Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

1923: raca ti gayuaa iza

1923: raca ti gayuaa iza

«Cabeza stale cosa galán laanu lu iza 1923», zacá guníʼ revista The Watch Tower de 1 de enero 1923. «Ti privilegiu guizáʼ naroʼbaʼ nga guni predicarnu ca binni cayacaná ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ ne gábinu laacaʼ maʼ zeeda tiempu jma galán». Lu iza ca, ca Binni Ruundaʼ Biblia bíʼnicaʼ caadxi cambiu de modo runi adorarcaʼ Jehová lu ca reunión, ca asamblea ne predicación. Gucané ca cambiu riʼ chuʼ xquidxi Dios tobi si dede dxiqué hasta nagasi.

GUCANÉ CA REUNIÓN QUE CHÚʼCABE TOBI SI

Ti calendariu ra cá textu ni zeeda lu Biblia ne númeru stiʼ ca himno de alabanza

Iza que biʼniʼ xquidxi Dios caadxi cambiu ne gucané ca ni ca Binni Ruundaʼ Biblia guni adorarcaʼ Jehová tobi si. Revista The Watch Tower bizulú biʼniʼ explicar textu stiʼ Biblia ni riquiiñecabe lu reunión ni biree láʼ Reunión de oración, Alabanza y Testimonio, ni rápacabe cada semana, laaca gulee ca Binni Ruundaʼ Biblia ti calendariu ra zeeda ti textu para cada semana ne ti cánticu para gúʼndacabe guiráʼ dxi ora guni estudiárcabe Biblia stúbicabe o né familia stícabe.

Lu ca reunión que rudii ca Binni Ruundaʼ Biblia que «testimonio», laani nga guiníʼcabe ni bizaacacabe lu predicación, gudiicabe xquixe peʼ Jehová, gúʼndacabe ti cánticu o gúnicabe ti oración. Eva Barney, ti hermana ni guyuunisa lu iza 1923 dxi napa 15 iza, guníʼ: «Pa tuuxa racalaʼdxiʼ gudii ti testimonio la? ruzuhuaa ne ruzulú riníʼ sicaríʼ: “Racalaʼdxeʼ gudieeʼ xquixe peʼ Señor pur guiráʼ guendanachaʼhuiʼ stiʼ né naa…”». Nuu caadxi hermanu guizáʼ riuuláʼdxicaʼ gudiicaʼ testimonio. Sicaríʼ guníʼ hermana Barney: «Hermanu Godwin nga tobi de ca hermanu huaniisi ni riuulaʼdxiʼ gudii testimonio purtiʼ siempre racalaʼdxiʼ gudii xquixe peʼ Señor. Peru ora ruuyaʼ xheelabe maʼ caree hermanu ni cutiidiʼ reunión que gana tantu caniʼbe la? rigubayú xhábabe para gucueeza laabe, oraqueruʼ ribibe».

Ti biaje lu ti beeu, guiráʼ clase (o congregación) rápacaʼ ti Reunión especial de Oración, Alabanza y Testimonio. Revista The Watch Tower 1 de abril de 1923 bisiene: «Laiquiiñeʼ galaa reunión riʼ para gudiitu testimonio de ni bizaacatu lu predicación ne para cuʼtu gana ca trabajador […]. Pa gúnitu zacá la? jma ziuutu tobi si né ca xhamígutu».

Guizáʼ gucané ca reunión riʼ Charles Martin, ti trabajador de clase (o publicador) de 19 iza de Vancouver (Canadá). Laabe guniʼbe: «Raqué biziideʼ xi guinieeʼ ora maʼ zuhuaaʼ ra puertaʼ lidxi binni. Gatigá riníʼ tuuxa ni bizaaca ora maʼ canayuni predicar de yoo pur yoo. Ngue bisiidiʼ naa guinieniáʼ binni de stale modo ne guicabeʼ intiica objeción».

GUCANÉ PREDICACIÓN QUE CHÚʼCABE TOBI SI

Publicación Bulletin 1 de mayo de 1923

Laaca gucané ca «dxi de predicación» que ca hermanu chuʼcaʼ tobi si. Revista The Watch Tower 1 de abril de 1923 bizeeteʼ: «Para chuʼnu tobi si lu dxiiñaʼ ni rúninu […], zaca martes 1 de mayo de 1923 ti dxi para guireʼnu guiranu predicación. Ne zacá naquiiñeʼ gaca ni ca primé martes de cada beeu […]. Guiráʼ ca ni rié clase naquiiñeʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ».

Ca Binni Ruundaʼ Biblia ni jma nahuiiniʼ laaca runi predicarcaʼ. Ti hermana láʼ Hazel Buford, lu iza 1923 que nápabe 16 iza, guniʼbe sicaríʼ: «Bedané publicación Bulletin caadxi presentación para guizíʼdidu de memoria. a Naa ne bixhozebiidaʼ runi predicardu né stale gana». Peru guyuu tuuxa ni qué niníʼ Hazel nucueeza laa: «Ti hermanu maʼ nagola bidxiichi xiñee rinieniáʼ binni de ni runeʼ cré. Ca dxi que guyuu caadxi ni qué ñene xiñee guiráʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia dede né ca ni nahuiiniʼ naquiiñeʼ guni predicarcaʼ ne gusisácacaʼ Dios ni bizáʼ laanu» (Sal. 148:​12,13). Peru qué nusaana Hazel de ñuni predicar. Caadxi iza despué guyebe guiropa clase stiʼ Escuela de Galaad ne gúcabe misionera ndaaniʼ guidxi Panamá. Despué maʼ bichaa modo riníʼ ique ca hermanu que ora ruuyacaʼ runi predicar ca ni nahuiiniʼ.

GUCANÉ CA ASAMBLEA QUE CHÚʼCABE TOBI

Laaca gucané ca asamblea local ne regional que chuʼ ca hermanu tobi si. Lu stale de ca asamblea que nuu dxi riguni predicárcabe, casi lu asamblea ni guca Winnipeg (Canadá). 31 de marzo que guca ni ti dxi para gaca predicar ne biénecabe ni casi «ti bomba ndaaniʼ guidxi Winnipeg», Biénecabe ni zacá purtiʼ guca invitar guiráʼ ca ni cheʼ asamblea que chiguni predicar. Stale nga ni guleendúcabe ca dxi riguni predicárcabe lu ca asamblea que. Lu sti asamblea ni guca Winnipeg 5 de agosto de iza que, guyé gadxe mil binni. Qué huayuu dxi cheʼ stale binni lu ti asamblea ndaaniʼ guidxi Canadá casi dxi que.

Dede 18 hasta 26 de agosto iza 1923 que, guca ti asamblea guizáʼ risaca Los Ángeles (California). Caadxi semana ante biete ni lu ca periódicu, ne ca Binni Ruundaʼ Biblia gudiizicaʼ jma de gaayuʼ gayuaa mil invitación. Laaca bicaacabe letreru lu carru stícabe ne zaqueca lu ca autobús.

Asamblea ni guca iza 1923 stiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia (Los Ángeles)

Sábadu 25 de agosto que, bidii hermanu Rutherford ti discursu ni láʼ «Dendxuʼ ne chiva», lu ni bisiénebe ca binni ni zeeda gaca casi «dendxuʼ» nga ca binni ni maʼ nuu listu para guicaa guendanabani ne guibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ ora maʼ nácani ti paraísu. Laaca bidiibe sti discursu ni biree láʼ «Amonestación», lu ni guniʼbe de guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ ni runi ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne gúdxibe ca binni ni nachaʼhuiʼ ladxidóʼ guixélecaʼ de «Babilonia guidxi roʼ» (Apoc. 18:​2,4). Despué biree ti tratadu ni cusiene discursu que, né stale gana gudiiziʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia ni lu guidubi guidxilayú.

«Pa gúnitu zacá la? jma ziuutu tobi si né ca xhamígutu»

Últimu dxi stiʼ asamblea que, jma de treinta mil binni bicaadiaga discursu bidii hermanu Rutherford ni láʼ «Guiráʼ ca guidxi ca zalúxecaʼ lu Armagedón, peru millón de binni ni nabani yanna qué ziuu dxi gáticaʼ». Cumu maca nánnacabe zie stale binni la? gudíxecabe Coliseo stiʼ Los Ángeles, ti estadiu nacubi biluxe. Para ganda gucaadiaga guiráʼ binni programa stiʼ asamblea que la? biquiiñeʼ ca hermanu que equipu de sonidu stiʼ estadiu que, laani nga equipu ni jma avanzadu guyuu tiempu que. Zaqueca stale binni bicaadiaga programa que lu radiu.

ZIROOBAʼ DXIIÑAʼ QUE LU GUIDUBI GUIDXILAYÚ

Lu iza 1923 que guizáʼ biroobaʼ dxiiñaʼ de predicación ndaaniʼ ca guidxi stiʼ África, Europa, la India ne Sudamérica. Ndaaniʼ guidxi la India, ti hermanu maʼ bichaganáʼ ni láʼ Adavimannathu Joseph ne napa xhoopaʼ xiiñiʼ, gucanebe gaca publicación lu diidxaʼ hindi, tamil, telugu ne urdu.

William Brown ne xfamilia

Ndaaniʼ guidxi Sierra Leona, Alfred Joseph ne Leonard Blackman bicaacabe ra central mundial ni nuu Brooklyn (Nueva York) guseendacaʼ binni para gacané laacabe. 14 de abril de 1923 que biseendacabe ni gunabaʼ ca hermanu riʼ. Sicaríʼ guníʼ Alfred: «Ti sábadu maʼ huaxhinni, nin cadi cabezaʼ ni, málasi guninécabe naa lu teléfono». Ora bicábibe teléfono que gunabadiidxacabe laabe né ti voz nadipaʼ: «¿Ñee lii nga bicaaluʼ ra nuu Sociedad Watch Tower para guinábaluʼ tu gacané gaca predicar la?». «Naa», bicabi Alfred. «Pue, naa nga biseendacabe», ná voz que. ¿Tu stiʼ voz que yaʼ? Stiʼ William Brown. Biaʼsi peʼ dxi que yendabe Caribe, laabe ne Antonia xheelabe ne chupa dxaapahuiiniʼ stícabe, Louise ne Lucy. Qué nindaa maʼ binibiáʼ ca hermanu que laacabe.

Guniʼruʼ Alfred sicaríʼ: «Sti dxi siadóʼ que, laga cayuundaniáʼ Leonard Biblia casi rúnidu ni guiráʼ semana, málasi guxhalú ti hombre roʼ ra puertaʼ que: gúcasini William Brown. Cumu guizáʼ nadxiibe Stiidxaʼ Dios la? nuube gudiibe sti dxi que ti discursu para guiráʼ binni». Ne ante de ti beeu, gudiizibe guiráʼ publicación ni zinebe. Despué gucuaabe xcaayuʼ mil libru, qué nindaa maʼ caquiiñebe jma. Peru, qué ñunibiáʼ binni laabe casi tobi ni rutoo libru. Biaʼ iza biʼniʼ hermanu riʼ xhiiñaʼ Jehová la? nabé biquiiñebe Biblia lu ca discursu stibe, ngue runi binibiáʼcabe laabe casi «Brown el de la Biblia».

Betel stiʼ Magdeburgo lu ca iza 1920

Laaca tiempu que, nabé jma stale tu nuu ndaaniʼ sucursal stiʼ Barmen (Alemania) ne nuu ejércitu francés guicaa guidxi que. Bidxela ca Binni Ruundaʼ Biblia caadxi edificiu ndaaniʼ guidxi Magdeburgo biaʼsi peʼ para gaca imprimir publicación. Para 19 de junio que biluxe guluu ca hermanu que listu imprenta ne guiráʼ ca cosa nápacaʼ, ne yendézacabe ndaaniʼ Betel cubi ni gurí Magdeburgo. Ti dxi despué de biʼniʼ avisárcabe central mundial maʼ nuucabe raqué la? biree lu periódicu maʼ gucuaa Francia guidxi Barmen. Bidii ca hermanu que cuenta caguu Jehová ndaayaʼ ne cayapa laacaʼ.

George Young né Sarah Ferguson (ladu derechu) ne béndabe

Biʼniʼ viajar George Young ndaaniʼ guidubi guidxi Brasil, para guni predicar ca noticia galán. Raqué gudíxhebe ti sucursal ne bizulú guleebe revista The Watch Tower lu diidxaʼ francés. Lu chupa chonna beeu si, maʼ gudiizibe jma de gadxe mil publicación. Ra yendabe Brasil que gupa Sarah Ferguson ti oportunidad guizáʼ galán. Dede lu iza 1989 ruundaʼ revista The Watch Tower, peru qué huayanda chúʼnisa. Cadi xadxí de yendá George Young raqué, laabe né guidapaʼ xiiñibe gunda guyuunísacabe.

«BÍʼNICABE XHIIÑAʼ DIOS NAYECHEʼ NÉ STALE GANA»

Ra maʼ ziluxe iza que. Revista The Watch Tower 15 de diciembre de iza 1923, bizeeteʼ guiráʼ ni guleendúcabe ra bichaa modo rúnicabe reunión, predicación ne asamblea. Sicaríʼ nani: «Rihuínnica dxíchica ca clase ca […] naguidxi nuu fe sticaʼ […]. Gácunu armadura ni rudii Dios laanu ne gúninu xhiiñabe né stale gana ne guendanayecheʼ lu iza ni mayaca guzulú ca».

Zaca iza 1924 ti iza nabé risaca para ca Binni Ruundaʼ Biblia. Maʼ ziné ca hermanu de ra central mundial, ni nuu Brooklyn, stale beeu de cayúnicaʼ dxiiñaʼ lu ti layú ni nuu Staten Island, gaxha de raqué. Biluxe ca dxiiñaʼ de construcción que ra cuzulú iza 1924. Nabé gucané ca edificiu cubi que chuʼ ca hermanu tobi si ne guireeche diidxaʼ casi qué huayuu dxi gaca ni.

Equipu de construcción ndaaniʼ guidxi Staten Island

a Ni yanna láʼ Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu.