Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 9

A aupuru i te ô o te ora

A aupuru i te ô o te ora

“Maoti o ˈna e ora ˈi, e hahaere ai e e vai mai ai tatou.”—OHI. 17:28.

HIMENE 141 Te semeio o te ora

HAAPOTORAA a

1. No te aha mea faufaa to tatou ora no Iehova?

 A FERURI na e ua horoa te hoê hoa ia outou i te hoê taoˈa faufaa mau no ˈna. E hohoˈa penihia tahito, tera râ, mea moni roa. Ua marau te mau û, ua tafetafeta e ua afâfâ atoa. Noa ˈtu râ, ua hau e mirioni tara Marite te faito moni o tera peni hohoˈa. Mea papu, e rave outou i te mau mea atoa no te haapao maitai i te reira. Hoê â huru no Iehova. Ua horoa mai o ˈna i te hoê ô faufaa mau, te ô o te ora. Ua tae roa o ˈna i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti ei hoo no te faaora ia tatou ei faaiteraa ïa e mea faufaa roa to tatou ora no ˈna.—Ioa. 3:16.

2. Mai tei faahitihia i roto i te Korinetia 2, 7:1, eaha ta Iehova e titau ra ia tatou ia rave?

2 O Iehova te tumu o te ora. (Sal. 36:9) Ua tiaturi atoa te aposetolo Paulo i te reira a parau ai oia: “Maoti o ˈna e ora ˈi, e hahaere ai e e vai mai ai tatou.” (Ohi. 17:25, 28) E nehenehe ïa tatou e parau e e ô to tatou ora no ǒ mai i te Atua ra. Hau atu, no to ˈna here te horoa mai ra Iehova i ta tatou e hinaaro mau ra no te ora. (Ohi. 14:15-17) Aita râ Iehova e faaora semeio ia tatou. Inaha hoi, te titau ra o ˈna ia rave tatou i te mau mea atoa no te haapao maitai i to tatou ea a nehenehe atu ai e tavini noa ia ˈna. (A taio i te Korinetia 2, 7:1.) No te aha mea tia ia paruru ia tatou e to tatou ea e e nafea tatou e na reira ˈi?

A HAAFAUFAA I TE Ô O TE ORA

3. Eaha hoê tumu e titauhia ˈi ia haapao maitai tatou i to tatou ea?

3 Ia haapao maitai tatou i to tatou ea, e nehenehe ïa tatou e tavini ia Iehova ma to tatou puai atoa. (Mar. 12:30) Te hinaaro ra tatou e “pûpû atu i to [tatou] tino ei tusia ora e te moˈa e te au i te Atua.” No reira tatou e ore ai e rave i te tahi ohipa o te haafifi i to tatou ea. (Roma 12:1) Tera râ, noa ˈtu e haapao maitai tatou i to tatou ea, e nehenehe iho â tatou e maˈihia. E rave râ tatou i te mau mea atoa no te paruru ia tatou no te faaite ia Iehova i to tatou mauruuru no te ô o te ora.

4. Eaha ta te arii Davida i hinaaro e rave?

4 Ua faataa te arii Davida no te aha oia i haafaufaa ˈi i te ô o te ora ta te Atua i horoa mai a papai ai oia: “Eaha te noaa mai ia ˈu ia pohe au, ia reva vau i roto i te apoo? E arue anei te repo ia oe? E faaite anei te reira i to haapao maitai?” (Sal. 30:9) Ua papai paha Davida i te reira a fatata ˈi oia i te pohe. Ua faaoti papu râ oia i te paruru noa i to ˈna ora e i te haapao maitai i to ˈna ea, ia nehenehe oia e tamau noa i te tavini ia Iehova. Papu maitai e tera atoa ta tatou e faaoti papu i te rave.

5. Noa ˈtu te maˈi e te matahiti rahi, eaha ta tatou e nehenehe e rave?

5 No te maˈi e te matahiti rahi, eita paha tatou e nehenehe faahou e rave mai na mua ˈˈe. E nehenehe te reira e faatoaruaru ia tatou. Eiaha râ tatou e faaea i te haapao maitai i to tatou ea. No te aha? No te mea, noa ˈtu to tatou faito matahiti aore ra te maˈi, e nehenehe tatou mai te arii Davida e tamau noa i te tavini ia Iehova. Mea mahanahana mau ia ite e noa ˈtu te maˈi e te matahiti rahi, mea faufaa roa tatou no Iehova. (Mat. 10:29-31) Noa ˈtu e pohe tatou, e nehenehe Iehova e faatia mai ia tatou. (Ioba 14:14, 15) A ora noa ˈi tatou, e rave anaˈe i te mau mea atoa no te haapao maitai i to tatou ea e no te paruru ia tatou.

A HAAPAE I TE MAU PEU O TE TUINO I TO OUTOU EA

6. Eaha ta Iehova e titau ra ia tatou ia rave no nia i te maa e te inu?

6 Noa ˈtu e ere te Bibilia i te hoê buka o te faataa ra e nafea ia paruru i to ea e eaha te maa e tano ia amu, e faaite mai râ eaha te manaˈo o Iehova no nia i te reira. Ei hiˈoraa, te faaitoito ra te Bibilia ia “faaatea i te mau mea ino” i to tatou tino. (Koh. 11:10) Te opani etaeta ra te Bibilia i te amu-rahi-raa i te maa e te inu-hua-raa i te ava. E nehenehe hoi te reira e tuino i to tatou ea e e haapohe ia tatou. (Mas. 23:20) Te hinaaro ra Iehova ia faatanotano noa tatou i te mea ta tatou e amu e e inu.—Kor. 1, 6:12; 9:25.

7. E nafea te aˈoraa itehia i roto i te Maseli 2:11 e tauturu ai ia tatou ia rave i te faaotiraa maitai no to tatou ea?

7 E rave tatou i te mau faaotiraa o te faaite i to tatou mauruuru no te ô o te ora ma te feruri maite hou a faaoti ai i te tahi noa ˈˈe ohipa. (Sal. 119:99, 100; a taio i te Maseli 2:11.) Ei hiˈoraa, e feruri maite tatou eaha ta tatou e amu. Mai te peu mea au na tatou te hoê maa, tera râ, e nehenehe te reira e tuino i to tatou ea. Eaha te rave? Eita ïa tatou e amu i te reira. Hau atu, e haerea paari ia taoto maitai tatou, ia hautiuti i te tino e ia vai mâ noa tatou e to tatou fare.

A APE I TE MAU TUPURAA ATÂTA

8. Mea nafea te Bibilia i te faaiteraa e mea faufaa no Iehova ia paruru tatou ia tatou?

8 Ua horoa Iehova i te mau Iseraela i te tahi mau ture o te nehenehe e paruru ia ratou ia tupu te hoê fifi rahi i te fare e i te vahi raveraa ohipa. (Exo. 21:28, 29; Deut. 22:8) Ia haapohe noa ˈtu te hoê taata i te tahi atu ma te opua ore, e roohia o ˈna i te tahi faahopearaa ino mau. (Deut. 19:4, 5) Te haapapu ra te Ture e e faautuahia te taata o te haapepe i te hoê vahine hapû, noa ˈtu aita hoê aˈe tei pohe. (Exo. 21:22, 23) Te faataa maitai ra te Bibilia e te hinaaro ra Iehova ia rave tatou i te mau mea atoa no te paruru ia tatou e ia vetahi ê.

E nafea tatou e faaite ai e te haafaufaa ra tatou i te ora i roto i tera mau tupuraa? (A hiˈo i te paratarafa 9)

9. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te paruru ia tatou ia ore tatou e fifihia? (A hiˈo atoa i te mau hohoˈa.)

9 E faaite tatou i te mauruuru no te ô o te ora ma te rave i te mau mea atoa no te paruru ia tatou i te fare e i te vahi raveraa ohipa. Ei hiˈoraa, e faanaho tatou i te hoê vahi papu no te mau taihaa atâta, te mau raau taero e te mau raau rapaauraa. Ma te na reira, eita atoa ïa te mau tamarii e fifihia. Ia faaama tatou i te auahi, ia tahu i te pape e ia faaohipa tatou i te mau matini uira, e ara tatou i te ore e vaiiho noa i te reira ma te haapao ore. Eita atoa tatou e faahoro i te pereoo mai te peu ua amu tatou i te tahi raau, ua inu tatou i te ava aore ra ua rohirohi roa tatou. Hau atu â, eita tatou e taniuniu a faahoro noa ˈi i te pereoo.

IA TUPU TE HOÊ ATI

10. Eaha ta tatou e nehenehe e rave hou a tupu ai te hoê ati e i te roaraa o te reira?

10 I te tahi taime, eita tatou e ite afea te hoê ati e tupu ai, mai te ati natura, te maˈi pee e te faahuehueraa. Ia tupu noa ˈtu te reira, e nehenehe tatou e ora ˈtu e e paruru ia tatou ma te faarue i te vahi tei roohia i te ati e ma te pee i te mau aratairaa a te faatereraa. (Roma 13:1, 5-7) E nehenehe tatou e faaineine ia tatou hou a tupu ai te hoê ati. Mea tano ïa ia faaroo tatou i te mau aratairaa a te faatereraa. Ei hiˈoraa, e haaputu paha tatou i te pape e te maa o te ore e pê oioi e tae noa ˈtu i te tahi mau raau.

11. Ia tupu te maˈi pee, eaha te tia ia tatou ia rave?

11 Eaha te tia ia tatou ia rave, ia parare noa ˈtu te maˈi pee i ǒ tatou? Mea faufaa ia haapao tatou i te mau faaueraa a te faatereraa, mai te horoiraa i te rima, te faaatearaa te tahi i te tahi, te tamauraa i te paruru vaha e te opanipaniraa e haere i rapae i te fare. E faaite tatou i te mauruuru no te ô o te ora ma te auraro i taua mau aratairaa ra.

12. I te roaraa o te hoê ati natura, e nafea te Maseli 14:15 e tauturu ai ia tatou ia ite eaha te parau e tia ia faaroo?

12 Ia tupu te hoê ati, e faaroo tatou i te tahi mau parau a te mau hoa, taata tapiri e no roto mai i te parau apî. E ere râ tera mau parau i te mea mau. Eiaha ïa tatou e tiaturi “i te mau parau atoa” ta tatou e faaroo ra. Mea maitai aˈe no tatou ia faaroo i te mau parau no ǒ mai i te mau tia faatere e te mau taote. (A taio i te Maseli 14:15.) Te tutava ra te Tino aratai e te mau amaa ia noaa ia ratou te mau haamaramaramaraa tano hou a horoa ˈi i te aratairaa no nia i te mau putuputuraa a te amuiraa e te ohipa pororaa. (Heb. 13:17) Ia pee tatou i ta ratou aratairaa, aita tatou e fifihia e e paruru atoa tatou ia vetahi ê. Ma te na reira, te tauturu ra tatou ia vetahi ê ia faatupu ratou i te manaˈo maitai no nia i te mau Ite no Iehova.—Pet. 1, 2:12.

A FAAINEINE NO TE ORE E FARII I TE TOTO

13. E nafea tatou e faaite ai e te haafaufaa ra tatou i te ora i te taime e titauhia ˈi ia faatura i te ture a Iehova no nia i te toto?

13 E rave rahi taata o te ite eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te toto. E pee tatou i te faaueraa a Iehova no nia i te toto ma te ore e farii i te pâmuraa toto, noa ˈtu te faaruru ra tatou i te hoê tupuraa ru. (Ohi. 15:28, 29) E ere râ te auraa e te hinaaro ra tatou e pohe. Aita roa ˈtu! Te haafaufaa nei tatou i te ora ta te Atua i horoa mai ei ô na tatou. E imi tatou i te tauturu a te mau taote aravihi o te farii i te rapaau ia tatou ma te ore e faaohipa i te toto.

14. Eaha te tia ia rave ia ore tatou e fifihia i te pae rapaauraa?

14 Ia haapao maitai tatou i to tatou ea mai tei faahitihia na mua ˈtu, eita ïa e titauhia ia tapuhia tatou aore ra ia rave tatou i te hoê ravea rapaauraa teimaha. Rahi noa ˈtu tatou i te haapao maitai i to tatou ea, oioi noa ïa tatou i te maitai mai i muri aˈe i te hoê tapuraa. Eita atoa tatou e fifihia, ia haapao maitai tatou i te mea e vai ra i te fare e i te vahi raveraa ohipa e ia faatura tatou i te ture purumu.

No te mea te haafaufaa ra tatou i te ô o te ora, e faaî ïa tatou i te tareta toto DPA e e afai atoa tatou i te reira na muri ia tatou i te mau taime atoa (A hiˈo i te paratarafa 15) d

15. (1) No te aha mea faufaa ia faaapî i ta tatou tareta toto DPA? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) Mai ta te video e faaite ra, e nafea tatou e rave ai i te mau faaotiraa papu maitai no nia i te faaohiparaa i te toto?

15 I te mea te haafaufaa ra tatou i te ô o te ora, e faaî tatou i te hoê tareta toto parauhia Instructions médicales/Désignation d’une personne de confiance a afai atu ai i te reira na muri ia tatou i te mau taime atoa. b E faaite teie api parau i ta tatou mau faaotiraa no nia i te pâmuraa toto e te tahi atu mau ravea rapaauraa. Ua faaapîhia anei ta outou tareta toto? A faaapî oioi atu i te reira mai te peu e titauhia aore ra a faaî atu i te tahi. Ma te na reira, oioi ïa te mau taote i te taa eaha ta tatou i faaoti e oioi atoa tatou i te fanaˈo i te hoê ravea rapaauraa papu. E tauturu atoa teie api parau ia ratou ia ore e horoa mai i te tahi raau o te nehenehe e haafifi i to tatou ea. c

16. Eaha te rave mai te peu aita tatou e ite e nafea ia faaî i te hoê tareta toto?

16 O tatou pauroa te nehenehe e roohia i te hoê fifi aore ra maˈi, mea apî anei tatou aore ra mea itoito maitai. (Koh. 9:11) No reira, mea faufaa roa ia faaî i te hoê tareta toto. Mai te peu aita outou e ite ra e nafea ia faaî i te reira, a ani i te tauturu a te mau matahiapo. E nehenehe ratou e tauturu ia outou, eita râ ratou e faaoti no outou. Na outou iho â tera faaotiraa e rave. (Gal. 6:4, 5) E nehenehe râ ratou e faataa ia outou i te auraa o te mea e faahitihia ra i roto i te tareta e e nafea ia papai i ta outou i maiti.

A FAAITE I TE HOÊ HURU FERURIRAA TANO

17. E nafea tatou e faaite ai i te hoê huru feruriraa tano no nia i te ea?

17 E rave tatou i te mau faaotiraa no nia i to tatou ea e e maiti tatou i te ravea rapaauraa maoti i ta tatou i haapii i roto i te Bibilia. (Ohi. 24:16; Tim. 1, 3:9) Ia rave tatou i te hoê faaotiraa a aparau atu ai ia vetahi ê no nia i ta tatou i faaoti, e haamanaˈo tatou i ta te Philipi 4:5 e parau ra: “Ia itehia to outou huru au noa e te taata atoa.” Ia faaite tatou i te hoê huru feruriraa tano, eita tatou e haapeapea rahi roa no to tatou ea. Eita atoa tatou e faahepo ia vetahi ê ia manaˈo mai ia tatou. E here e e faatura noa tatou i to tatou mau taeae e tuahine, noa ˈtu mea taa ê te mau faaotiraa ta ratou e rave.—Roma 14:10-12.

18. E nafea tatou e faaite ai i to tatou mauruuru no te ô o te ora?

18 E faaite tatou i to tatou mauruuru ia Iehova, te tumu o to tatou ora, ma te haapao maitai i to tatou ea e ma te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna. (Apo. 4:11) I teie mahana, te faaruru nei tatou i te maˈi e te ati e rave rau. E ere râ tera te oraraa ta te Atua Poiete i hinaaro no tatou. Maoti o ˈna e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te ora mure ore. I taua taime ra, e ore roa te mauiui e te pohe. (Apo. 21:4) A tiai noa ˈi, te oaoa ra tatou i teie ô o te ora e i te tavini i to tatou Metua i te raˈi î i te here ra o Iehova.

HIMENE 140 Te ora mure ore

a E tauturu mai teie tumu parau haapiiraa ia haafaufaa ˈtu â tatou i te ô o te ora ta te Atua i horoa mai. E hiˈopoa tatou eaha te rave no te paruru ia tatou e to tatou ea a tupu ai te hoê ati natura e eaha te rave no te ape i te tahi tupuraa atâta. E hiˈopoa atoa tatou eaha te tia ia rave no te faaineine ia tatou no te hoê fifi ru i te pae rapaauraa.

b E parau-atoa-hia tera api parau DPA.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaî ra te hoê taeae i ta ˈna tareta toto DPA e e afai atoa o ˈna na muri ia ˈna.