Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 12

A haapii atu â no nia ia Iehova na roto i ta ˈna poieteraa

A haapii atu â no nia ia Iehova na roto i ta ˈna poieteraa

“E ite-maitai-hia hoi to ˈna mau huru maitatai eita e ite-mata-hia . . . mai te poieteraahia mai â te taata, no te mea e taa-maitai-hia te reira na roto i te mau mea i hamanihia.”—ROMA 1:20.

HIMENE 6 Faaite nei te mau raˈi i to te Atua hanahana

HAAPOTORAA a

1. Eaha te hoê ravea i ite maitai atu â ˈi Ioba ia Iehova?

 TE APARAURAA faahiahia roa ˈˈe a Ioba i roto i to ˈna oraraa, o to ˈna ïa aparauraa e te Atua ra o Iehova. Ia papu atu â ia Ioba e e Atua paari o Iehova e te aupuru i ta ˈna mau tavini, ua haaferuri oia ia Ioba no nia i te tahi mau mea ta ˈna i poiete. Ei hiˈoraa, ua haamanaˈo Iehova ia Ioba e mai ta ˈna e aupuru ra i te mau animara, e aupuru atoa oia ia ˈna. (Ioba 38:39-41; 39:1, 5, 13-16) I to ˈna feruriraa no nia i te mau mea i poietehia, mea rahi ta Ioba i haapii no nia i te mau huru maitatai o to ˈna Atua.

2. I teihea taime e ere ai i te mea ohie ia hiˈopoa i ta Iehova poieteraa?

2 E nehenehe tatou e haapii atu â no nia i to tatou Atua a hiˈopoa ˈi i ta ˈna poieteraa. E ere paha i te mea ohie i te tahi taime. Mai te peu te ora nei tatou i roto i te hoê oire, mea fifi paha ia mataitai i te poieteraa. E noa ˈtu te ora nei tatou i te mataeinaa, aita paha to tatou e taime. E hiˈo anaˈe no te aha e mea faufaa ia rave i te taime no te hiˈopoa i te poieteraa. E hiˈo tatou mea nafea Iehova raua Iesu i te faaohiparaa i te poieteraa i roto i ta raua haapiiraa e eaha ˈtu â ta tatou e haapii mai no nia i te natura.

NO TE AHA E HIˈOPOA ˈI I TE POIETERAA?

Ua hinaaro Iehova ia au Adamu i ta ˈna poieteraa e ia topa i te iˈoa o te animara (A hiˈo i te paratarafa 3)

3. Na te aha e faaite ra e ua hinaaro Iehova ia au Adamu i te poieteraa?

3 Ua hinaaro Iehova ia au te taata matamua i ta ˈna poieteraa. I to ˈna hamaniraa ia Adamu, ua horoa oia no ˈna i te hoê paradaiso nehenehe mau e ua faaue oia ia ˈna ia haapao e ia faarahi i taua paradaiso ra. (Gen. 2:8, 9, 15) A feruri na i te oaoa rahi o Adamu a mataitai ai oia i te huero maa ia oteo mai e te tiare ia uaa mai. E fanaˈoraa to Adamu i te atuaturaa i te ô i Edene! Ua ani atoa Iehova ia Adamu ia topa i te iˈoa o te mau animara. (Gen. 2:19, 20) E nehenehe ta Iehova e rave i teie ohipa, aita râ, ua tuu oia i te reira ia Adamu. Papu maitai e hou Adamu a topa ˈi i te iˈoa o te animara, ua hiˈopoa maite oia ia ratou, to ratou hohoˈa e to ratou huru. Eita e ore e ua au roa o Adamu i teie ohipa. Ua riro mau â te reira ei ravea no ˈna no te ite maitai atu â i te paari o Iehova, e te nehenehe e te faahiahia o ta ˈna poieteraa.

4. (1) Eaha te hoê tumu e tia ˈi ia tatou ia hiˈopoa i te poieteraa? (2) Eaha te mea ta outou e faahiahia ra i roto i te poieteraa?

4 Hoê tumu e tia ˈi ia tatou ia hiˈopoa i te poieteraa, no te mea ïa e na Iehova e ani mai ra, a na ô ai: “A fariu i to outou mata i te raˈi e a hiˈo.” Ui maira oia: “Na vai i poiete i teie mau mea?” Ua ite tatou i te pahonoraa. (Isa. 40:26) Na Iehova i poiete i te mau mea ora atoa i roto i te raˈi, i nia i te fenua e i roto i te miti, e e haapiiraa anaˈe ta teie mau mea ora atoa e horoa mai. (Sal. 104:24, 25) A feruri atoa na i to tatou huru hamaniraahia. Ua hamani te Atua ia tatou ia nehenehe tatou e faahiahia i mua i te nehenehe o te natura. E nehenehe atoa tatou e ite, e faaroo, e tapea, e tamata e e hauˈa i te rauraa o te mau mea ta ˈna i poiete.

5. Ia au i te Roma 1:20, e nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈopoaraa i ta Iehova poieteraa?

5 Te faaite mai ra te Bibilia i te tahi atu tumu faufaa e tia ˈi ia tatou ia hiˈopoa i te poieteraa. E haapii mai te reira no nia i te huru maitatai o Iehova. (A taio i te Roma 1:20.) Ei hiˈoraa, a hiˈo na mea nafea to Iehova hamaniraa i te mau mea atoa. Aita anei te reira e faaite mai ra i to ˈna paari? E a feruri na i te rauraa o te maa ta tatou e nehenehe e amu. E haapapuraa teie e mea here na te Atua i te huitaata. Ia ite tatou i te huru o Iehova na roto i te mau mea ta ˈna i hamani, e matau maitai e e faafatata ˈtu â tatou ia ˈna. I teie nei, e hiˈo anaˈe mea nafea Iehova i te faaohiparaa i te poieteraa no te horoa i te haapiiraa faufaa roa i te taata.

UA FAAOHIPA TE ATUA I TE POIETERAA NO TE FAATAA MAI I TO ˈNA HURU

6. Eaha ta te tere o te mau manu e haapii mai ra?

6 E tarena ta te Atua. Pauroa te matahiti, mai te hopea Fepuare e tae atu i te afaraa no Me, e ite to Iseraela i te manu heside ia rere na nia i to ratou fenua no te tere i te pae apatoerau. Ua parau te Atua i to Iseraela: “Te heside atoa i nia i te raˈi tei ite i te tau e rere ai oia.” (Ier. 8:7) Mai ta Iehova i faanaho i te hoê tarena no teie mau manu, ua faanaho atoa oia i te hoê tarena no te faatupu i ta ˈna mau haavaraa. I teie mahana, ia hiˈo tatou i te tere o te mau manu, e haamanaˈo tatou e e “tau faataahia” iho â ta Iehova no te haamou i teie ao ino.—Hab. 2:3.

7. Eaha ta te rereraa o te manu e haapapu mai ra? (Isaia 40:31)

7 E horoa Iehova i te puai i ta ˈna mau tavini. Na roto ia Isaia, ua fafau Iehova e ia paruparu to ˈna nunaa, e horoa oia i te puai ia “pee ratou mai te huru ra e pererau to ratou mai te aeto.” (A taio i te Isaia 40:31.) Ua matau to Iseraela i te ite i te mau aeto ia pee i te mataˈi o te puhi na raro mai i to ratou pererau. E haamanaˈo te reira e mai ta Iehova i horoa i te puai i teie mau manu, e horoa atoa oia i te puai i ta ˈna mau tavini. Ia ite tatou i te mau manu rahi ia maraa noa ˈtu â i te teiteiraa o te raˈi maoti te puai o te mataˈi, e haamanaˈo tatou e e nehenehe Iehova e horoa mai i te puai no te faaruru i te mau fifi.

8. Eaha ta te poieteraa a te Atua i haapii ia Ioba, e eaha ta tatou e haapii mai?

8 E nehenehe tatou e tiaturi ia Iehova. Ua tauturu Iehova ia Ioba ia tiaturi atu â ia ˈna. (Ioba 32:2; 40:6-8) I to ˈna aparauraa ia Ioba, ua faahiti te Atua e rave rahi ohipa ta ˈna i poiete, mai te fetia, te ata e te uira. Ua faahiti atoa Iehova i te mau animara, mai te puaatoro oviri e te puaahorofenua. (Ioba 38:32-35; 39:9, 19, 20) E haapapuraa anaˈe te reira o te puai rahi o te Atua, to ˈna here e to ˈna paari. Maoti teie aparauraa i tiaturi atu â ˈi Ioba ia Iehova. (Ioba 42:1-6) Hoê â huru no tatou, ia hiˈopoa tatou i te poieteraa, e haamanaˈo tatou i te paari faito ore e te puai hope o Iehova. E nehenehe atoa ta ˈna e faaore i to tatou mau fifi e e na reira iho â oia. Maoti te reira e puai atoa ˈi to tatou faaroo.

UA FAAOHIPA IESU I TE POIETERAA NO TE FAATAA MAI I TE HURU O TO ˈNA METUA

9-10. Eaha ta te mahana e te ûa e haapii mai ra no nia ia Iehova?

9 Ua matau maitai Iesu i te natura. Ei “rave ohipa aravihi,” ua apiti oia i to ˈna Metua i te poieteraa o te ao nui. (Mas. 8:30) I muri aˈe, ia ˈna i haere mai i nia i te fenua, ua faaohipa oia i te poieteraa no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ i te huru o to ˈna Metua. E hiˈo anaˈe i te tahi o teie mau haapiiraa.

10 E faaite Iehova i to ˈna here i te taata atoa. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua paraparau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te mahana e te ûa, ta te taata hoi e ore e tâuˈa rahi nei. Mea faufaa roa te mahana e te ûa no te ora. Aita Iehova e faaere ra i te reira i te taata ino, e horoa râ oia i te mahana e te ûa no te taata atoa. (Mat. 5:43-45) Ua faaohipa Iesu i te reira no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ e ua hinaaro Iehova ia here tatou i te taata atoa. Ia mataitai tatou i te mahana aore ra te ûa ia topa, e nehenehe tatou e feruri i nia i to Iehova here no te taata atoa. E turai to ˈna hiˈoraa ia tatou ia na reira atoa ma te poro i te taata atoa.

11. E nafea tatou e itoitohia ˈi a mataitai ai i te mau manu o te raˈi?

11 E aupuru Iehova ia tatou i te pae tino. I roto â i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua parau Iesu: “A hiˈo maitai na i te mau manu o te reva. Eita ratou e ueue i te huero, e ooti e e haaputu i te maa. Teie râ, te faaamu ra to outou Metua i te raˈi ia ratou.” Eita e ore e ua ite te taata i te manu ia rere na nia ia ratou a ui ai Iesu: “E ere anei mea faufaa aˈe outou ia ratou?” (Mat. 6:26) Aue te mahanahana ia ite e e aupuru Iehova ia tatou i te pae tino! (Mat. 6:31, 32) E itoito-noa-hia te mau tavini a Iehova i teie haapiiraa. Ua toaruaru te hoê tuahine Paniora no te mea aita i itehia mai ia ˈna te hoê nohoraa. Ia ˈna râ i ite i te manu ia amu i te huero maa e te maa hotu, ua itoitohia oia. Ua parau oia: “Ua haamanaˈo mai teie mau manu ia ˈu e mai ta Iehova e aupuru ra ia ratou e aupuru atoa mai oia ia ˈu.” Aita i maoro, noaa mai nei ia ˈna te hoê nohoraa.

12. Ia au i te Mataio 10:29-31, eaha ta te manu rii e haapii mai ra no nia ia Iehova?

12 Mea faufaa tatou tataitahi no Iehova. Hou Iesu a tono ai i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te pororaa, ua tauturu oia ia ratou ia ore ia mǎtaˈu i te patoiraa. (A taio i te Mataio 10:29-31.) Ua faahiti oia i te manu i ite-pinepine-hia na i Iseraela. Mea mâmâ roa tera mau manu i te tau o Iesu. Ua parau râ oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia mairi noa ˈtu râ hoê o ratou i raro, e ite iho â to outou Metua i te reira.” Na ô faahou atura oia: “Mea faufaa aˈe outou i te manu rii e rave rahi.” Te haapapu ra ïa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e mea faufaa ratou tataitahi no Iehova, eiaha ïa ratou e mǎtaˈu i te hamani-ino-raa. Papu, ua haamanaˈo te mau pǐpǐ i ta Iesu mau parau a ite ai ratou i te manu rii ia rere na te mau oire ta ratou i poro. No reira, ia ite oe i te hoê manu rii, a haamanaˈo “mea faufaa aˈe [oe] i te manu rii e rave rahi.” Maoti ta Iehova tauturu, e nehenehe oe e faaruru i te patoiraa ma te mǎtaˈu ore.—Sal. 118:6.

E NAFEA IA ITE HAU ATU NO NIA I TE ATUA MAOTI TE POIETERAA?

13. Eaha te tauturu ia tatou ia apo mai i te haapiiraa no roto mai i te poieteraa?

13 E nehenehe oe e haapii hau atu â no nia ia Iehova maoti te poieteraa. Na mua roa, a faataa i te taime no te mataitai i te natura. I muri mai, a feruri eaha ta te reira e haapii mai ra no nia ia Iehova. E ere paha i te mea ohie no tatou. Te parau ra Géraldine, te hoê tuahine no Cameroun: “Ua paari au i te oire, e tia ïa ia tutava ˈtu â no te mataitai i te natura.” Te faatia ra te hoê matahiapo o Alfonso te iˈoa: “Ua titauhia ia ˈu ia faataa i te taime no te mataitai i te poieteraa a Iehova e no te feruriruri eaha ta te reira e haapii mai ra no nia ia ˈna.”

Ia ˈna i hiˈo i te poieteraa, ua feruriruri Davida i ta te reira e haapii mai ra no nia ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. Eaha ta Davida i haapii mai i te feruriruriraa oia i nia i te poieteraa a te Atua?

14 Ua feruri maite Davida i nia i te poieteraa a te Atua. Ua parau oia ia Iehova: “Ia hiˈo vau i to mau raˈi, te ohipa a to rima, te avaˈe e te mau fetia ta oe i faaineine, eaha te taata nei i manaˈo ai oe ia ˈna?” (Sal. 8:3, 4) Ia mataitai Davida i te raˈi i te po, aita oia i mataitai noa i te fetia, ua feruri atoa râ oia eaha ta te reira e haapii mai ra no nia i te Atua. Ua taa ia ˈna te rahi hau ê o Iehova. I te tahi atu taime, ua feruriruri Davida e mea nafea to ˈna tino i te tupuraa i roto i te opu o to ˈna metua vahine. A feruri ai oia i nia i te huru i hamanihia ˈi to ˈna tino, ua faahiahia ˈtu â o ˈna i te paari o Iehova.—Sal. 139:14-17.

15. A horoa i te tahi mau hiˈoraa e ite ai oe i to Iehova mau huru maitatai i roto i te poieteraa. (Salamo 148:7-10)

15 Mai ia Davida, mea rahi ta tatou e nehenehe e mataitai i roto i te natura a feruriruri atu ai i nia iho. Ia hiˈo outou ati aˈe ia outou, e ite outou i te mau huru maitatai o Iehova. Ei hiˈoraa, e taa ia outou te puai o Iehova ia mahanahana to outou iri i te hihi mahana. (Ier. 31:35) A feruri na i te paari o te Atua a hamani ai te hoê manu i to ˈna ofaaraa. E ite outou e e Atua oaoa o Iehova a ite ai i te hoê fanauˈa urî ia horo na muri i to ˈna aero. E mauruuru atoa outou ia Iehova no to ˈna here ia ite outou i te hoê metua vahine e hauti ra e ta ˈna aiû. E rave rahi ta tatou e haapii no nia ia Iehova maoti te poieteraa, inaha te arue nei te mau mea atoa ia ˈna, te mea rahi e te mea iti, te mea piri e te mea atea.—A taio i te Salamo 148:7-10.

16. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave?

16 E Atua î i te paari to tatou, te here, te puai e tei hamani i te mau mea nehenehe mau. E ite tatou i teie mau huru maitatai to ˈna ia mataitai tatou i te poieteraa. E rave anaˈe ïa i te taime no te mataitai e no te feruri eaha ta te reira e haapii mai ra no nia ia Iehova. Ia na reira tatou, e faafatata ˈtu â tatou i to tatou Atua poiete. (Iak. 4:8) I roto i to muri nei tumu parau haapiiraa, e hiˈo tatou e nafea te mau metua e nehenehe ai e faaohipa i te poieteraa no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia faafatata ˈtu â ia Iehova.

HIMENE 5 Te mau ohipa maere a te Atua

a Mea faahiahia te mau mea ta Iehova i poiete. A feruri na i te puai o te mahana e te nehenehe o te mau tiare. E nehenehe atoa ta ˈna poieteraa e haapii ia tatou no nia i to ˈna huru. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou no te aha e mea faufaa ia faataa i te taime no te hiˈopoa i te poieteraa e e nafea te reira e faafatata ˈtu â ˈi ia tatou i to tatou Atua.