Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 42

¿Nuuluʼ listu para guzuubaluʼ diidxaʼ la?

¿Nuuluʼ listu para guzuubaluʼ diidxaʼ la?

«Guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ racaneni binni […] chuʼ listu para guzuubaʼ diidxaʼ» (SANT. 3:17).

CANCIÓN 101 Gúninu xhiiñaʼ Jehová tobi si

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Xiñee zanda gaca nagana para laanu guzúʼbanu diidxaʼ?

 ¿ÑEE raca nagana para lii guzuubaluʼ diidxaʼ la? Guyuu biaje laaca guca nagana para David guzuubaʼ diidxaʼ. Nga runi, gunábabe Dios: «Gucané naa gapaʼ deseu para guzuubaʼ stiidxaluʼ» (Sal. 51:12). Neca nadxii David Jehová, peru guyuu biaje guca nagana para laabe guzuubabe stiidxaʼ, laanu laaca rizaacanu zacá. ¿Xiñee yaʼ? Primé, cumu gulenenu donda la? raca nagana para laanu guzúʼbanu diidxaʼ. Guiropa, purtiʼ rucaa Binidxabaʼ laanu gudxiʼdéchenu Jehová cásica biʼniʼ ni (2 Cor. 11:3). Ne guionna, purtiʼ nabáninu lade binni ni qué riná guzuubaʼ diidxaʼ ni napa «espíritu ni rucaa binni guni cosa malu» (Efes. 2:2). Nga runi, para ganda guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová ne stiidxaʼ ca ni maʼ bidiibe autoridad la? caquiiñeʼ gudxíʼlunu guendaruchee ni gulenenu, Binidxabaʼ ne guidxilayú riʼ.

2. ¿Xi riníʼ chuʼnu listu para guzúʼbanu diidxaʼ? (Santiago 3:17).

2 (Biindaʼ Santiago 3:17). Bicaa Santiago ti binni nuu xpiaaniʼ nuu «listu para guzuubaʼ diidxaʼ». ¿Xi riníʼ ndiʼ yaʼ? Naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ ca ni maʼ bidii Jehová xiixa autoridad ne guiale de ndaaniʼ ladxidoʼno gúninu ni. Peru qué ribeza Jehová guzúʼbanu stiidxaʼ tuuxa ni guinabaʼ laanu cadi chinándanu ca ley stibe (Hech. 4:​18-20).

3. ¿Xiñee risaca para Jehová guzúʼbanu stiidxaʼ ca ni napa autoridad?

3 Zándaca guiníʼ íquenu jma fácil guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová que stiidxaʼ binni, purtiʼ ca instrucción ni rudii Jehová laanu qué ruchee ca ni (Sal. 19:7). Ne qué rizaaca nga né ca binni ni napa autoridad. Neca zacá, maʼ bidii Bixhózenu ni nuu guibáʼ autoridad ca ni napa xiiñiʼ, ca autoridad stiʼ guidxilayú ne ca ancianu (Prov. 6:20; 1 Tes. 5:12; 1 Ped. 2:​13, 14). Ne ora guzúʼbanu stiidxacabe la? cuzúʼbanu stiidxaʼ Jehová. Yanna, guidúʼyanu xi zanda gúninu para guzúʼbanu stiidxaʼ ca ni maʼ bidii Jehová autoridad, neca nuu biaje gaca nagana para laanu guicaanu ne chinándanu ca instrucción gudiicaʼ.

BIZUUBAʼ STIIDXAʼ BIXHÓZELUʼ NE JÑAALUʼ

4. ¿Xiñee nuu stale joven ni qué riná guzuubaʼ stiidxaʼ bixhoze ne jñaa?

4 Ca joven ca nápacaʼ stale xcompañérucaʼ ni qué ruzuubaʼ «stiidxaʼ jñaacaʼ ne stiidxaʼ bixhózecaʼ» (2 Tim. 3:​1, 2). ¿Xiñee zacá stale de laacabe yaʼ? Purtiʼ ruuyaʼ caadxi de laacabe rinabaʼ bixhózecabe o jñaacabe laacabe gúnicabe xiixa, peru laacaʼ qué rúnicaʼ ni ne pur nga ruuyacabe laacaʼ casi binni ni qué runi ni riníʼ. Xcaadxi riníʼ íquecaʼ maʼ gudiʼdiʼ de moda ca conseju ni rudii bixhózecaʼ ne jñaacaʼ laacaʼ, o rucueeza ca ni laacaʼ de gúnicaʼ xiixa ni riuuláʼdxicaʼ o riníʼ íquecaʼ qué zacané ni laacaʼ. Joven, ¿ñee zacá riníʼ íqueluʼ la? Stale tu raca nagana para laa chinanda ni guníʼ Jehová lu mandatu riʼ: «Laguzuubaʼ stiidxaʼ bixhózetu ne jñaatu casi riuulaʼdxiʼ Señor, purtiʼ nga nga ni jneza gúnitu» (Efes. 6:1). Yanna, ¿xi zanda gacané lii gúniluʼ ni yaʼ?

5. Casi ná Lucas 2:​46-52, ¿xiñee naca Jesús ejemplu jma galán de tuuxa ni ruzuubaʼ stiidxaʼ bixhoze ne jñaa?

5 Zanda guiziidiluʼ guzuubaluʼ diidxaʼ ra chinándaluʼ ejemplu jma galán ni nuu, stiʼ Jesús (1 Ped. 2:​21-24). Guca Jesús ti binni ni qué gapa donda, peru bixhózebe ne jñaabe coʼ. Neca zacá, bisisaca Jesús jñaa ne bixhoze, dede né ora bicheecaʼ o qué ñénecaʼ laabe (Éx. 20:12). Guidúʼyanu xi bizaaca dxi napa Jesús 12 iza (biindaʼ Lucas 2:​46-52). Yené Jesús familia stiʼ Jerusalén para chécabe tobi de ca saa ni raca cada iza. Peru ora maʼ zedabíʼ José ne María bidiicabe cuenta qué guinni Jesús né laacabe. Bixhózebe ne jñaabe nga naquiiñeʼ ñuuyacaʼ pa nuu guiráʼ ca xiiñicaʼ ora nibiguétacaʼ ra lídxicaʼ despué de saa que. Ora bidxela José ne María laabe, ¡bigaaniʼ María donda íquebe purtiʼ bidxíbicaʼ! Ñándaca ñabi Jesús laacabe cadi jneza ni cayúnicabe que, peru qué ñúnibe zaqué. Ni bíʼnibe nga bicábibe bixhózebe ne jñaabe né stale respetu. Peru qué ñene José ne María «ni gúdxibe laacaʼ». Neca zacá, «bizuubarube stiidxacaʼ».

6, 7. ¿Xi zanda gacané ca joven guzuubacaʼ stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ?

6 Joven, ¿ñee raca nagana para lii guzuubaluʼ stiidxa bixhózeluʼ o jñaaluʼ ora gucheecaʼ o qué guiénecaʼ lii la? Pa zacá ni, ¿xi zanda gacané lii yaʼ? Primé, guníʼ ique ximodo runi sentir Jehová. Biblia ruzeeteʼ: «Nabé riuulaʼdxiʼ Señor» ora ruzuubaʼ ca báʼducaʼ stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ (Col. 3:20). Nanna Jehová nuu biaje qué riene bixhózeluʼ o jñaaluʼ lii ora riguíxhecabe xiixa regla ni raca nagana para lii chinándaluʼ. Peru, ora quixhe íqueluʼ guzuubaluʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ rusiécheluʼ Jehová.

7 Guiropa, guníʼ ique ximodo runi sentir bixhózeluʼ ne jñaaluʼ. Rusiécheluʼ laacabe ora ruzuubaluʼ stiidxacabe, ne rápacabe confianza lii (Prov. 23:​22-25). Ne zándaca zuni sentirluʼ zadxíñaluʼ jma gaxha de laacabe. Ti hermanu de Bélgica láʼ Alexandre, guníʼ: «Ora bizuluáʼ bizuubaʼ stiidxaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ, maʼ gadxé si guca modo raca llevardu. Guyuʼdu jma gaxha ne biʼniʼ sentirdu nayecheʼ». b Guionna, guníʼ ique pa guzuubaluʼ diidxaʼ yanna, zacané ni lii despué. Ti joven láʼ Paulo, ni nabeza ndaaniʼ guidxi Brasil, guníʼ: «Ra biziideʼ guzuubaʼ stiidxaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ huayacané ni naa guzuubaʼ stiidxaʼ Jehová ne guzuubaʼ stiidxaʼ xcaadxi binni ni napa autoridad». Stiidxaʼ Dios ná pa guzuubaluʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ, zabániluʼ galán ne zabániluʼ xadxí lu guidxilayú riʼ (Efes. 6:​2, 3).

8. ¿Xiñee maʼ gudixhe ique stale joven guzuubaʼ stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ?

8 Maʼ bidii stale joven cuenta rié ni laacaʼ galán ora ruzuubacaʼ stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Luiza, laaca de guidxi Brasil, primeru ga que qué riene xiñee qué riná bixhoze ne jñaa gapa teléfono, neca stale de ca joven biaʼ laabe maʼ nápacaʼ tobi. Peru despué bidiibe cuenta ni racalaʼdxiʼ bixhózebe ne jñaabe nga gápacaʼ laabe. Laabe guniʼbe: «Yanna maʼ bidieeʼ cuenta, ora ruzuubaʼ stiidxaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ cadi zeeda gácani casi ora niguucabe ti esposa naʼyaʼ, sínuque casi ti cinturón de seguridad ni zanda gulá naa». Nuu biaje raca nagana para Elizabeth, ti baʼdudxaapaʼ de Estados Unidos, guzuubaʼ diidxaʼ. Laabe guniʼbe xi rúnibe: «Ora qué rieneʼ xiñee riguixhe bixhozeʼ ne jñaaʼ xiixa regla la? riníʼ iqueʼ ca regla ni gudíxhecabe dxiqué ne ximodo gucané ca ni naa». Monica, ni nabeza ndaaniʼ guidxi Armenia, ruzeeteʼ riree ca cosa ca laa jneza ora ruzuubaʼ stiidxaʼ bixhoze ne jñaa.

BIZUUBAʼ «STIIDXAʼ CA AUTORIDAD» CA

9. ¿Xi riníʼ ique stale binni de ca ley ni riguixhe gobiernu?

9 Stale binni nanna riquiiñeʼ ca guidxi ca ti gobiernu, ne naquiiñeʼ chinándacaʼ chupa chonna de ca ley stiʼ «ca autoridad» ca (Rom. 13:1). Peru, zándaca qué rinándacabe xiixa ley ni qué riuuláʼdxicabe o riníʼ íquecabe cadi jneza ca ni. Guzéʼtenu ti ejemplu, casi ora guiaxa impuestu. Ti encuesta ni guca ndaaniʼ tobi de ca guidxi stiʼ Europa ruzeeteʼ, tobi de cada tapa binni riníʼ ique, «pa nuu tu riníʼ ique cadi jneza nexheʼ biaʼ naquiiñeʼ quixe impuestu la? zaa cadi quixe ni». Cumu zacá riníʼ ique ca binni de guidxi ca la? qué ridxagayaanu riguíxecabe biaʼ 65% de ni nexheʼ quíxecabe gobiernu.

¿Xi rizíʼdinu de modo bizuubaʼ José ne María diidxaʼ? (Biiyaʼ párrafo 10 hasta 12). c

10. ¿Xiñee rinándanu ca ley ni ná ca autoridad ca, neca nuu de laacani qué riuuláʼdxinu ca ni?

10 Biblia ruzeeteʼ, runiná ca gobiernu stiʼ guidxilayú binni, nuucani lu náʼ Binidxabaʼ ne maʼ cadi candaa zanitilú ca ni (Sal. 110:​5, 6; Ecl. 8:9; Luc. 4:​5, 6). Peru laaca ruzeeteʼ ni: «Tutiica gucaalú autoridad la? cucaalú orden ni maʼ gudixhe Dios». Rudii Jehová lugar chuʼ ca gobiernu ca lu guidxilayú para gataʼ chaahuiʼ ca cosa ca ne ribeza Dios guni respetarnu ca autoridad ca. Nga runi, naquiiñeʼ gudiʼnu ni guinábacaʼ laanu, casi quíxenu impuestu, guni respetarnu ne guzúʼbanu stiidxacaʼ (Rom. 13:​1-7). Zándaca guiníʼ íquenu qué zabeendunu xiixa pa chinándanu ti ley o guiníʼ íquenu cadi jneza ni o caru zareeni laanu pa chinándanu ni. Nga runi, naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová, ne laabe cayábibe laanu guzúʼbanu stiidxaʼ ca autoridad ca, peru gúninu ni ora qué rinábacabe laanu guchéʼnenu ca ley stibe (Hech. 5:29).

11, 12. Casi ná Lucas 2:​1-6, ¿xi biʼniʼ José ne María para yenándacaʼ ni ná ti ley neca gúcani nagana para laacaʼ? Ne ¿xi guleenducaʼ? (Biiyaʼ ca imagen ca).

11 Zanda guizíʼdinu stale de José ne María. Laacabe guyuucabe listu para guzuubacabe stiidxaʼ ca autoridad ca neca guyuu ora gúcani nagana para laacabe (biindaʼ Lucas 2:​1-6). Casi dxi maʼ napa María gaʼ beeu de nacaxiiñiʼ bihuinni pa zuzuubacabe diidxaʼ. Cumu ca dxi que biʼniʼ mandar César Augusto, emperador stiʼ guidxi Roma, gaca ti censu la? ngue runi gupa xidé guyé José ne María Belén. Peru para nga la? caquiiñeʼ guni viajárcabe 150 kilómetru lade dani. Nagana zaca viaje que jmaruʼ si para María. Zándaca guirópacabe nuucabe xizaa pa guizaaca María xiixa ne zaqueca baʼduhuiiniʼ que. ¿Ne pa neza zécabe ñale baʼduhuiiniʼ que yaʼ? ¡Nacaxiiñiʼ María ni chigaca Mesías que! ¿Ñee nuu razón para cadi ninándacabe Ley que la?

12 Cadi guníʼ ique diʼ José ne María qué zinándacaʼ ni ná ley que purtiʼ si nuu ni naguu xizaa laacaʼ. Ne guluu Jehová ndaayaʼ laacabe pur bizuubacabe diidxaʼ: yendá María Belén, nazaaca gule xiiñibe ne dede gucanebe para gaca cumplir ti profecía ni cá lu Biblia (Miq. 5:2).

13. Pa chinándanu ni ná ley, ¿ximodo zacané ni ca hermanu?

13 Ora rinándanu ni ná ca autoridad ca ribeendunu ni galán ne laaca racané ni xcaadxi binni. ¿Xiñee rininu zacá yaʼ? Primé, purtiʼ qué ricaanu castigu ni rudii ca autoridad ca binni ni qué runi ná ley (Rom. 13:4). Guiropa, purtiʼ ora rinándanu ni ná ca autoridad ca riníʼcabe bien de ca testigu stiʼ Jehová. Ne nga nga ni bizaaca ndaaniʼ guidxi Nigeria raca caadxi iza. Guyuu ti grupu de soldadu ra Yoo stiʼ Reinu ora cayaca reunión. Canayúbicaʼ caadxi binni ni cucaalú gobiernu para cadi quíxecaʼ impuestu. Peru xaíque stiʼ ca soldadu que gudxi ca xpinni guireecaʼ de raqué. Ne gúdxibe laacaʼ: «Ca testigu stiʼ Jehová qué rucaalucaʼ gobiernu para cadi quíxecaʼ impuestu». Cada biaje chinándaluʼ ca ley ca racaneluʼ guiníʼcabe bien de xquidxi Jehová. Ne ziuu dxi zulá ni ca hermanu (Mat. 5:16).

14. ¿Xi gucané ti hermana chuʼ lista para guzuubaʼ stiidxaʼ ca autoridad?

14 Neca zacá, zándaca gaca nagana para laanu chinándanu ni gabi ca autoridad ca laanu. Joanna, ti hermana de Estados Unidos, bizeeteʼ: «Nabé nagana guca para naa chinandaʼ ni ná ca autoridad purtiʼ guizáʼ maʼ gucaná xfamilia pur ca cosa ni cadi jneza rúnicabe». Peru gudixhe ique Joanna guchaa modo riníʼ ique. ¿Xi gucané laabe yaʼ? Primé, bisaana de gúʼyabe lu ca red social ca noticia ra riete ca cosa ni cadi jneza runi ca autoridad ca (Prov. 20:3). Guiropa, gunábabe Jehová gápabe confianza laa ne cadi cuézabe guchaa ti gobiernu ca cosa ni cadi jneza raca lu guidxilayú (Sal. 9:​9, 10). Ne guionna, biindabe ca artículo ni huabee xquidxi Jehová ni caníʼ de modo gácanu neutral (Juan 17:16). Joanna guníʼ ora runi respetar ne rinanda ni ná ca autoridad ca «riguixhedxí ni ladxidóʼ dede qué ridxela modo gusiene ni».

YENANDA CA INSTRUCCIÓN NI GUDII XQUIDXI JEHOVÁ LII

15. ¿Xiñee ziuu biaje zaca nagana para laanu chinándanu ca instrucción ni gudii xquidxi Jehová laanu?

15 Rinabaʼ Jehová guzúʼbanu stiidxaʼ ca ni cayuni dirigir laanu ndaaniʼ congregación (Heb. 13:17). Neca Jesús nga Líder stinu, ne perfectu laa la? peru ca binni ni maʼ gulibe para guni dirigir xhiiñabe lu Guidxilayú riʼ la? nácacaʼ binni ruchee. Nuu biaje zaca nagana para laanu chinándanu ca instrucción gudiicabe laanu, jmaruʼ si pa guinábacabe laanu gúninu xiixa ni qué racaláʼdxinu gúninu. Zacaca bizaaca apóstol Pedro. Ti dxi gudxi ti ángel laabe gobe ca maniʼ ni ruzeeteʼ Ley stiʼ Moisés nácacaʼ maniʼ nabiidiʼ. Qué niná diʼ Pedro ñuni ni, ne cadi ti biaje si, sínuque chonna biaje (Hech. 10:​9-16). ¿Xiñee guníʼ íquebe zacá yaʼ? Purtiʼ cadi cayénebe xi riníʼ instrucción que. Maʼ biaabe gúnibe ca cosa ca casi maca nexheʼ gaca ca ni. Pa guca nagana para Pedro nuzuubaʼ stiidxaʼ ti ángel ni naca perfectu, cadi naquiiñeʼ guidxagayaanu ziuu biaje laaca zaca nagana para laanu chinándanu ca instrucción ni gudii hombre ni naca binni ruchee laanu.

16. ¿Xi biʼniʼ apóstol Pablo ora gúdxicabe laa guni xiixa neca para laa cadi biaʼsi ni? (Hechos 21:​23, 24, 26).

16 Bisihuinni apóstol Pablo nuu listu para chinanda ca instrucción ni bidiicabe laa, dede ne ora gúdxicabe laa guni xiixa ni para laa cadi biaʼsi. Ca xpinni Cristu ni naca judíu caniʼcaʼ caadxi cosa ni cadi dxandíʼ de laabe: nacaʼ cusiidibe guidxi que «gusaanacaʼ Ley stiʼ Moisés» ne qué runi respetarbe ni (Hech. 21:21). Gunabaʼ ca ancianu de guidxi Jerusalén Pablo gusihuinni dxandíʼ zinanda ni ná Ley. Ne para nga la? naquiiñeʼ chinebe tapa hombre ra templu ne guiácabe casi ná Ley, peru nanna Pablo maʼ cadi zinanda ca xpinni Cristu ni ná Ley ne qué ñuni xiixa cosa malu. Neca zacá, nagueendaca bizuubabe diidxaʼ. Relatu que ná: «Sti dxi que yené Pablo ca hombre que ne bisiabe laacaʼ ne bisiabe laabe casi ná Ley» (biindaʼ Hechos 21:​23, 24, 26). Cumu bizuubabe diidxaʼ la? guyuu ca hermanu que tobi si (Rom. 14:​19, 21).

17. ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca Stephanie laanu?

17 Guca nagana para ti hermana láʼ Stephanie, chinanda ti decisión ni gucuaa Betel. Nayecheʼ cayuni servirnebe xheelabe ndaaniʼ ti grupo ra riníʼcabe stiʼ idioma. Peru biʼniʼ decidir Betel guixiá grupo que ne gúdxicabe guendaxheelaʼ que cheʼ ti congregación ra riníʼcabe stiidxacaʼ. ¿Xi biʼniʼ sentir Stephanie yaʼ? Laabe guniʼbe: «Guizáʼ guyuaaʼ triste, ne guníʼ iqueʼ cadi caquiiñeʼ chuʼ jma tu chigacané ra riníʼcabe stiidxadu». Neca zaqué, yenándabe instrucción que. Guníʼrube: «Despué bieneʼ biaʼsi decisión ni gucuaa ca hermanu que. Ndaaniʼ congregación ra nuudu riʼ nuu stale hermanu ni cadi naca familia sticaʼ xpinni Cristu, nga runi, maʼ laadu nga beeda gácadu casi bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Ne laaca rudieeʼ estudiu ti hermana ni cadi tan xadxí bisaana de gaca inactiva. Ne yanna, jma rapaʼ tiempu para estudiu personal stinneʼ». Ne últimu la? bizeetebe: «Qué ruchiiñaʼ conciencia stinneʼ naa purtiʼ huayuneʼ stipa pur guzuubaʼ diidxaʼ».

18. ¿Xi ribeendunu ora ruzúʼbanu diidxaʼ?

18 Guiranu zanda guizíʼdinu guzúʼbanu diidxaʼ. Biziidiʼ Jesús guzuuba diidxaʼ cadi purtiʼ bibánibe galán, sínuque «pur ca yuubaʼ ni gudíʼdibe» (Heb. 5:8). Stale biaje laaca rizíʼdinu guzúʼbanu diidxaʼ ra tídinu lu xiixa guendanagana. Guiníʼ íquenu ni bizaaca dxi bizulú pandemia COVID-19. Gunábacabe laanu cadi gaca reunirnu ra Yoo stiʼ Reinu ne maʼ cadi guni predicarnu de yoo pur yoo. Yanna, lii yaʼ. ¿Ñee guca nagana para lii guzuubaluʼ diidxaʼ la? Pa zacá ni, ra bizuubaluʼ diidxaʼ gucané ni lii chuʼluʼ nazaaca, chuʼluʼ tobi si né ca hermanu ne bisiécheluʼ ladxidóʼ Jehová. Yanna, jma maʼ nuunu listu para chinándanu ca instrucción gudiicabe laanu ora maʼ gueeda gran tribulación. Zándaca zalanu pa guzúʼbanu diidxaʼ (Job 36:11).

19. ¿Xiñee racaláʼdxiluʼ guzuubaluʼ diidxaʼ?

19 Maʼ bizíʼdinu ricaanu stale ndaayaʼ ora ruzúʼbanu diidxaʼ. Peru maʼ gudixhe íquenu guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová purtiʼ nadxiinu laa ne racaláʼdxinu gusiéchenu laa (1 Juan 5:3). Qué zanda gudxiguétanu laabe guirá ni maʼ bíʼnibe pur laanu (Sal. 116:12). Peru nuu xiixa ni zanda gúninu: guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová ne guzúʼbanu stiidxaʼ ca ni napa autoridad. Ne ora gúninu ni rusihuínninu nácanu binni nuu xpiaaniʼ. Ne pa nácanu binni nuu xpiaaniʼ la? zusiéchenu ladxidóʼ Jehová (Prov. 27:11).

CANCIÓN 89 Riguu Jiobá ndaayaʼ cani ruzuubaʼ diidxaʼ

a Cumu nácanu binni ruchee la? nuu biaje raca nagana para laanu guzúʼbanu diidxaʼ, dede stiidxaʼ ca ni napa autoridad. Lu artículo riʼ zadúʼyanu xi ndaayaʼ zanda gápanu ra guzúʼbanu stiidxaʼ bixhózenu ne jñaanu, «stiidxaʼ ca autoridad» ne stiidxaʼ ca hermanu ni zániru ndaaniʼ congregación.

b Lu artículo ni láʼ «¿Cómo puedo hablar con mis padres sobre las reglas que me ponen?», ni zeeda lu jw.org, zadxélaluʼ caadxi sugerencia ni zacané lii gánnaluʼ guiníʼneluʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ ora quíxhecaʼ xiixa regla ni gaca nagana para lii chinándaluʼ.

c NI RIHUINNI LU CA IMAGEN RIʼ: Yenanda José ne María mandatu stiʼ César ne guyecaʼ Belén para guicá lacaʼ. Ca dxi stinu riʼ laanu ca xpinni Cristu rinándanu ley stiʼ tránsitu, riguíxenu impuestu ne rinándanu ca instrucción ni rudii ca autoridad ca para cadi gaca huaranu.