Eaha to roto?

Tapura tumu parau

1923: Hoê hanere matahiti i teie nei!

1923: Hoê hanere matahiti i teie nei!

“E MEA anaanatae mau te mea e tiai ra ia tatou i te matahiti 1923,” ta Te Pare Tiairaa ïa o te 1 no Tenuare 1923 (Beretane) e parau ra. “E haamaitairaa rahi ta tatou ia faaite . . . i to teie nei ao hepohepo e e maitai mai te oraraa a muri aˈe.” Parau mau iho â, ua riro te matahiti 1923 ei matahiti oaoa mau no te Feia haapii Bibilia, inaha ua haamata to ratou auhoêraa i te itehia na roto i ta ratou haamoriraa e ohipa pororaa. I teie mahana, ua riro te reira ei tapao no te haamoriraa mau.

E HAAMORI MA TE TAHOÊ

Tarena e te mau irava e numera himene

I tera matahiti, ua ravehia te tahi mau tauiraa i roto i te faanahonahoraa no te tahoê atu â i te Feia haapii Bibilia. I roto i Te Pare Tiairaa, ua piahia te tahi mau tatararaa manaˈo no te faataa i te auraa o te irava e hiˈopoahia i ta ratou putuputuraa no te pure e no te arue ia Iehova. Ua pia atoa te Feia haapii Bibilia i te hoê tarena taioraa Bibilia no te hebedoma hoê e te himene e tia ia himene ia rave te taata i ta ratou iho haapiiraa e ia faatupuhia te haamoriraa utuafare.

I ta ratou mau putuputuraa, e himene e e pure te Feia haapii Bibilia, e faaite ratou i te mau tupuraa ta ratou i farerei i roto i te taviniraa e no te aha ratou i mauruuru ai ia Iehova. Te haamanaˈo ra Eva Barney tei bapetizohia i 1923, i te 15raa o to ˈna matahiti: “Ia hinaaro outou e paraparau, e tia mai outou a parau atu ai, ‘Te mauruuru nei au i te Fatu no ta ˈna mau maitai atoa.’ ” Mea au roa na vetahi e faaite i to ratou mauruuru ia Iehova. Te parau faahou ra tuahine Barney: “O taeae Godwin te tahi, e taeae paari oia. Mea rahi te mau maitai ta ˈna e haamauruuru i te Fatu. Ia ite râ ta ˈna vahine i te taeae peretiteni ia haamata i te fiu, e hutihuti o ˈna i te pereue o ta ˈna tane e e parahi mai o ˈna.”

Hoê taime i te avaˈe, e faatupu te mau amuiraa tataitahi i te hoê putuputuraa taa ê no te pure e no te arue ia Iehova. Mea na ô Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1923 (Beretane) ia faataa i te tereraa o teie putuputuraa: “Ua faataahia te afaraa o teie putuputuraa no te faaite i te hoê tupuraa i roto i te taviniraa e no te faaitoito i te mau rave ohipa. . . . Te tiaturi nei matou e e piri atu â te mau hoa te tahi i te tahi maoti teie faanahoraa ravehia ma te tahoê.”

Ua faufaa-rahi-hia Charles Martin i teie mau putuputuraa. E 19 matahiti to ˈna i tera taime e ua tavini o ˈna ei rave ohipa (taata poro o te amuiraa) i Vancouver, Kanada. Ua faatia mai o ˈna i muri aˈe: “I reira to ˈu haapii-matamua-raa eaha te parau ia poro vau i tera e tera fare. Pinepine hoê i te faaite mai i te tupuraa ta ˈna i farerei i roto i te pororaa. Ua ite ïa vau eaha te mau tumu parau ta ˈu e nehenehe e faahiti e e nafea ia pahono ia patoi noa mai te hoê taata.”

TAHOÊHIA I ROTO I TE HAAMORIRAA

Bulletin o te 1 no Me 1923 (Beretane)

Ua hoê atu â te mau taeae maoti “te mau mahana taviniraa.” Ua faaite Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1923 (Beretane): “E tia ia tatou ia tahoê i ta tatou ohipa . . . , i te Mahana piti 1 no Me 1923, ua faataahia hoi taua mahana ra ei mahana taviniraa na tatou. Mai tera ˈtu mahana, pauroa te Mahana piti matamua o te avaˈe . . . e apiti te mau mero atoa o te amuiraa i tera tapura ohipa.”

Ua apiti pauroa te Feia haapii Bibilia apî i teie ohipa. E 16 noa matahiti to Hazel Burford i tera taime. Te haamanaˈo ra oia: “I roto i te vea ra Bulletin, e itehia mai te tahi mau faahiˈoraa (mai te hiˈoraa no te aparauraa) tei tia ia matou ia tamau aau. a Ua apiti rahi au i teie mau ohipa na muri i to ˈu papa ruau.” Tera râ, ua maere roa tuahine Burford e ua tamata vetahi i te faatoaruaru ia ˈna. Te faatia ra oia: “Aita te hoê taeae paari i au ia paraparau vau i te taata. I tera ra tau, aita vetahi i taa e o te taatoaraa o te Feia haapii Bibilia, oia atoa ‘te mau taata apî, e te mau paretenia,’ te titauhia ia apiti i te taviniraa no te arue i to tatou Atua poiete.” (Sal. 148:12, 13, Te Bibilia Moˈa ra) Aita râ tuahine Burford i tuu. Ua apiti oia i te piti o te Piha haapiiraa no Gileada e ua tonohia oia ei mitionare i Panama. Ua mairi te tau e ua faatitiaifaro taua mau taeae ra i ta ratou huru hiˈoraa i te feia apî e apiti nei i te taviniraa.

TAHOÊHIA MAOTI TE TAIRURURAA

Ua hoê atu â te mau taeae maoti te mau tairururaa. I roto i tera mau tairururaa, ua faataa-atoa-hia te mahana taviniraa mai tei tupu i Winnipeg, Kanada. I te 31 no Mati, te vai ra hoê tuhaa piihia “Tere tupitaraa ia Winnipeg.” E auraa parau teie. Pauroa te taata i tae mai tei titauhia ia apiti i tera tere pororaa. Maoti te mau mahana taviniraa, ua noaahia e rave rahi taata e ua farii ratou i te parau mau. I te 5 no Atete, fatata e 7 000 taata tei apiti i te tahi atu tairururaa i Winnipeg. I tera ra tau, a tahi ra i raeahia ˈi tera faito no te hoê tairururaa i Kanada.

Te hoê tairururaa faufaa roa ta te nunaa o Iehova i faatupu i 1923, tei te 18-​26 no Atete, i Los Angeles, Kalifonia. I te mau hebedoma hou te tairururaa, ua faaarahia i roto i te vea e e tupu taua tairururaa ra e ua opere te Feia haapii Bibilia hau atu 500 000 titau-manihini-raa. Ua tamau-atoa-hia te tahi mau reva i nia i te pereoo o te Feia haapii Bibilia no te faaara i te taata.

Te tairururaa a te Feia haapii Bibilia i 1923, i Los Angeles

I te Mahana maa 25 no Atete, ua horoa taeae Rutherford i te oreroraa parau “Te mamoe e te puaaniho,” i reira to ˈna haapapuraa o vai ma te mau “mamoe,” oia hoi o te feia parau-tia o te ora i nia i te fenua tei faarirohia ei paradaiso. Ua faaite atoa oia i te faaotiraa piihia “E faaararaa.” Ua hohora te reira i te huru mau o te mau haapaoraa e faahua parau nei e Kerisetiano ratou e ua titauhia i te taata aau haavare ore ia faarue ia “Babulonia rahi.” (Apo. 18:2, 4) I muri iho, o te Feia haapii Bibilia atoa na te ao nei tei opere e mirioni api parau no te faaite i teie faaotiraa.

“E piri atu â te mau hoa te tahi i te tahi maoti teie faanahoraa ravehia ma te tahoê”

I te mahana hopea o te tairururaa, ua hau i te 30 000 taata tei faaroo i te oreroraa parau a taeae Rutherford, teie te tumu parau “Te haere paatoa nei te mau nunaa i Aramagedo, e mirioni râ taata e ora nei o te ore roa ˈtu e pohe.” No te mea ua ite te Feia haapii Bibilia e e rave rahi taata te tae mai, ua tarahu ratou i te tahua tuaro no Los Angeles. Ua tamau te mau taeae i te mau afata haapuai reo ati aˈe te tahua tuaro ia faaroo te taatoaraa i te tairururaa, e ravea apî ïa teie no tera ra tau. Mea rahi atoa tei faaroo i te tairururaa na roto i te radio.

PARARERAA TE OHIPA PORORAA

I te matahiti 1923, ua parare te ohipa pororaa na Afirika, Europa, Initia e Marite apatoa. I te fenua Initia, a haapao noa ˈi i ta ˈna vahine e ta raua e ono tamarii, na taeae Adavimannathu Joseph atoa e apiti i te piaraa o te mau papai na roto i te reo Hindi, Tamil, Telugu e Urdu.

William Brown e to ˈna utuafare

I Sierra Leone, ua papai te Feia haapii Bibilia ra o Alfred Joseph raua Leonard Blackman i te pu rahi i Brooklyn, New York, no te ani i te tauturu. I te 14 no Eperera 1923, pahonohia mai nei ta raua aniraa. Te faatia ra Alfred: “I te hoê Mahana maa i te tuiraa po, ua taˈi mai te niuniu.” Faaroo ihora o ˈna i te hoê reo puai i te na ôraa: “Na oe anei i papai i te Watch Tower Society no te ani i te taata poro?” Pahono atura Alfred: “E.” Na ô faahou maira tera reo: “Inaha, o vau ta ratou i tono atu.” O William Brown tera e paraparau ra ia ˈna. Ua tae mai raua ta ˈna vahine o Antonia e ta raua na tamahine o Louise raua Lucy mai te fenua Caraïbes. Aita i maoro, farerei atura te mau taeae ia ratou.

Faatia faahou atura Alfred: “I te poipoi aˈe, te faatere ra mâua Leonard i ta mâua haapiiraa Bibilia mai te mau hebedoma atoa, faura mai nei te hoê taata rahi i te pae opani. O taeae Brown ïa. No to ˈna itoito rahi no te parau mau, ua ani roa mai o ˈna e na ˈna e horoa i te oreroraa parau ananahi aˈe.” Aita i hope tera avaˈe, ua pau ia taeae Brown ta ˈna mau papai atoa i te operehia. Horoahia ˈtura e 5 000 buka na ˈna, e aita i maoro, ua pau atoa te reira. Aita râ taeae Brown i matauhia no to ˈna aravihi e hoo i te buka. I tera rahiraa matahiti i tavini ai oia ia Iehova ma te itoito rahi, e faahiti noa o ˈna i te mau irava Bibilia i roto i ta ˈna mau oreroraa parau, i piihia ˈi o ˈna o Bibilia Brown.

Te Betela i Magdebourg i te area matahiti 1920

I tera ra tau, ua rahi roa te taata i te amaa no Heremani, i Barmen, e ua faaroo te mau taeae e fatata te nuu faehau Farani i te haru i te oire. Itehia maira i te Feia haapii Bibilia te hoê haaputu fare i Magdebourg, mea au roa no te nenei i te mau papai. I te 19 no Tiunu, faanaho aˈera te mau taeae i te mau taihaa atoa no te neneiraa e hopoi atura i te reira i te Betela apî i Magdebourg. Ananahi aˈe, ua tae te parau i te pu rahi e ua parahi roa te mau taeae i te Betela apî, area i roto i te mau vea, te faaarahia ra e ua haru te nuu faehau Farani i te oire o Barmen. No te mau taeae e tuahine, ua riro te reira ei tapao no to Iehova haamaitairaa e parururaa ia ratou.

George Young, Sarah Ferguson (pae atau) e ta ˈna tuahine

I Beresilia, ua tere George Young na teie fenua atoa no te poro i te parau apî oaoa. Haamau ihora oia i te hoê amaa i reira e pia ˈtura oia i Te Pare Tiairaa na roto i te reo Potiti. I roto noa tau avaˈe, e 7 000 vea e buka rairai ta ˈna i horoa. Auaˈe o ˈna i haere ai i Beresilia i nehenehe ai Sarah Ferguson e ta ˈna e maha tamarii e pûpû ia ratou ia Iehova e e bapetizo roa ia ratou. Ua taio noa na oia i Te Pare Tiairaa mai te matahiti 1899, e a tahi ra o ˈna i nehenehe ai e rave i teie taahiraa faufaa roa.

“A OAOA NOA ˈI TATOU”

I te hopea matahiti 1923, te faataa ra Te Pare Tiairaa o te 15 no Titema 1923 (Beretane) eaha tei tupu i nia i te Feia haapii Bibilia maoti te mau tauiraa i te pae o te taviniraa, te mau putuputuraa e tairururaa: “Ia hiˈohia ˈtu te mau amuiraa, . . . papu e mea itoito maitai i te pae varua . . . E oomo anaˈe i te haana tamaˈi e e faaoti papu anaˈe i te rohi ma te itoito rahi i te matahiti apî i mua ia tatou, a oaoa noa ˈi tatou.”

Ua riro te matahiti 1924 ei matahiti faufaa atoa no te Feia haapii Bibilia. E rave rahi avaˈe to te mau taeae i te Betela rohiraa i nia i te hoê tuhaa fenua i Staten Island, e ere i te mea atea i te pu rahi i Brooklyn. Ua oti te mau fare i reira i te hamanihia i te omuaraa matahiti 1924, e ua tauturu te reira ia hoê atu â te mau taeae e ia haapara⁠re⁠hia te parau apî oaoa mai tei ore i ravehia aˈenei.

Pǔpǔ paturaa i Staten Island

a O ta tatou ïa Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano i teie mahana.