Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

1923: pataca tripantu cuifi

1923: pataca tripantu cuifi

“EPE aculniefiyiñ 1923 tripantu” feipi ti revista The Watch Tower 1 conchi enero, 1923 mu. Ca feipi: “Feipiafiyiñ com che huesaque dungu rupamequelu tañi doi cümeque dungu ñi mületual”. Feichi tripantu mu, cacünungetui chumngechi ñi femngeal ti trahun, fütraque trahun ca ti amuldungun. Femngechi femngen mu, pu Chillcatuquelu Biblia doi quiñehui.

TI TRAHUN MU DOI QUIÑEUCÜLETUINGÜN

Quiñe calendario nielu ti texto ca quiñeque numero ülcantun

Feichi 1923, Jehová ñi troquiñche cacünutui quiñeque dungu, femngechi doi quiñeucületuingün pu Chillcatuquelu Biblia. Ti revista The Watch Tower eluhui ñi quimfalcünual quiñeque troquiñ Biblia, feitachi troquiñ inaduamngequefui quiñe trahun feipilelu: Trahun ñi Llellipungeal ca Püramyengeal Jehová. Pu Chillcatuquelu Biblia ca deumaingün quiñeque calendario. Tüfa mu feipilei chem texto tañi ngüneduamngeal fill semana trahun mu. Ca feipilei chem ül tañi ülcantual petu estudiale engün quisulen mu cam tañi familia engün.

Ca feitachi trahun mu, pu Chillcatuquelu Biblia feipiafuingün chum tripan tañi amuldungun, chumte tañi mañumtufiel ta Jehová, ülcantuafuingün ca llellipuafuingün. Quiñe lamngen Eva Barney pingelu fautizahui 1923 tripantu. Feichi mu, 15 tripantu niefui. Quisu feipi: “Ñi feipial tüfachi dungu, pu che mülefui ñi huitrapürayal, ca famngechi feipiafui: ‘Ayüfun tañi mañumtuafiel ta Ñidol com tañi femün ta iñche mu’”. Quiñeque peñi, lamngen rume ayüquefuingün ñi entual ñi feipin trahun mu. Barney ca feipi: “Ti fücha lamngen Godwin pingelu, fentren dungu mu mañumtuquefui ta Ñidol. Fei ti presidente trahun mu quiñeque mu llicalequefui fenteñma tañi huiñoldunguquen ti lamngen. Feimu lamngen Godwin ñi domo inaduamlu tüfa, huitranacümüñmaquefi tañi abrigo tañi anünagtual”.

Quiñe rupa cüyen mu, ti Trahun ñi Llellipungeal ca Püramyengeal Jehová femngequefui quiñe falin dungu. Ti revista The Watch Tower 1 conchi abril 1923 feipi: “Rangiñ feitachi trahun, nütramcangequei chem tañi rupan amuldungun mu ca yafültucungequei tati amuldunguquelu [...]. Tüfachi ayühun-ngechi trahun mu, tati pu peñi ca pu lamngen doi quiñeucüleai”.

Taiñ peñi Charles Martin rume quellueyu feitachi trahun. Quisu 19 tripantu niefui ca mülefui Vancouver, Canadá mapu mu. Feipi: “Feitachi trahun mu quimürpun ñi chem pial amuldungun mu. Quiñeque peñi feipi chem ñi rupan amuldungun mu. Feita quelluqueneu tañi chem pial ca chumngechi tañi huiñoldungual catrüturumengeli”.

TI AMULDUNGUN MU DOI QUIÑEUCÜLETUINGÜN

Quiñe folleto Bulletin pingelu 1 conchi mayo, 1923

Feichi mu, pu Chillcatuquelu Biblia elcünuqueingün quiñeque antü tañi amuldungual engün. Tañi femün mu doi quiñehuingün. Ti revista The Watch Tower 1 conchi abril 1923, feipi: ‘Com quiñeucüleaiñ quiñe cüdau mu. Feimu martes 1 conchi mayo 1923, elngeai feichi antü taiñ amuldungual. Fei ti hunen martes fill cüyen elngeai taiñ amuldungual. Com tati trahunche coneltuafui feitachi cüdau’.

Pu huechequeche ca coneltuquefui feitachi cüdau mu. Quiñe üllcha Hazel Burford, feichi mu 16 tripantu niefui, feipi: “Niequefuiñ ti Bulletin, feita mu feipingequefuiñ chem dungu nütramcayafiel pu che amuldungun mu, fei iñchiñ mülefui taiñ com loncontucual. a Tañi abuelo iñchiu rumel coneltuquefuyu tüfachi cüdau mu”. Huelu quiñe peñi ayüquelafui ti üllcha tañi amuldungual. Taiñ lamngen feipi: “Quiñe füchalechi lamngen feipiquefui iñche tañi amuldungulelnoafiel ta che. Feichi mu, quiñeque entendequelafuingün com pu Chillcatuquelu Biblia, huecheque huentru ca üllchaque domo, ñi coneltual ti amuldungun cüdau, femngechi taiñ püramyeafiel taiñ Deumaeteu” (Sal. 148:12, 13). Taiñ lamngen Burford fentecünulai tañi amuldungual. Rupachi antü mu, taiñ lamngen amui clase epu Galaad pingechi Escuela ca huercüngei ta Panamá mapu tañi misionerangeal. Rupachi antü mu, feitachi pu peñi entenderpuigün tati pu hueche ñi ca amuldungual engün.

FÜTRAQUE TRAHUN MU DOI QUIÑEUCÜLETUINGÜN

Ti fütraque trahun quellufi taiñ pu peñi ca pu lamngen ñi doi quiñeucüleal. Feichi antü mülen mu fütra trahun, ca elcünuqueingün tañi amuldungual engün. Por ejemplo, quiñe fütra trahun femngei 31 marzo, Winnipeg huaria, Canadá mapu mu. Com pu amulu mangelngeingün ñi amuldungual. Fentrenque che amuldungulelngei ca ti cüdau müna cüme tripai. 5 conchi agosto mu, 7.000 che peno amuingün cangelu fütra trahun feichi huaria mu. Canadá mapu mu turpu pengequelafui fentren che ñi amuquen trahun mu.

Quiñe falin fütra trahun femngei 18 puulu 26 agosto 1923, Los Ángeles, California mapu mu. Petu ñi femngenon ti fütra trahun, quiñeque semana faltalu, diario mu huirintucungei ñi müleal quiñe fütra trahun. Cafei pu Chillcatuquelu Biblia doi 500.000 mangelün hulingün. Ca micro mu, auto mu ca huirintucungei ñi müleal fütra trahun.

Pu Chillcatuquelu Biblia ñi fütra trahun 1923 tripantu mu, Los Ángeles mapu

Sabado 25 agosto mu, ti peñi Rutherford huli quiñe hueupin feipilu “Pu Ufisa ca ti pu Capüra”. Taiñ peñi feipi ti “ufisa” fei tati pu che eluucülelu ñi rumel müleal mapu mu. Ca quisu huli quiñe hueupin ca papeltui quiñe troquiñ feipilu “Cuñiutucumün”. Feita mu feipintucufi ti coilaque religion. Ca feipifi com pu cüme piuquengechi che famtripamün coilaque religion mu pifi (Apoc. 18:2, 4). Rupachi antü mu, pu Chillcatuquelu Biblia hulingün tratado nütramcalu feita mu. Huall mapu mu hulngequei fentren copia.

“Trahun mu tati pu peñi ca pu lamngen doi quiñeucüleai”

Feichi antü aflu ti fütra trahun, 30.000 che peno allcütuingün peñi Rutherford ñi hueupin, feipilu “Com pu troquiñche amulei Armagedón mu, huelu fentren che turpu lalayai”. Pu Chillcatuquelu Biblia quimniefuingün fentren che ñi amual, feimu alquilafingün ti fütra estadio Los Ángeles mu mülelu. Pu peñi ayüfuingün com che ñi allcütual, feimu pünefingün ti parlante estadio mu. Ca fentrenque che ca allcütufi ti hueupin radio mu.

HUALL MAPU MU AMULDUNGUNGEI

Feichi 1923, taiñ amuldungun cüdau puhui doi alünque pais mu mülelu África, Europa, India ca Sudamérica. India mapu mu, taiñ peñi Adavimannathu Joseph cuidaquefui ñi domo ca tañi cayu yall. Feitachi peñi quelluntucui ñi deumayal publicacion hindi, tamil, telugu ca urdu quehun.

William Brown ca tañi pu familia

Sierra Leona mapu mu, epu peñi, Alfred Joseph ca Leonard Blackman huirintucuingu quiñe carta, ca huercüfingu ti fütra Betel mülelu Brooklyn mu. Feita mu feipingu ñi huercüngeal doi amuldunguquelu. 14 conchi abril 1923, mütrümngeingu. Peñi Alfred feipi: “Sabado pun meu, mütrümngerumen. Fei ramtungen: ‘¿Eimi am tati peñi huirintuculelfilu ta Betel?’. ‘Mai, iñche tati’ pifiñ. Ti peñi feipieneu: ‘Iñche huercüngen tañi amual’”. ¿Inei mütrümeyu ti peñi Alfred? Ti peñi William Brown. Feichi antü mu, acuingün Sierra Leona mapu mu tañi tañi domo ca tañi epu ñahue engün, cüpaingün Caribe mu. Feimu pichiñma mu quimüufuingün pu peñi ca lamngen.

Peñi Alfred feipi: “Ca pulihuen Leonard iñchiu nütramcamequefuyu Biblia mu. Fei quiñe alüpürachi huentru puerta mu huitralerquei. Fei tati peñi William Brown ürque. Quisu rume falintuquefui ti rüf dungu, feimu ayüfui ñi hulal quiñe hueupin ca antü mu”. Peñi William yei fentren publicacion, epe afchi cüyen mu com huli. Rupachi antü mu, ca elungei 5.000 lifru, huelu rupachi antü mu, doi duamniengefui lifru. Femlu rume, ti peñi Brown fendelifrufe pingequelai. Com tañi feipin tripaquei Biblia mu, feimu Biblia Brown pingequefui.

Ti Betel mülelu Magdeburg 1923 tripantu mu

Alemania mapu mu, mülefui quiñe Betel Barmen huaria mu. Fentren Betel che mülefui, feihuelafuingün. Ca allcüngei Francia ñi pu soltau ñi lefcontuafiel ti huaria. Fei pu Chillcatuquelu Biblia peingün quiñeque alüchi ruca Magdeburgo mapu mu, femngechi cüdahuafuingün imprenta mu. 19 conchi junio com pepicahuingün tañi chemcün ca amuingün ti hue Betel ruca Magdeburgo huaria. Ti fütra Betel Brooklyn mu feipingelu ñi huiñamtuhun pu peñi, fei ca antü mu feipingei Francia ñi malocontufiel Barmen huaria, cheu ñi mülequefel ti Betel. Pu peñi, lamngen mañumtufingün ta Jehová tañi cuidanieteu ca quellueteu mu.

George Young, Sarah Ferguson (man püle) ca Sara tañi lamngen

Brasil mapu mu, ti peñi George Young com püle tripaquefui ñi amuldungual. Taiñ peñi adcünui ñi müleal quiñe hue Betel ruca ca rulpadungui The Watch Tower portugues quehun mu. Quiñeque cüyen rupalu, ti peñi huli doi 7.000 revista ca folleto. Taiñ peñi pemefi Sarah Ferguson ñi familia. Feitachi domo 1899 mu deu papeltuquerquefui ti revista The Watch Tower. Huelu ti domo turpu fautizaulafui. Rupai quiñeque cüyen puulu peñi George, fei taiñ lamngen Ferguson ca tañi meli püñeñ fautizahurpuingün.

AYÜHUN MU SERFINIEFINGÜN JEHOVÁ

Caletulu quiñeque dungu taiñ amuldungun, trahun ca fütraque trahun, rume quellufi pu Chillcatuquelu Biblia. Ti revista The Watch Tower 15 conchi diciembre 1923 feipi: ‘Quimfalcülei tati trahunche ñi nehuentulen ca ñi feyentulen engün. Pepicaucüleaiñ taiñ doi cüdahual, com nehuen mu ca ayühun mu amuleaiñ taiñ doi serfinieafiel ta Jehová 1924 tripantu mu’.

Pu peñi Betel Brooklyn mu cüdahuingün fentren cüyen, femngechi ñi deumayafiel quiñe ruca Staten Island mapu mu. Tüfa püllelefui Betel mu. Feitachi ruca ñi deumael engün quellufi tati pu peñi fill püle ñi doi quiñeucüleal engün, ca ñi doi amuldungual engün. Hue conlu 1924, dehui ti cüdau. Ca feichi dungu müten rupalai, ca falinque dungu rupai 1924 tripantu mu.

Pu peñi deumarucalu Staten Island mu

a Feula Taiñ Mongen ca Taiñ Amuldunguqueel, ti papel taiñ pepicahuam.