Skip to content

Skip to table of contents

1923—Wan ondoo yali pasa

1923—Wan ondoo yali pasa

‘A omen moin sani o pasa aini a yali 1923.’ A dati a Ingiisitongo Wakititolen fu 1 yanuari 1923 be taki. A be taki tu taki: ‘Ai bigi giw taki wi abi a gaandi fu peleiki gi sama taki wan moo bun ten de aw fesi.’ Aini 1923 den Beibel Ondoosukuman tyai omen gaan kengi kon na a fasi fa den be e holi komakandaa, konkelesi, anga a peleikiwooko. A sani ya yeepi den fu moo libi na a wan.

DEN KOMAKANDAA YEEPI DEN BAALA ANGA SISA FU LIBI NA A WAN

A kalender anga den Beibel tekisi anga den singi

Den kengi di a olikanisâsi tyai kon aini a yali de yeepi den Beibel Ondoosukuman fu moo libi na a wan. Aini a Ingiisitongo Wakititolen sama be sa leisi fa den Beibel Ondoosukuman be e tyai son tekisi kon a kiin te den be e holi a ‘Begi anga a gafa Gadu komakandaa’ di be e holi ala wiki. Boiti dati, den Beibel Ondoosukuman be meke wan kalender di be e soi sowtu tekisi den be o sutudeli ala wiki a den komakandaa. Ala dei a kalender be e soi wan singi di den be sa singi te den be e sutudeli anga denseefi efuso te den be e holi a Osufamii Anbegi.

Te den Beibel Ondoosukuman be de a den komakandaa den be e taki fa sani be waka aini a peleikiwooko. Den be e gi Gadu daa fu den sani di a du gi den. Den be e singi. Den be e begi tu. Eva Barney dopu aini 1923 di a be abi 15 yali. A taki: ‘Tei be wani gi wan piki na a komakandaa, i be mu opo taampu dai taki: ‘Mi wani gi Gadu daa fu ala den bun sani di a du gi mi.’ Son baala be lobi taki wan sani a den komakandaa. Sisa Barney taki: ‘Wan gaandi baala den e kai Godwin be lobi taki omen sani fu gafa Gadu. Ma te a uman fu a baala ya be si taki a baala di be e teke fesi na a komakandaa naabi tyaipi yuu moo, da a be e hali en neen dyakiti. Te a sisa be du a sani ya da a baala á be e taki moo. A be e sidon baka.’

Ala mun ibii kemeente be e holi wan komakandaa pe den be e begi anga gafa Gadu. A Ingiisitongo Wakititolen fu 1 april 1923 e taki fu a komakandaa ya taki: ‘Wan pisi fu a komakandaa ya a be fu gi piki anga fu taki fa sani be waka aini a peleikiwooko. Den be e gi den baala anga sisa taanga-sikin tu. Den komakandaa ya be e yeepi den baala anga sisa fu moo libi na a wan.’

Charles Martin a be wan peleikiman di be abi 19 yali. A baala ya be e tan a Vancouver Kanada. Charles taki a omen wini a be e fende fu den komakandaa ya. Baka wantu yali a be taki: ‘A den komakandaa ya yeepi mi fu sabi san mi mu taki te mi de aini a peleikiwooko. Gaanse leisi wan sama be e taki fa sani be waka di a be e peleiki osu fu osu. A sani ya be e yeepi mi fu sabi san mi mu taki aini a peleikiwooko, anga fa mi be mu piki wan sama di e denki taa fasi fu wan sani.’

A PELEIKIWOOKO BE E YEEPI DEN BAALA ANGA SISA FU MOO LIBI NA A WAN

A Bulletin fu 1 mei 1923

Den dei di den Beibel ondoosukuman be poti fu du a peleikiwooko be e yeepi den fu libi na a wan tu. A Ingiisitongo Wakititolen fu 1 april 1923 be taki: ‘Tudewooko 1 mei 1923, ala den kemeente o du a peleikiwooko makandaa. Bakadati ala fosi tudewooko fu a mun wo du a peleikiwooko. Ala sama mu de aini a peleikiwooko.’

Den yonkuu baala anga sisa seefi be e du a peleikiwooko. Hazel Burford di be abi 16 yali taki: ‘A Bulletin a be abi demo aini di be e yeepi u fu sabi san u mu taki aini a peleikiwooko. U be e leli den takimakandaa ya a ede. A be e switi gi mi anga mi gaandda te u be e du a peleikiwooko.’ Ma wan sani be e miti sisa Burford di be sa meke aa du a peleikiwooko moo. Sisa Burford taki: ‘Wan gaandi baala á be lobi en seefiseefi taki mi e du a peleikiwooko. A ten de son sama á be e fusutan taki na ala den Beibel Ondoosukuman be mu du a peleikiwooko. Den á be e fusutan taki yonkuman anga yonkuu sisa be mu gafa a nen fu Yehofa tu (Ps. 148:12, 13). Ma winsi fa den sani ya be miti sisa Burford, toku a tan du a peleikiwooko. Bakaten a go na a du fu 2 kalasi fu a Gileyad sikoo. A be e du a zendeling wooko aini Panama. Bakaten den baala be kon fusutan taki den yonkuuwan seefi be sa du a peleikiwooko tu.

DEN KONKELESI BE E YEEPI DEN BAALA ANGA SISA FU LIBI NA A WAN

Den konkelesi be e yeepi den baala anga sisa fu moo libi na a wan. Te den be go a den konkelesi ya, den be e du a peleikiwooko. A so sani be waka na a konkelesi di be holi a 31 maart a Winnipeg Kanada. Den baala be gi ala sama taanga-sikin fu du a peleikiwooko. A omen sama den baala anga sisa be miti aini a peleikiwooko. A 5 augustus a wan sani fu 7000 sama be go a wan taa konkelesi di be holi a Winnipeg. Na a konkelesi ya a be a fosi konkelesi fu Kanada di sama be go ipi so.

Aini 1923 a moo pelensipali konkelesi fu den Yehofa Kotoigi be holi. A konkelesi ya be holi 18 te anga 26 augustus aini Los Angeles a Kaliforniya. Wantu wiki fosi a konkelesi sama be sa leisi aini kolanti taki u be o holi wan konkelesi. Den Beibel Ondoosukuman be paati moo enke 500.000 talakitaati. Den be sikiifi sani fu a konkelesi a bord tapu. Den be e fasi den bord ya a den wagi fu den.

A konkelesi di den Beibel Ondoosukuman be holi aini 1923 a Los Angeles

Sataa 25 augustus, baala Rutherford be holi wan lezing di den e kai: ‘Sikapu anga kaabita.’ A be soi aini a lezing ya taki den ‘sikapu’ a den leti-ati sama di o de aini a paladeisi a goontapu ya. Baala Rutherford be holi wan taa lezing tu. A be taki fu wan talakitaati den e kai ‘A wasikoi’. A talakitaati ya be e kuutu den falisi keliki. Ma a be e gi den leti-ati sama taanga-sikin fu komoto aini ‘A Gaan Babilon’ (Openb. 18:2, 4). Bakaten Beibel Ondoosukuman a hii goontapu di be e du a peleikiwooko fayafaya paati omen miliyun fu a talakitaati ya.

‘Den komakandaa ya o yeepi den baala anga sisa fu moo libi na a wan’

A lasiti dei fu a konkelesi baala Rutherfort be holi wan Beibel-lezing den e kai: ‘Ala den foluku e go miti Alimakedon, ma gaanse sama di de a libi nownow naw dede noiti.’ A moo enke 30.000 sama be yee a lezing ya. Fu di den Beibel Ondoosukuman be e si enke tyaipi sama be o kon aliki a lezing ya, meke den be yuu a Los Angeles Coliseum zaal. A zaal ya be bigi. Neen meke a be poi holi tyaipi sama. Den baala be koboloiki wan sani di be o yeepi ala den sama di be de ape fu yee a lezing bun. A sani ya a be wan nyun sani a ten de. A omen sama be aliki a lezing a laadiyow tu.

A WOOKO E GO A FESI A HII GOONTAPU

Aini a yali 1923, den be bigin peleiki a den Afiikankondee, Europa, Indiya, anga Zuid-Ameekan. Aini Indiya a Baala Joseph be e yeepi doloki den buku fu wi aini Hinditongo, Tamiltongo, Telugutongo, anga Urdutongo. Winsi fa a baala ya be mu solugu en uman anga den sigisi pikin fu den, toku a be e yeepi u.

William R. Brown anga en osufamii

Den Beibel Ondoosukuman di be de a Sierra Leone be sikiifi wan biifi gi a edekantoo fu Brooklyn New York taki den be abi yeepi fanowdu. Den baala di be sikiifi a biifi a be Alfred Joseph anga Leonard Blackman. A 14 april 1932 den be fende a yeepi di den be abi fanowdu. Alfred taki: ‘Wan sama telefon mi a sataa. A gaan neti u be de. Mia be sabi taki sama be o telefon mi.’ Wan sama anga wan hebi siten akisi en taki: ‘A yu be sikiifi a biifi gi a Wakititolen Genootschap fu den sende peleikiman kon a pe ye tan?’ Alfred piki en taki: ‘Eeye a mi’. Bakadati a sama piki en taki: ‘We a mi den sende kon.’ A Baala William Brown be e taki na a telefon. Na a dei de a be doo. Den baala be sende en anga en uman Antonia anga den tu meisyo fu den Louise anga Lucy fu go yeepi a den Karaibis tabiki. Den baala á be abi fu wakiti moo fu miti Baala William Brown anga en osufamii.

Alfred taki: ‘A taa mmanten di mi anga Leonard be e sutudeli, wan gadyaa man waka kon na a doomofu. A be William Brown. A baala ya be de fayafaya a waaleiti. Neen meke a taa dei a be wani holi wan Beibel-lezing.’ Aa doo tu mun seefi neen Baala Brown paati ala den buku di a be tyai. Bakadati den sende 5000 buku go gi en. Te fu kaba den be abi buku fanowdu baka. Ma sama á be sabi Baala Brown enke wan sama di be e seli buku. Ala den yali di Baala Brown dini Yehofa, a tan koboloiki a Beibel te a be e holi den lezing fi en. Neen meke sama be bigin kai en Beibel Brown.

A beikantoo fu Magdeburg aini 1920

Den Beibel Ondoosukuman fu Doisilikondee be bosoloiti fu foloisi a beikantoo fu Barmen, bika a be nyoni tumisi. Boiti dati, den baala be yee taki den Faansi suudati be o kon feti aini a kondee. Den Beibel ondoosukuman be fende wan peesi a Magdeburg fu doloki den buku fu den. Den seeka ala den sani di den be e doloki buku anga den taa sani fu a beikantoo, neen den foloisi go na a nyun beikantoo fu Magdeburg a 19 yuni. Wan dei baka di den sende bosikopu gi a edekantoo taki den kaba foloisi, neen nyunsuman poti aini kolanti taki den suudati fu Faansikondee teke Barmen abaa. Den baala gi Yehofa daa taki a be kibii den. Den gi en daa tu taki a be yeepi den.

George Young anga Sarah Ferguson (leti-ana) anga en sisa

George Young a wan baala di be e go a omen kondee fu du a peleikiwooko. A baala ya be opo wan nyun beikantoo a Balasilikondee. A be bigin doloki A Wakititolen aini Potogisitongo. Aini wantu mun namo a paati 7000 buku. Ná pikin poolo Sarah Ferguson be poolo di baala Young go luku en anga en osufamii. Fanafu 1899, neen a sisa ya bigin leisi den Ingiisitongo Wakititolen. Ma aa be poi dopu. Baka wantu mun sisa Ferguson anga den fo pikin fi en dopu.

‘WE DINI GADU ANGA U HII ATI ANGA PIISII’

Na a kaba fu a yali, a Ingiisitongo Wakititolen fu 15 december 1923 be taki fa a kengi di den baala be kengi den komakandaa, a peleikiwooko, anga den konkelesi be yeepi den Beibel Ondoosukuman. A Wakititolen taki: ‘A biibi fu den baala anga sisa taanga. Meke u seeka useefi fu du moo wooko. Meke u tan dini Gadu anga u hii ati anga ala piisii.’

A yali 1924 be de wan moin yali gi den Beibel Ondoosukuman. A omen mun den baala di be e wooko a Betel be e seeka wan pisi doti a Staten Island. A peesi ya be de koosube fu a edekantoo a Brooklyn. Aini 1924, den baala kaba bow den osu di den be e meke. A peesi ya yeepi den baala anga sisa fu moo libi na a wan. Boiti dati, den be e paati a bun nyunsu a omen nyun fasi.

Wan kulu sama di be e du a bow wooko a Staten Island.

a Nownow u sabi en enke A libi fu wi enke Kelesten anga a peleikiwooko​—Komakandaa buku.