Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 12

Jma zunibiaʼnu Jehová ra guidúʼyanu ca ni bizáʼ

Jma zunibiaʼnu Jehová ra guidúʼyanu ca ni bizáʼ

«Neca qué rihuinni ca cualidad stiʼ Dios, peru dede dxi guyáʼ guidxilayú rihuinni dxichi guiráʼ ni lu ca cosa ni bizaʼbe» (ROM. 1:20).

CANCIÓN 6 Guibáʼ ca rusisácani Jiobá

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Xi gucané Job gunibiáʼ chaahuiʼ Jehová?

 TOBI de ca cosa ni jma bisisaca Job lu xquendanabani nga ra guniʼné Jehová laa. Gudxi Jehová laabe gúʼyabe pabiáʼ sicarú guiráʼ ca ni bizáʼ. Ndiʼ zacané laabe gúʼyabe pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jehová ne gápabe confianza rapa Jehová ca xpinni. Casi ra biʼyaʼ Job rudii Jehová ni caquiiñeʼ ca maniʼ ca para guibánicaʼ, gunna dxíchibe laaca zudii Jehová guiráʼ ni caquiiñebe (Job 38:39-41; 39:1, 5, 13-16). Ra guníʼ ique Job lu ca ni bizáʼ Jehová riʼ, gucané ni laabe gunibiáʼ chaahuibe ca cualidad stiʼ.

2. ¿Xiñee raca nagana para laanu guidúʼyanu ca ni bizáʼ Jehová?

2 Laanu laaca zanda gunibiáʼ chaahuinu Jehová ra guidúʼyanu ca ni bizáʼ. Peru zándaca gácani nagana para laanu, ¿xiñee yaʼ? Purtiʼ pa nabézanu ndaaniʼ guidxi la? zándaca qué ridúʼyanu ca cosa ni bizáʼ Jehová. Ne pa nabézanu xiixa lugar casi ti ranchu la? zándaca huaxiéʼ tiempu nápanu para guidúʼyanu ca ni. Nga runi chiguidúʼyanu xiñee risaca cueenu tiempu para guidúʼyanu guiráʼ ca ni bizáʼ Jehová. Laaca zadúʼyanu ximodo biquiiñeʼ Jehová ne Jesús ca ni guyáʼ para gusiidicaʼ laanu stale cosa risaca, ne xi zanda gúninu para guizíʼdirunu de laacani.

¿XIÑEE CAQUIIÑEʼ GUIDÚʼYANU CA NI BIZÁʼ JEHOVÁ?

Ni gucalaʼdxiʼ Jehová nga ñechené Adán ca ni bizaʼbe ne niguixhe lá ca maniʼ que. (Biiyaʼ párrafo 3).

3. ¿Xi biʼniʼ Jehová para chuʼ Adán nayecheʼ ne guiráʼ ni bizaʼbe?

3 Ni gucalaʼdxiʼ Jehová nga ñechené primé hombre que guiráʼ ni bizaʼbe. Ngue runi guluube Adán ndaaniʼ ti jardín sicarú para gapaʼ ni, guʼyaʼ ni, ne gusiroobaʼ ni (Gén. 2:8, 9, 15). Bixuiʼlú ni biʼniʼ sentir Adán ora biʼyaʼ gundani ca yagahuiiniʼ que ne bieleʼ ca guieʼ que. Ti privilegiu para laabe nga gápabe jardín de Edén que. Laaca gunabaʼ Jehová Adán quixheʼ lá ca maniʼ que (Gén. 2:19, 20). Neca ñanda ñuni Jehová ni, peru bidiibe Adán guni dxiiñaʼ que. Zándaca para gudixhe Adán lácame gupa xidé biiyaʼ chaahuibe ximodo laacame ne xi guiráʼ rúnicame. Sicarú dxiiñaʼ que, purtiʼ ora cayúnibe ni, bidiibe cuenta pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Bixhózebe Jehová ne pabiáʼ napa gracia pur modo bizáʼ de guiráʼ ni.

4. a) ¿Xi razón nápanu para guidúʼyanu ca ni bizáʼ Jehová? b) De guiráʼ ni bizáʼ Jehová, ¿gunáʼ nga ni jma riuuláʼdxiluʼ?

4 Tobi de ca razón nápanu para gúʼyanu ca ni bizáʼ Jehová nga purtiʼ laapebe racaláʼdxibe gúninu ni. Cayábibe laanu: «Laguindisalú guibáʼ ne laguuyaʼ». Ne nabe: «¿Tu bizáʼ ca ni?». Maʼ nánnanu ni (Is. 40:26). Cadi guibáʼ si nga guluu Jehová cosa para guidxagayaanu, laaca guluube ca ni ndaaniʼ guidxilayú ne ndaaniʼ nisadóʼ, ne stale nga ni zanda guizíʼdinu de laacani (Sal. 104:24). Guníʼ ique ndiʼ, bizáʼ Dios laanu para ganda chuuláʼdxinu naturaleza. Ne para guni disfrutarnu de guiráʼ ni bizaʼbe la? bidiibe laanu gaayuʼ sentidu: guidúʼyanu, chuʼdiáganu, guni saborearnu, chuʼxiinu ne cánanu.

5. Casi ná Romanos 1:20, ¿xiñee galán nga guidúʼyanu ca ni bizáʼ Jehová?

5 Rudii Biblia laanu sti razón para guidúʼyanu ca ni bizáʼ Jehová: racané ni laanu gunibiáʼ chaahuinu ca cualidad stibe (biindaʼ Romanos 1:20). Ti ejemplu nga modo bizaʼbe guiráʼ ni nuu, rusihuinni ca ni pabiáʼ nuu xpiaanibe. Ne rusihuínnibe nadxiibe laanu pur guiráʼ ni bizaʼbe para guidoʼno. Ora ridúʼyanu ca cualidad stiʼ Jehová lu ca cosa ni bizaʼbe, racanécani laanu gunibiáʼ chaahuinu laabe ne rucaacani laanu guidxíñanu jma gaxha de laabe. Yanna guidúʼyanu ximodo riquiiñeʼ Jehová ca ni bizáʼ para gusiidiʼ laanu stale cosa risaca.

RIQUIIÑEʼ JEHOVÁ CA NI BIZÁʼ PARA GUSIIDIʼ XIMODO LAA

6. ¿Xi rizíʼdinu ora guidúʼyanu maʼ zeʼ ca pájaru ca stiʼ lugar?

6 Napa Jehová ti horariu. Guiráʼ iza, biaʼ ra ziluxe febrero hasta galaa de mayo ruuyaʼ ca israelita que ca cigüeña ora maʼ zécame ladu guiáʼ. Gudxi Jehová laacabe: «Dede cigüeña ni rihuinni guibáʼ runibiáʼ estación stiʼ» (Jer. 8:7). Cásica gudixhe Jehová ti horariu para ca manihuiiniʼ riʼ, laaca maʼ gudíxhebe ti horariu para gueedanebe juiciu stibe. Ora guidúʼyanu maʼ zeʼ ca pájaru ca sti lugar, rusietenalaʼdxiʼ ni laanu maʼ gudixhe Jehová ti tiempu para guedané fin stiʼ guidxilayú malu riʼ ne nuunu seguru zúnibe ni (Hab. 2:3).

7. ¿Xi rusiidiʼ modo ripapa ca pájaru ca laanu? (Isaías 40:31).

7 Rudii Jehová stipa ca xpinni. Biquiiñeʼ Jehová Isaías para gabi ca israelita que ora maʼ cará stipa sticaʼ ne ora nuucaʼ triste, zudiibe laacaʼ stipa ne «guizáʼ luguiáʼ zapápacaʼ casi ora ñápacaʼ xhiaa águila» (biindaʼ Isaías 40:31). Nanna ca israelita ripapa ca águila ca ladu cundubi bi ne zacá qué rúnicame stale stipa para guipápacame. Yanna, pa racané Jehová ca manihuiiniʼ riʼ, laaca zanda gacanebe ne gudiibe stipa ca xpínnibe. Nga runi, ora gúʼyaluʼ dede luguiáʼ canapapa ti pájaru sin guniibi xhiaa la? cadi guianda lii laaca zudii Jehová stipa lii para gudxiiluluʼ ca guendanagana stiluʼ.

8. a) ¿Xi biziidiʼ Job de ca ni bizáʼ Jehová? b) Laanu yaʼ, ¿xi rizíʼdinu?

8 Zanda gápanu confianza Jehová. Ra guníʼnebe Job que gucanebe laa gapa jma confianza laabe (Job 32:2; 40:6-8). Guniʼbe de ca cosa ni bizaʼbe, casi beleguí, za ne rayu, laaca guniʼbe de ca maniʼ ca, casi yuze guiʼxhiʼ ne caballu (Job 38:32-35; 39:9, 19, 20). Cadi gucané si ca ejemplu riʼ Job guʼyaʼ pabiáʼ poder napa Dios, laaca gucané ni laabe gúʼyabe guendarannaxhii stiʼ ne pabiáʼ nuu xpiaaniʼ. Ra guniʼné Jehová Job gucané ni laa gapa jma confianza laabe (Job 42:1-6). Zaqueca nga laanu, ora guni estudiarnu ca ni bizáʼ Jehová, rusietenalaʼdxiʼ ca ni laanu pabiáʼ nuu xpiaanibe ne pabiáʼ poder nápabe. Zanda cueebe guiráʼ problema nápanu, ne nánnanu zúnibe ni. Ra guiníʼ íquenu lu ca ni bizéʼtenu riʼ, zacané ni laanu gápanu jma confianza Jehová.

BIQUIIÑEʼ JESÚS CA NI BIZÁʼ DIOS PARA GUSIIDIʼ DE BIXHOZE

9, 10. ¿Xi rusiidiʼ biaaniʼ stiʼ gubidxa ne nisaguié ca laanu de Jehová?

9 Runibiáʼ chaahuiʼ Jesús guiráʼ ni bizáʼ Jehová. Gúpabe privilegiu gacanebe Bixhózebe chaʼ universu purtiʼ laabe nga «maestru de obra» (Prov. 8:30). Despué, dxi guyuube lu Guidxilayú, biquiiñebe guiráʼ ni bizáʼ Bixhózebe para gusiidibe ca discípulo stibe cosa risaca de laa. Guidúʼyanu caadxi ejemplu.

10 Nadxii Jehová guiráʼ xixé binni guidxilayú. Lu Sermón del Monte que biquiiñeʼ Jesús chupa cosa ni bizáʼ Dios para gusiidiʼ ca discípulo stiʼ stale cosa risaca: biaaniʼ stiʼ gubidxa ne nisaguié. Neca stale binni huaxiéʼ rusisaca guiropa cosa riʼ, peru qué zanda guibani binni sin laacani. Pa ñacalaʼdxiʼ Jehová la? ca xpínnisibe nudiibe ca cosa riʼ, peru cumu nácabe ti Dios ni rannaxhii la? guiráʼ xixé binni rudiibe ca regalu riʼ (Mat. 5:43-45). Biquiiñeʼ Jesús ejemplu riʼ para gusiidiʼ ca discípulo stiʼ ni racalaʼdxiʼ Jehová nga gannaxhiinu guiráʼ xixé binni. Ora guidúʼyanu pabiáʼ sicarú modo riaaziʼ gubidxa ne ora riaba ti nisaguiedé, guietenaláʼdxinu pabiáʼ nadxii Jehová guiráʼ xixé binni. Rucaa ejemplu stibe laanu gusihuínninu guendarannaxhii ra guni predicarnu guiráʼ clase binni.

11. ¿Ximodo riguu ca pajaruhuiiniʼ ca gana laanu?

11 Rudii Jehová guiráʼ ni caquiiñenu para guibáninu. Laaca guníʼ Jesús lu Sermón del Monte que: «Laguuyaʼ chaahuiʼ guiráʼ pájaru ripapa guibáʼ. Qué rudxiibacame ne qué rindísacame cosecha ne qué ruchácame troja, peru rudii Bixhózetu ni nuu guibáʼ ni gócame». Zándaca biiyaʼ ca binni cucaadiaga laabe que caadxi pájaru canapapa ora gunabadiidxabe: «¿Ñee cadi jma risácatu que laacame la?» (Mat. 6:26). Guizáʼ galán modo rusietenalaʼdxiʼ Jesús laanu siempre rudii Jehová guiráʼ ni caquiiñenu (Mat. 6:31, 32). Dede yanna riguu ca ni bisiidiʼ Jesús gana ca xpinni Dios. Ti precursora joven ni nabeza España nuu triste purtiʼ qué guidxela ti lugar galán ra cueza. Peru, ra bíʼyabe cayó caadxi pajaruhuiiniʼ la? biʼniʼ sentirbe jma galán. Laabe guniʼbe: «Bietenalaʼdxeʼ, pa rapa Jehová laacame, laaca zápabe naa». Qué nindaa bidxélabe ti lugar ra cuézabe.

12. Casi ná Mateo 10:29-31, ¿xi rusiidiʼ ca gorrión ca laanu de Jehová?

12 Cada tobi de laanu risácanu para Jehová. Ante guseendaʼ Jesús ca apóstol stiʼ chiguni predicar, gúdxibe laacaʼ cadi guidxíbicaʼ ora gucaalúcabe laacaʼ (biindaʼ Mateo 10:29-31). Biquiiñebe caadxi pájaru ni jma runibiáʼ binni ndaaniʼ guidxi Israel: ca gorrión. Tiempu que huaxiéʼ risaca ca gorrión. Peru Jesús gudxi ca discípulo stiʼ: «Nanna Bixhózetu pora riaba cada tobi de laacame layú». Ne gúdxibe laacaʼ: «jma risácatu que stale gorrión». Zaqué bisiidibe laacaʼ risaca cada tobi de laacaʼ para Jehová. Ne ngue gucané laacaʼ cadi guidxíbicaʼ ora sananda binni laacaʼ. Ora maʼ cayuni predicar ca discípulo que ndaaniʼ ca guidxi que ne gúʼyacaʼ ca gorrión que, rietenaláʼdxicaʼ ni gudxi Jesús laacaʼ. Nga runi, cada biaje gúʼyaluʼ ti pajaruhuiiniʼ, bietenalaʼdxiʼ, guizáʼ rusisaca Jehová lii, purtiʼ jma risácaluʼ «que stale gorrión». Zacané Dios lii para cadi guidxíbiluʼ ora gucaalúcabe lii (Sal. 118:6).

¿XI CAQUIIÑEʼ GÚNINU PARA GUIZÍʼDIRUNU DE CA NI BIZÁʼ JEHOVÁ?

13. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para guizíʼdirunu de ca ni bizáʼ Jehová?

13 Zanda guizíʼdirunu de Jehová ra guidúʼyanu ca ni bizaʼbe. Para nga la? caquiiñeʼ cueenu tiempu ne guiníʼ íquenu xi rusiidicani laanu de laabe. Zándaca gaca nagana para laanu gúninu ni. Ti hermana de Camerún láʼ Géraldine ná: «Napa xidé guneʼ stipa para ganda guuyaʼ guiráʼ ni bizáʼ Jehová». Ti ancianu láʼ Alfonso guníʼ: «Ni huayacané naa nga cueeʼ tiempu para ganda chuaaʼ stubeʼ ne guuyaʼ ca ni bizáʼ Jehová ne guiníʼ ique xi rusiidicani naa de laabe».

Nabé stale cosa biziidiʼ David de Jehová ora biʼyaʼ guiráʼ ni bizaʼbe. (Biiyaʼ párrafo 14).

14. ¿Xi biziidiʼ David ra guníʼ ique de ca ni bizáʼ Jehová?

14 Nabé guníʼ ique rey David lu ca ni bizáʼ Jehová. Ne gúdxibe laa: «Ora guuyaʼ guibáʼ stiluʼ, ca ni bizaʼluʼ né ca bicuini naluʼ, beeu ne ca beleguí ni bizaʼluʼ, ¿tuu nga binni guidxilayú para guietenaláʼdxiluʼ laa […]?» (Sal. 8:3, 4). Cadi gucuá ique si David guʼyaʼ pabiáʼ sicarú ruzaaniʼ ca beleguí huaxhinni, sínuque guníʼ íquebe xi rusiidicani laabe de Dios. Biidibe cuenta pabiáʼ poder napa Jehová. Laaca guyuu biaje guníʼ íquebe ximodo biroobabe dxi nuube ndaaniʼ jñaabe. Ne ra guníʼ íquebe de laani, jmaruʼ si bisisácabe guendanuuxpiaaniʼ stiʼ Jehová (Sal. 139:14-17).

15. ¿Xi cualidad stiʼ Jehová huayuuyaluʼ lu ca ni bizáʼ? Bidii ti ejemplu (Salmo 148:7-10).

15 Cásica David, cadi caquiiñeʼ peʼ chuunu zitu para guidúʼyanu ne guiníʼ íquenu xi rusiidiʼ ca ni bizáʼ Jehová laanu. Pa guidúʼyanu ca ni bizáʼ Jehová ni nuu neza ra nabézanu, zacanécani laanu gunibiáʼ chaahuinu laabe. Casi ora runi sentirluʼ calor stiʼ gubidxa ca rudiiluʼ cuenta pabiáʼ poder napa Jehová (Jer. 31:35). Ora gúʼyaluʼ ti pajaruhuiiniʼ cuzáʼ lidxi rudiiluʼ cuenta pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jehová. Ora gúʼyaluʼ ti biʼcuhuiiniʼ maʼ caguitené xcola, guníʼ ique naca Jehová ti Dios nayecheʼ pur modo bizáʼ laame. Ne zanda gudiiluʼ xquixe peʼ Jehová pur nadxii lii ora gúʼyaluʼ ti gunaa caguitené xiiñiʼ. Stale nga ni rizíʼdinu de Bixhózenu Jehová ora ridúʼyanu ni bizaʼbe, pa naroʼbaʼ ni, pa nahuiiniʼ ni, pa nuuni zitu o nuuni gaxha, rusisaca ni Jehová (biindaʼ Salmo 148:7-10).

16. ¿Xi maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ?

16 Guirútiruʼ jma nuu xpiaaniʼ, jma nachaʼhuiʼ, jma napa gracia ne jma napa poder que Dios stinu. Zándaruʼ guidúʼyanu xcaadxi cualidad stibe lu ca ni bizaʼbe, ni caquiiñeʼ si gúninu nga guyúbinu ca ni. Quixhe íquenu cueenu tiempu para guidúʼyanu ni bizáʼ Jehová. Ne guiníʼ íquenu xi rusiidicani laanu de laabe. Pa gúninu ni ziuʼnu jma gaxha de Dios ni bizáʼ laanu (Sant. 4:8). Lu sti artículo ca zadúʼyanu ximodo zanda iquiiñeʼ ca ni napa xiiñiʼ guiráʼ ni bizáʼ Jehová para gacanecaʼ laacabe guidxíñacaʼ jma gaxha de laabe.

CANCIÓN 5 Sicarú guiráʼ ni bizáʼ Dios

a Guizáʼ ridxagayaanu guiráʼ ni bizáʼ Jehová. Casi pabiáʼ nadipaʼ gubidxa ne pabiáʼ nadá ca guieʼhuiiniʼ ca. Ra guidúʼyanu guiráʼ ca ni bizáʼ Jehová, racanécani laanu gunibiaʼnu laabe jma. Lu artículo riʼ, zadúʼyanu pabiáʼ risaca cueenu tiempu para guidúʼyanu guiráʼ ca ni bizáʼ Jehová ne ra gúninu ni, zacané ni laanu guidxíñanu jma gaxha de laabe.