1. Sostar si cuci anda tute i Biblia?

 SAM zurales recunoscători le Iehovasche anda codoia că mechlea amenghe pesco Cuvânto, i Biblia. Ande late, vo del-ame lașe sfaturi cai ajutin-ame te nachas părdal le pharimata de aghies. Voi del-ame vi iech șucar speranța anda o viitorii. Hai vi mai importanto, o Del sicavel amenghe andi Biblia sar silo vo ciaces. Cana beșas hai gândisaras-ame sar silo vo, amare ile barion hai camas vi mai but te avel amen iech amalimos chidino leia. (Ps. 25:14)

2. Sar alosardea o Iehova te cherel-pe prinjiando le manușenghe?

² O Iehova camel ca le manușa te prinjianen-les. Andel puraimata, vo cărdea-pe prijiando le manușenghe prin sune, viziuni hai îngeri. (Num. 12:6; Fap. 10:3, 4) Amen ci daisardeamas te studiisaras cadal sune, vizuni hai mesajea catar le îngeri dacă ci avileas varecon te scriil-le. O Iehova alosardea chichiva murșen loialo caște „scriin ande iech lil” sea so camlea vo te jianas. (Ier. 30:2) Anda codoia că „i rig le ciace Devleschi si perfecto”, pachias zurales că cado si o mai lașio modo prin savo o Iehova del duma amența. (Ps. 18:30)

3. So cărdea o Iehova ca i Biblia te așel ji ande amare ghiesa? (Isaia 40:8)

³ Citisar Isaia 40:8. De mii bărșa, o Cuvânto le Devlesco del codolen loialo iech sicaimos goghiaver. Sar daștil-pe cadaia? Ji la urmă le Scripturi sas-le scriime pe materialea cai rimosaren-pe, cadea că aghies ci mai arachas niciech texto originalo. Tha o Iehova lea sama ca o texto sfânto te avel mișto copiime. Chiar cana le manușa cai cărde le copii sas-le imperfecți, len sas-len iech bari grija cana cărde cadai buchi. Sar exemplo, anda le Scripturi ebraico, iech manuș goghiaver phendea: „Daisaras te pachias zurales că niciech aver lil andal puraimata ci sas cadea de mișto scriime”. Chiar cana i Biblia sas scriime acana  but timpo, pe materialea cai rimosaren-pe hai catar manușa imperfecto, daisaras te pachias zurales că sea so citisaras aghies ande late si le gânduri Codolesche cai cărdea-la, o Iehova.

4. So va avela te dichas ande cado articolo?

⁴ O Iehova del amen „orisavi lași buchi hai orisavo daro perfecto”. (Iac. 1:17) I Biblia si iech anda le mai șucar daruri cai dea-le amenghe o Iehova. Iech daro phenel vareso anda codo cai dea-les amenghe: chichi de mișto prinjianel-ame hai chichi de mișto hachiarel so trebul amenghe. Daisaras te phenas cadaia vi anda o Iehova. Cana prinjianas sea mai but buchia anda lesco daro, i Biblia, sichioas mai but buchia anda Leste. Hachiaras chichi de mișto prinjianel-ame vo hai chichi de mișto jianel sea so trebul amenghe. Mai dur, va avela te dichas sar sicavel i Biblia că o Iehova silo goghiaver, orta hai pherdo iubirea. Te dichas mai anglal sar sicavel i Biblia o goghiaverimos le Devlesco.

5. Sar sicavel i Biblia o goghiaverimos le Devlesco?

⁵ O Iehova jianel că si amen nevoia catar leschi îndrumarea goghiaver. Hai o daro cai avel lestar, i Biblia, si o than cai arachas lesco goghiaverimos. Lache sfaturi anen but miștimata le manușenghe hai silen o zuralimos te paruvel lenghi viața. O Moise, codo cai scriisardea le dintune lila andai Biblia, phendea le israelițenghe, cai sas o poporo le Devlesco: „Cadala ci si dumes nanghe anda tumende, tha însemnon tumari viața”. (Deut. 32:47) Codola cai încărde le sfaturi andai Biblia daisarde te bucurin-pe catar but miștimata hai catar iech viața fericime. (Ps. 1:2, 3) Chiar cana nachle but bărșa de cana sas-lo scriime, o Cuvânto le Devlesco ci hasardea pesco zuralimos te paruvel i viața le manușenghi. Sar exemplo, po site-o jw.org, andel articolea „I Biblia paruvel i viața le manușenghi”, arachen-pe mai but sar 50 relatări cai sicaven sar i Biblia „cherel buchi” zuralimaia ande codola cai șion pengo pachiamos ande late. (1 Tes. 2:13)

6. Sostar daisaras te phenas că n-ai niciech lil sar i Biblia?

⁶ Niciech aver lil ci silo sar i Biblia. Sostar phenas cadai buchi? Anda codoia că Codo cai cărdea-la, o Iehova Del, silo o mai zuralo, silo veșnico hai n-ai chonic mai goghiaver sar vo. Chiar cana but lila sile citime vi pala so le manușa cai scriisarde-le mule, le sfaturi cai arachas-le ande lende ci mai sile lașe. Tha le sfaturi la Bibliache așen veșnico hai sicade că sile lașe anda le manușa anda sea le timpuri. Cana citisaras anda cado lil sfânto hai gândisaras-ame ca so sichileam, Codo cai cărdea i Biblia ajutil-ame prin lesco zuralo spirito sfânto te hachiaras sar daisaras te las-ame pala late ande amari viața. (Ps. 119:27; Mal. 3:16; Evr. 4:12) Bariol amaro ilo te jianas că Codo cai cărdea i Biblia silo veșnico hai camel te ajutil-ame. Cadaia trebulas te zuriarel-ame te citisaras ande fiesavo ghies andai Biblia!

7. Sar ajutisardea i Biblia le slujitoren le Devlesche andal puraimata te așen chidine?

⁷ Iech aver buchi cai sicavel că andi Biblia arachel-pe o goghiaverimos le Devlesco si că lesco poporo silo chidino. Cana le israeliți arăsle ando Them Promiso, von șiute-pe te beșen ande mai but thana. Chichiva astarenas mașe, aver bariarenas animalea, hai aver cherenas buchi ca i phuv. Le israeliți anda iech rig le themeschi daștinas te bâstrăn sigo penghe phralen cai beșenas ande aver thana. Tha o Iehova cărdea ca le israeliți te chiden-pe ande iech than mai butivar caște așunen hai te sichion anda lesco Cuvânto. (Deut. 31:10-13; Neem. 8:2, 8, 18) Te gândisaras-ame so simțolas iech israelito cana  arăsălas co Ierusalimo hai dichelas milioanea aver israeliți cai avenas anda sea le thana le themesche caște anen închinarea le Iehovasche! Cadea, o Iehova ajutisardea pesche poporos te așel chidino. Pala iech timpo, sas cărdi i congregația creștino anda savi cherenas partea murșa hai jiuvlea cai denas duma diferime șiba. Chichiva anda lende sas-le manușa prinjiande hai barvale, hai aver sas-le manușa simplo sau ciore. Tha anda codoia că iubinas le Scripturi, savore sas-le chidine andi închinarea andini le Devlesche. Codola cai cărdionas creștini daștinas te hachiaren o Cuvânto le Devlesco numai dacă sas-le ajutime lenghe phralendar hai chidenas-pe ande iech than cadalența. (Fap. 2:42; 8:30, 31)

8. Sar ajutil i Biblia o poporo le Iehovasco te așel chidino?

⁸ Amaro goghiaver Del sicavel vi mai dur pesche poporos hai încărel-les chidino prin i Biblia. Andi Biblia arachas sea le ciacimata cai trebul te prinjianas-le anda o Iehova. Cana jias de fiesavi data ca le întruniri hai ca le congresea, o Cuvânto le Devlesco silo citime hai explichime caște hachiaras-les mai mișto. Cadea că, prin i Biblia, o Iehova ajutil-ame te slujisaras lesche „iech pașa aver”. (Țef. 3:9)

9. Sar trebul te avas caște hachiaras o mesajo la Bibliaco? (Luca 10:21)

⁹ Te dichas iech aver buchi prin savi o Iehova sicavel pesco goghiaverimos. Vo camlea ca mai but părți andal Scripturi te aven scriime cadea  ca, numai codola umilo te daștin te hachiaren-le. (Citisar Luca 10:21.) Manușa de pe sea i phuv citin i Biblia. Iech manuș sicado phendea: „Le manușa citin i Biblia mai but sar orisavo aver lil hai sile zurales atento cana cheren cadaia”. Tha numai codola umilo hachiaren-la ciaces hai cheren so phenel voi ande lenghi viața. (2 Cor. 3:15, 16)

10. Sar mai sicavel i Biblia o goghiaverimos le Iehovasco?

¹⁰ Andi Biblia, arachas vi aver buchia cai daisaras te sichioas-le anda o goghiaverimos le Iehovasco. O Iehova folosil le Scripturi na numai te sicavel-ame sar grupo, tha vi te sicavel hai te sastiarel o ilo fiesavesco anda amende. Savore daisaras te dichas sar lel sama o Iehova pe amende cana citisaras anda lesco Cuvânto. (Is. 30:21) Cana nachlean prin iech pharimos, chichi-var pâtărdean i Biblia hai citisardean iech verseto cai falas-pe că sas-lo scriime chiar anda tute? Cu sea cadala, i Biblia sas-li scriime anda milioanea manușa. Sar daștis te araches ande late sicaimata anda amare ghiesa, cai te ajutin-tu hai te aven exacto so trebul tuche? Cadaia si posibilo numai anda codoia că i Biblia sas cărdi catar o mai goghiaver Jeno anda sea o universo. (2 Tim. 3:16, 17).

11. Sar sicadea o Iehova că ci cherel diferențea mașcar le manușa cana sas scriime i Biblia?

¹¹ Aver buchi cai o Iehova sicavel-la si o ortomos. (Deut. 32:4) Butivar, iech jeno cai silo orta ci cherel diferențea mașcar le manușa, hai o Iehova silo vi vo sa cadea. (Fap. 10:34, 35; Rom. 2:11) Vo sicadea cadai buchi cana alosardea le șiba ande save te avel scriime i Biblia. Le dintune 39 lila andai Biblia sas-le scriime mai but andi ebraico, i șib cai denas-la duma o poporo le Devlesco ande codo timpo. Tha, ando iechto secolo, le mai but manușa denas duma grecisco, cadea că le palutne 27 lila andai Biblia sas-le scriime mai but ande cadai șib. O Iehova ci camlea ca i Biblia te avel scriime numai ande iech corocori șib. Aghies, cam ohto miliardea manușa de pe sea i phuv den duma but șiba. Sar daștin cadal manușa te sichion anda o Iehova?

12. Sar pherdile-pe le dumes anda Daniel 12:4 ande cadal palutne ghiesa?

¹² Prin o profeto Daniel, o Iehova phendea că, andel palutne ghiesa, „o ciacio prinjianimos” cai arachel-pe andi Biblia „va bariola”, adică but manușa va avela te hachiaren-les. (Citisar Daniel 12:4.) Cado prinjianimos barilea vi mai but anda codoia că i Biblia hai le publicații biblico sas-le traducime hai tipărime ande mai but șiba. I Biblia arăslea o mai traducime hai o mai prinjiando lil pa sea i phuv. Le Biblii traducime hai cărde catar le societăți comercialo sile poiechdata zurales cuci. Ji acana, o poporo le Iehovasco traducisardea o Cuvânto le Devlesco, sea sau cotora anda leste, ande mai but sar 240 șiba, hai oricon camel daștil te avel-les iech Biblia traducime ande leschi șib, bi te pochinel-la. Cadea că, manușa anda sea le națiuni așunen ‘i vestea lași anda o Regato’ anglal te avel o sfârșito. (Mat. 24:14) Amaro Del cai silo orta camel te del chichi mai bute manușenghe i posibilitatea te arăsăn te prinjianen-les cana citin lesco Cuvânto. Vo cherel cadai buchi anda codoia că iubil-ame zurales but.

13. Sostar daisaras te phenas că i Biblia sicavel i iubirea le Iehovaschi? (Ioan 21:25)

¹³ I Biblia ajutil-ame te hachiaras că o Iehova, Codo cai cărdea-la, silo iubirea, hai cadaia si leschi mai bari calitatea. (1 Ioan 4:8) Te gândisaras-ame ca so alosardea o Iehova  te șiol andi Biblia hai so nici. Vo dea-ame le buchia cai trebun amenghe caște avel amen iech amalimos chidino leia, te avel amen iech viața fericime acana hai ando viitorii te avel amen viața veșnico. Cu sea cadala, anda codoia că o Iehova iubil-ame, vo alosardea te na pherel amari goghi buchianța cai ci trebun amenghe caște slujisaras lesche. (Citisar Ioan 21:25.)

14. So aver buchia cai arachas-le andi Biblia sicaven că o Iehova iubil-ame?

¹⁴ O Iehova alosardea te del duma amența ande iech modo cai sicavel că sam cuci ande lesche iacha hai, cadea, te dichas leschi bari iubirea caring amende. Vo ci dea-ame andi Biblia iech lista anda so daisaras te cheras hai so nici ande le mai țâne buchia anda amari viața. Mai but, prin le relatări biblico, le șucar profeții hai le lașe sfaturi, vo ajutil-ame te alosaras mișto so trebul te cheras. Anda codoia, i Biblia cherel-ame te iubisaras le Iehovas vi mai but hai te așunas lestar anda sea o ilo.

15. a) Sar ajutil-ame i Biblia te hachiaras că le Iehovas duchal-les ciaces amendar? b) Ca so manușa andai Biblia gândisaren-pe i șeiorri, o phral hai i phei mai phuri andal imagini? (Gen. 39:1, 10-12; 2 Regi 5:1-3; Luca 2:25-38)

¹⁵ Andai Biblia hachiaras că le Iehovas duchal-les ciaces amendar. Ande late, arachas but relatări cai sicaven so si ando ilo ieche manușesco. Daisaras te hachiaras mișto so simțosarde le manușa andai Biblia, anda codoia că ‘simțonas sar amen’. (Iac. 5:17) Hai vi mai importanto, cana gândisaras-ame sar phiradea-pe o Iehova manușența sar amen, pachias vi mai but că vo silo „pherdo iubirea hai îndurătorii”. (Iac. 5:11)

16. So sichioas anda o Iehova cana citisaras andai Biblia sar phiradea vo codolența cai cărde greșeli? (Isaia 55:7)

 ¹⁶ Andi Biblia arachas vi aver buchi prin savi o Iehova sicavel peschi iubirea. Le Scripturi phenen că o Del ci va avela te mechel-ame cana cheras greșeli. Le israeliți păcătuisarde contra o Iehova mai butivar, tha, cana căisarde-pe ciaces, o Iehova iertisardea-le anda sea o ilo. (Citisar Isaia 55:7.) Vi le creștini anda o iechto secolo simțosarde i iubirea le Devleschi. Tela inspirația, o apostolo Pavel zuriardea pesche phralen ‘te iertisaren pherde lașimos hai te den duma șucar’ ieche manușeia cai cărdea iech baro păcato, tha căisardea-pe anda sea o ilo. (2 Cor. 2:6, 7; 1 Cor. 5:1-5) Zuriarel-ame but te jianas că o Iehova ci duriardea pestar pesche slujitoren numai anda codoia că greșisarde! Mai but, vo ajutisardea-le, ortosardea-le hai achardea-le te aven parpale ande leschi bari angali. Vo promitil că va avela te cherel sa cadea vi aghies codolența cai căin-pe anda sea o ilo. (Iac. 4:8-10)

17. Sostar si i Biblia iech baro daro catar o Iehova?

¹⁷ O Iehova dea-ame iech șucar daro, lesco Cuvânto. Sostar phenas cadaia? Sar dichleam ji acana, i Biblia sicavel o goghiaverimos, o ortomos hai i iubirea le Devleschi. Ande lache pagini, arachas but buchia cai sicaven că o Iehova camel te prinjianas-les hai te avas lesche amala.

18. Sar daisaras te sicavas că si cuci anda amende o daro perfecto cai dea-les amenghe o Iehova?

¹⁸ Ci camas te bâstras niciechdata că i Biblia si iech „daro perfecto” catar amaro Del. (Iac. 1:17) Sar daisaras te sicavas că si cuci anda amende cado daro? Cana citisaras le Devlesche dumes sfânto andai Biblia hai gândisaras-ame ca so citisaras. Cadea, daisaras te pachias zurales că amaro baro Del Iehova, cai cărdea-la, va dela-ame but miștimata ande sea le buchia cai cheras-le hai va avela te arachas „o prinjianimos anda o Del”. (Prov. 2:5)