naca lugar que yaʼ? Diidxaʼ hebreu ni biquiiñeʼ José para guiníʼ de cárcel zanda gaca traducir ni casi ti huecu ndaaniʼ yú o «cisterna». Ndiʼ ruluíʼ laanu naca ni ti lugar nacahui ne triste (Gén. 40:15, nota). Ne laaca ruzeeteʼ Biblia guyuu ti tiempu bindiibicabe ñee José né grillete ne guluucabe cadena yánnibe (Sal. 105:17, 18). Jmaruʼ si nagana guca xquendanabánibe, despué de gúcabe ti esclavu de confianza, yanna maʼ nuube ndaaniʼ cárcel.

8. ¿Xi nanna dxíchinu neca ruluíʼ qué zaca chaahuiʼ guendanagana stinu?

8 ¿Ñee huadídinu lu xiixa guendanagana ne neca guni orarnu stale biaje ruluíʼ qué raca chaahuiʼ ni la? Nga nga ni zanda guizaacanu. Qué runi Jehová xiixa para cadi tídinu lu guendanagana ni nuu ndaaniʼ guidxilayú ni naaze Binidxabaʼ (1 Juan 5:19). Peru zanda ganna dxíchinu cayuuyaʼ Bixhózenu ni nuu guibáʼ guiráʼ ni cazaacanu ne rizaalaʼdxiʼ laanu (Mat. 10:29-31; 1 Ped. 5:6, 7). Ne cayuni prometerbe laanu: «Qué zusaanaʼ lii ne qué ziaanadxieeʼ de gacaniaʼ lii» (Heb. 13:5). Pa gacané Jehová laanu zanda guni huantarnu ca guendanagana ni ruluíʼ qué zanda gaca chaahuiʼ. Nga peʼ nga ni bizaaca José.

Qué nusaana Jehová José ca iza guyuu ndaaniʼ cárcel ne pur ngue biʼniʼ encargárcabe laabe gápabe ca hombre ni nuu ndaaniʼ ni. (Biiyaʼ párrafo 9).

9. ¿Xi rusihuinni gucané Jehová José tiempu guyuu ndaaniʼ cárcel? (Génesis 39:21-23).

9 (Biindaʼ Génesis 39:21-23). Gucané Jehová José para guiree guiráʼ ni guni jneza dede né ora cadiʼdiʼ ra jma nagana. ¿Ximodo yaʼ? Cásica gucanebe José gapa Potifar confianza laa, laaca biʼniʼ ganar José confianza stiʼ xaíque stiʼ cárcel que, ne qué nindaa guluu laabe para gápabe ca hombre ni nuu ndaaniʼ ni. Ne Biblia ná «qué ñuu xaíque ni rapa cárcel que xizaa bisaana guiráʼ dxiiñaʼ que lu náʼ José». ¿Cadi dxandíʼ dede ridxagayaanu gánnanu bidiicabe autoridad ti hombre ni guluucabe cárcel purtiʼ guníʼcabe gucalaʼdxiʼ nilaxoo xheelaʼ ti hombre risaca ni runi xhiiñaʼ faraón la? Ricabi Biblia pregunta riʼ. Génesis 39:23 ná, «nuu Jehová né José ne gucané Jehová laabe guiree guiráʼ ni gúnibe jneza».

10. ¿Xiñee zándaca guiníʼ íquenu qué nudii José cuenta pa jneza caree ca cosa ni cayuni?

10 Guiníʼ íquenu sti biaje ximodo biʼniʼ sentir José. ¿Ñee guníʼ íquebe caree guiráʼ ni cayúnibe jneza ndaaniʼ cárcel que purtiʼ bigaanicabe donda íquebe pur ti cosa ni qué ñúnibe la? ¿Xii nga ni jma gucalaʼdxiʼ José? ¿Ñee guníʼ íquebe guiaanabe bien nezalú hombre ni naca xaíque stiʼ cárcel que la? Zándaca ni jma racaláʼdxibe nga cueecabe laabe ndaaniʼ cárcel que. Dede gunábabe tobi de ca hombre ni deguyoonebe ni maʼ chiguiree de ndaaniʼ cárcel guiníʼ cosa galán de laabe nezalú faraón para cueecabe laabe de ndaaniʼ lugar feu que (Gén. 40:14). Ne cumu qué niniʼné gá hombre que faraón la? guyuuruʼ José xhupa iza ndaaniʼ cárcel que (Gén. 40:23; 41:1, 14). Pur gucané Jehová José, guyé ni laa galán. ¿Ximodo gucané Jehová laabe yaʼ?

11. Pur gucané Jehová José, ¿xi gunda biʼniʼ, ne ximodo gucané ni para gunda guca ni gudixhe ique Jehová?

11 Dxi nuu José ndaaniʼ cárcel, biʼniʼ Jehová xiixa para gapa rey stiʼ Egipto chupa bacaandaʼ ni bichiiñaʼ laa. Biyubi faraón ganna xi riníʼ ca bacaandaʼ ni gupa. Ngue runi ora gúnnabe randa riníʼ José xi raca significar bacaandaʼ stiʼ binni la? biseendacaabe laa. Gucané Jehová José para gusiene xi riníʼ ca bacaandaʼ ni gúpabe ne laaca gudxi laabe xi naquiiñeʼ gúnibe. Guizáʼ bidxagayaa faraón ni gúdxibe laa. Ora bidii cuenta cayacané Jehová José, gulí laabe para gaca encargarbe guiaapaʼ guendaró guidubi guidxi Egipto (Gén. 41:38, 41-44). Gudiʼdiʼ si iza, guyuu ti tiempu guyuu guendarindaana ndaaniʼ guidxi Egipto ne bigaanda ni Canaán, ra nabeza familia stiʼ José. Pur dxiiñaʼ ni bidii faraón José, zanda gacanebe familia stibe, familia ra chiguiree Mesías despué.

12. ¿Xi biʼniʼ Jehová para guiree ca cosa ni biʼniʼ José jneza?

12 Guiníʼ íquenu ximodo bichaa xquendanabani José. ¿Xi bicaa Potifar gapa confianza laabe dxi nácabe ti esclavu? ¿Xi bicaa xaíque stiʼ cárcel que cuʼ laabe para gápabe xcaadxi hombre ni nuunebe raqué? ¿Tu laa biseendaʼ ca bacaandaʼ que ra nuu faraón, ne tu gucané José para guiníʼ xi riníʼ ca bacaandaʼ que? ¿Tu laa gucané laabe para guca nombrarbe hombre ni guʼyaʼ guiaapaʼ guendaró ndaaniʼ guidxi Egipto? (Gén. 45:5). Jehová ngue gucané José para guiree guiráʼ ca cosa ni biʼniʼ jneza. Neca gucalaʼdxiʼ ca biʼchiʼ José ñuuticaʼ laabe, peru biquiiñeʼ Jehová ni bizaacabe que para guni ni naguixhe ique.

XI RUNI JEHOVÁ PARA GUIREE NI GÚNINU JNEZA

13. ¿Ñee runi Jehová xiixa lu cada cosa ni rizaacanu la?

13 Ni bizaaca José rusiidiʼ ni laanu ti cosa nabé risaca. ¿Ñee runi Jehová xiixa lu cada cosa ni rizaacanu la? ¿Ñee laabe rúnibe guizaacanu xiixa cosa malu ti zacá guiree xiixa cosa galán la? Cadi nga diʼ nga ni rusiidiʼ Biblia (Ecl. 8:9; 9:11). Peru nuu ti cosa ni nanna dxíchinu, ora ridídinu lu ti guendanagana, ruuyaʼ Jehová laanu ne rucaadiágabe laanu ora rucaʼrídxinu laabe (Sal. 34:15; 55:22; Is. 59:1). Ne cadi ngasi, racanebe laanu gudxíʼlunu ca guendanagana ni rápanu. ¿Ximodo rúnibe ni yaʼ?

14. ¿Ximodo racané Jehová laanu ora cadídinu ra jma nagana?

14 Stale biaje riguixhedxí Jehová ladxidoʼno ne riguu gana laanu ora peʼ caquiiñenu ni (2 Cor. 1:3, 4). Ti hermanu de Turkmenistán láʼ Eziz biiyaʼ dxandíʼ ni. Guluucabe laabe ndaaniʼ cárcel chupa iza pur ni runi crebe. Laabe guniʼbe: «Siadóʼ dxi biʼniʼ juzgárcabe naa, biindané ti hermanu naa Isaías 30:15, sicaríʼ ná ni: “Zápatu stipa pa cadi gaca lúgutu ne gápatu confianza”. Gucané ca diidxaʼ ca naa gatadxí ladxiduáʼ ne gapaʼ confianza Jehová. Ora guníʼ iqueʼ textu que, bidii ni stipa naa tiempu guyuaaʼ ndaaniʼ cárcel». ¿Ñee redasilú laanu dxi cadídinu lu xiixa guendanagana gudixhedxí Jehová ladxidoʼno ne guluu gana laanu ora jma peʼ caquiiñenu ni la?

15, 16. ¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca Tori?

15 Stale biaje, óraruʼ maʼ gudídinu lu ti guendanagana oracaruʼ rudiʼnu cuenta gucané Jehová laanu. Nga peʼ nga ni bizaaca ti hermana láʼ Tori. Guti xiiñibe ni láʼ Mason despué de xhoopaʼ iza de napa cáncer. Guizáʼ gucaná ladxidóʼ Tori. Laabe guniʼbe: «Ndiʼ nga yuubaʼ jma naná ridiʼdiʼ ti gunaa ni napa xiiñiʼ». Ne laaca guniʼbe: «Nannaʼ guiráʼ ca ni napa xiiñiʼ riníʼ íquecaʼ jma naná nga guʼyaʼ tobi cayacaná xiiñiʼ que gacaná laa».

16 Neca guizáʼ naná ra gudiʼdiʼ Tori, gudiʼdiʼ si tiempu guníʼ íquebe xi guiráʼ biʼniʼ Jehová para gucané laabe. Laabe guniʼbe: «Ora guiníʼ iqueʼ tiempu que, rudieeʼ cuenta Jehová ngue gucané naa né stale cariñu dxi huará Mason. Rietenalaʼdxeʼ dxi jma débil nuu xiiñeʼ ne qué zanda guicaa visita, runi viajar ca hermanu que chupa hora para chindacaʼ ra hospital que. Siempre nuu tuuxa ra hospital que para gacané laadu. Laaca bidiicabe bueltu para gacanécabe laadu. Dede ora gudídidu ra jma nagana gúpadu ni caquiiñedu». Bidii Jehová ni caquiiñeʼ Tori ne Mason para guni huantarcaʼ (biiyaʼ cuadru ni láʼ « Bidii Jehová laadu ni peʼ caquiiñedu»).

CADI GUIAANDAʼ LAANU GUIRÁʼ CA NDAAYAʼ NI MAʼ BIDII JEHOVÁ LAANU

17, 18. ¿Xi zacané laanu guidúʼyanu ne gudiʼnu xquixe peʼ Jehová pur racané laanu ora cadídinu lu ti guendanagana? (Salmo 40:5).

17 (Biindaʼ Salmo 40:5). Ni racalaʼdxiʼ ti binni ni ziguiʼbaʼ ti dani nga chindá dede ique ni. Peru laga ziguíʼbabe zanda guzuhuaadxibe ne guyadxibe guiráʼ ca cosa galán ni rihuinni dede ra dxíʼbabe que. Zaqueca nga laanu, naquiiñeʼ cueenu tiempu para guiníʼ íquenu gatigá ximodo cayacané Jehová laanu para cadi guireʼnu gana ora cadídinu lu ti guendanagana. Ante chigásinu guinabadiidxanu: «¿Xi ndaayaʼ stiʼ Jehová gucuaaʼ yannadxí? Neca nuuruʼ guendanagana ca, ¿xi cayúnibe para gacanebe naa guneʼ huantar yaʼ?». Guiráʼ dxi, gúninu stipa guidxélanu neca ti modo cayacané Jehová laanu.

18 Cadi malu diʼ nga guinábanu Jehová guiluxe guendanagana ni cadídinu (Filip. 4:6). Peru cadi guiaandaʼ laanu ca ndaayaʼ ni cudiibe laanu yanna. Maʼ guníʼ Jehová zudii laanu stipa ne zacané laanu guni huantarnu. Nga runi gudiʼnu xquixe peʼ laabe pur racanebe laanu. Pa gúninu ni, zadúʼyanu ximodo cayacané Jehová laanu gúninu ni jneza ora cadídinu lu guendanagana, cásica gucanebe José (Gén. 41:51, 52).

CANCIÓN 32 ¡Biʼniʼ ni ná Jiobá!

a Ora guidxaagalunu ti guendanagana, zándaca guiníʼ íquenu cadi jneza caree ca cosa ni cayúninu o cadi cayacané Jehová laanu. Ne zándaca guiníʼ íquenu ora si maʼ guca chaahuiʼ guendanagana ca nga gucané Jehová laanu. Peru ni bizaaca José rusiidiʼ ni laanu ti cosa nabé risaca, zanda gacané Jehová laanu guiree ca cosa ni gúninu jneza neca cadídinu lu ti guendanagana. ¿Ximodo rúnibe ni yaʼ? Lu artículo riʼ zadúʼyanu ni.

b Neca lu caadxi si versículo ruzeeteʼ Biblia xii nga ca cosa ni bizaaca José dxi guca esclavu, peru zándaca bindaa ca ni stale iza.