Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 44

A hiˈopoa maite i te taatoaraa o te Parau a te Atua

A hiˈopoa maite i te taatoaraa o te Parau a te Atua

“Ia taa maite ia outou e te feia moˈa atoa te aano e te roa e te teitei e te hohonu.”​—EPH. 3:18.

HIMENE 95 E anaana ˈtu â te parau mau

HAAPOTORAA a

1-2. Eaha te ravea maitai roa ˈ ˈe no te taio e no te haapii i te Bibilia? A horoa i te hiˈoraa.

 IA HINAARO outou e hoo mai i te hoê fare, e hoo anei outou i te reira no te mea noa ua ite outou i te hohoˈa? Eita! E hinaaro outou e haere tino roa e hiˈo haere i te fare, na rapae, na roto e te mau piha. E ani atoa paha outou i te hohoˈa fare e mea nafea te fare i te paturaahia. Papu, e hiˈopoa outou i te taatoaraa o te fare.

2 Hoê â huru ia taio e ia haapii tatou i te Bibilia. Te na ô ra te hoê taata tuatapapa Bibilia: “E au te poroi o te Bibilia mai te hoê paturaa rarahi, mea teitei te pare e mea hohonu te niu.” E nafea ïa ia haapii maite i te Bibilia? Ia haavitiviti noa outou i te taio i te reira, e haapii noa outou “i te mau mea rii o te poroi moˈa a te Atua.” (Heb. 5:​12) No reira, mai ta outou e rave no te hoo mai i te fare apî, a faahohonu maite i ta outou haapiiraa. Te hoê ravea maitai no te na reira, o te hiˈopoaraa ïa e nafea te mau tuhaa atoa o te Bibilia e tuati ai te tahi i te tahi. A tutava no te taa eaha ta outou e tiaturi ra e no te aha outou e tiaturi ai i te reira.

3. Eaha ta te aposetolo Paulo i faaitoito i te mau Kerisetiano ia rave e no te aha? (Ephesia 3:14-​19)

3 Ia taa maitai ia tatou i te taatoaraa o te Parau a te Atua, e tia ia tatou ia faahohonu i ta tatou haapiiraa Bibilia. Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ia haapii maite i te Parau a te Atua “ia taa maite ia [ratou] . . . te aano e te roa e te teitei e te hohonu.” A na reira ˈi, e aˈa maitai e e mau papu ratou i roto i te faaroo. (A taio i te Ephesia 3:14-​19.) Ia na reira atoa ïa tatou. E hiˈo anaˈe e nafea ia hiˈopoa maite i te Bibilia ia taa maitai ia tatou i te mau haapiiraa e vai ra i roto.

A FAAHOHONU I TE MAU PUE PARAU MAU BIBILIA

4. E nafea tatou e faafatata ˈtu â ˈi ia Iehova? A horoa i te hiˈoraa.

4 Ei Kerisetiano, eita tatou e na nia noa ia haapii tatou i te Bibilia. Maoti râ te tauturu a te varua o te Atua, e hinaaro tatou e haapii “e tae noa ˈtu i te hohonuraa o te paari o te Atua.” (Kor. 1, 2:9, 10) Te rave ra anei outou i ta outou iho haapiiraa Bibilia? E nehenehe te reira e faafatata ˈtu â ia outou ia Iehova. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e tuatapapa mea nafea oia i te faaiteraa i to ˈna here i ta ˈna mau tavini i tahito ra. E papu ïa ia outou e mea here atoa na ˈna ia outou. E nehenehe outou e hiˈopoa mea nafea to Iehova faanahoraa i te haamoriraa i Iseraela e eaha te faaauraa e te faanahoraa a te Kerisetiano i teie mahana. Aore ra, e nehenehe outou e faahohonu i te mau parau tohu no nia ia Iesu, e mea nafea te reira i te tupuraa i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua.

5. Eaha te tumu parau ta outou e hinaaro e faahohonu i roto i ta outou iho haapiiraa?

5 Ua faaite mai vetahi e mea au na ratou e haapii i te Bibilia e eaha ta ratou i hinaaro e faahohonu. E ite mai outou i te tahi mau manaˈo ta ratou i faahiti i roto i te tumu parau tarenihia “ Te tahi mau tumu parau no ta outou iho haapiiraa.” E oaoa mau â outou i te tuatapapa i teie mau tumu parau maoti te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova. Ia faahohonu outou i ta outou haapiiraa Bibilia, e puaihia to outou faaroo e “e noaa mai ia [outou] te ite no nia i te Atua.” (Mas. 2:4, 5) E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te tahi mau haapiiraa hohonu ta tatou e nehenehe e tuatapapa.

A FERURI MAITE I TE OPUARAA A TE ATUA

6. (1) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te hoê tereraa ohipa e te hoê opuaraa? (2) No te aha e nehenehe ai e parau “e opuaraa mure ore” ta Iehova no te taata e no te fenua?

6 E hiˈo anaˈe eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te opuaraa a te Atua. Mea taa ê te hoê tereraa ohipa e te hoê opuaraa. Hoê tereraa ohipa, o te mau ohipa atoa ïa tei faanahohia ia raea ia tatou te hoê fa. Tera râ, e nehenehe te tereraa ohipa e mau roa ia hiti mai te hoê fifi o te faataupupu i te tere. Area te hoê opuaraa, o te fa ïa aore ra te vahi tapaeraa. Ua ite maitai tatou teihea taua vahi ra, aita râ tatou i faanaho i te hoê tere papu no te tae atu i reira. E nehenehe ïa te tere e taui ia hiti mai te hoê fifi. Auaˈe Iehova i faaite riirii ai i ta ˈna “opuaraa mure ore” i roto i te Bibilia. (Eph. 3:11) Noa ˈtu eaha te tupu, e manuïa noa te opuaraa a Iehova no te mea e faaohipa oia i “te mau mea atoa ia tupu ta ˈna opuaraa.” (Mas. 16:4) Te mau ohipa atoa ta Iehova e rave, eita roa ˈtu e mau, e vai noa râ e a muri noa ˈtu. Eaha te opuaraa a Iehova e mea nafea oia i te faatanoraa i te tereraa ohipa ia manuïa te reira?

7. I te orure-hau-raa na taata matamua, mea nafea Iehova i te faatanoraa i ta ˈna tereraa ohipa ia manuïa ta ˈna opuaraa? (Mataio 25:34)

7 Ua faaite te Atua i na taata matamua eaha ta ˈna opuaraa no raua ma te parau: “Ia tamariihia orua e ia rahi, a faaî i te fenua e a haapao atu, e a haapao i . . . te mau animara atoa e ora ra i nia i te fenua.” (Gen. 1:​28) I te orure-hau-raa Adamu raua Eva, ua roohia te huitaata i te hara, aita râ te opuaraa a Iehova i haafifihia. Ua faatano o ˈna i te tereraa ohipa ia manuïa te reira. I reira iho, ua faanaho oia i te haamau i te Faatereraa arii i nia i te raˈi o te faatupu i ta ˈna opuaraa no te huitaata e no te fenua. (A taio i te Mataio 25:34.) I te tau ta ˈna i faataa, ua tono Iehova i ta ˈna Tamaiti otahi i te fenua no te haapii i te taata no nia i teie Faatereraa arii e no te pûpû i to ˈna ora ei hoo no tatou. I muri mai, ua faatiahia mai Iesu i nia i te raˈi no te riro ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua. Mea rahi atu â râ ta tatou e nehenehe e feruri no nia i te opuaraa a te Atua.

A feruri na i te taime e tahoêhia ˈi te tuhaa i te raˈi o te faanahonahoraa a Iehova e ta ˈna mau tavini haapao maitai i te fenua! (A hiˈo i te paratarafa 8)

8. (1) Eaha te poroi o te Bibilia? (2) Mai tei faataahia i roto i te Ephesia 1:8-​11, eaha te opuaraa a Iehova i te pae hopea? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

8 Te poroi o te Bibilia, ia haamoˈahia ïa te iˈoa o Iehova a faatupu ai oia i ta ˈna opuaraa i te fenua maoti ta ˈna Faatereraa arii arataihia e te Mesia. Eita roa te opuaraa a Iehova e taui. Ua haapapu oia e e faatupu iho â o ˈna i te reira. (Isa. 46:10, 11, nota; Heb. 6:​17, 18) Ia tae i te taime faataahia, e faariro oia i te fenua ei paradaiso i reira e ora ˈi te huaai tia roa o Adamu raua Eva e “a muri noa ˈtu.” (Sal. 22:​26) E ere noa râ tera te opuaraa a Iehova. I te pae hopea, e hinaaro o ˈna e tahoê i to te raˈi e to te fenua. Pauroa ïa ta ˈna mau tavini te auraro ia ˈna e te farii ia ˈna ei Fatu no ratou. (A taio i te Ephesia 1:8-​11.) Eita anei outou e faahiahia i te mau raveraa a Iehova no te faatupu i ta ˈna opuaraa?

A FERURI MAITE I TE TAU NO A MURI AˈE

9. Ia taio tatou i te Bibilia, e ite roa tatou i te ohipa e tupu a muri aˈe. E nafea ïa?

9 A feruri na i ta Iehova i tohu i roto i te ô i Edene, mai ta te Genese 3:​15 e faatia ra. b Ua faaitehia eaha ta ˈna e rave no te faatupu i ta ˈna opuaraa, e tupu râ te reira e tausani matahiti i muri aˈe. Ei hiˈoraa, ua parau te Atua ia Aberahama e ia mairi e rave rahi uˈi, e fa mai te Mesia na roto mai i to ˈna huaai. (Gen. 22:15-​18) I te matahiti 33, ua haapepehia Iesu i te poro avae mai tei tohuhia. (Ohi. 3:​13-​15) Area te tuhaa hopea o teie parau tohu, oia hoi ia taahihia te afii o Satani, e tupu ïa a muri aˈe, i roto hau atu e 1 000 matahiti. (Apo. 20:​7-​10) E rave rahi atu â parau tohu ta te Bibilia no nia i te enemiraa i rotopu i te ao a Satani e te faanahonahoraa a Iehova e e nafea te reira e hope ai.

10. (1) Eaha te ohipa o te fatata roa i te tupu? (2) E nafea tatou e faaineine ai i to tatou feruriraa e aau? (A hiˈo atoa i te nota.)

10 A feruri na i te mau tupuraa maere mau ta te Bibilia e tohu ra. Na mua roa, e pii te mau nunaa: “Te hau e te ati ore!” (Tes. 1, 5:2, 3) Ia aro te mau nunaa i te mau haapaoraa hape, “ei reira iho” e haamata ˈi te ati rahi. (Apo. 17:16) I muri iho, e itehia te tahi ohipa maere mau, oia hoi o “te Tamaiti a te taata nei ia haere mai na nia i te mau ata o te raˈi ma te puai e te hanahana rahi.” (Mat. 24:30) E haava Iesu i te huitaata ma te faataa ê i te mamoe e te puaaniho. (Mat. 25:31-​33, 46) Eita râ Satani e faaea noa. No to ˈna riri rahi, e turai oia i te mau nunaa ia amui, o ta te Bibilia ïa e pii ra o Goga no te fenua o Magoga. E aro ratou i te nunaa o Iehova. (Ezk. 38:​2, 10, 11) I te hoê taime, e haaputuhia te toea faatavaihia i te raˈi no te apiti i te Mesia e ta ˈna nuu i roto i te tamaˈi ra o Aramagedo, te tuhaa hopea ïa o te ati rahi. c (Mat. 24:31; Apo. 16:14, 16) I muri mai, e haamata te faatereraa na 1 000 matahiti a te Mesia.​—Apo. 20:6.

Mai te aha to outou auhoaraa e o Iehova a haapii ai outou no nia ia ˈna i muri aˈe tau miria matahiti te maoro? (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. Eaha te auraa o te ora mure ore no outou? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

11 A feruri na i to outou oraraa i muri aˈe i na 1 000 matahiti. Te parau ra te Bibilia e ua tuu to tatou Atua poiete “i te manaˈo e ora e a muri noa ˈtu i roto i to [tatou] aau.” (Koh. 3:11) Eaha te auraa no outou e to outou auhoaraa e o Iehova? Mea anaanatae roa ta tatou e taio ra i roto i te buka ra A faafatata ˈtu ia Iehova, i te api 319: “Mea rahi atu â ta tatou e haapii no nia ia ˈna ia ora tatou hanere, tausani, mirioni e miria ˈtu matahiti te maoro. Noa ˈtu râ, te vai ra â te mau mea faahiahia ta tatou e haapii no nia ia Iehova e e oaoa tatou i te haapii atu â, . . . Parau mau, te tiai ru nei tatou i te oraraa ta tatou e fanaˈo i roto i te paradaiso i nia i te fenua! Te mea faahiahia roa ˈ ˈe râ, e tamau tatou i te faafatata noa ˈtu â ia Iehova e a muri noa ˈtu!” A tiai noa râ tera taime, eaha ˈtu â ta tatou e nehenehe e faahohonu i roto i ta tatou haapiiraa Bibilia?

A NÂNÂ TO MATA I TE RAˈI

12. E nafea tatou e nânâ ˈi i to tatou mata i te raˈi? A horoa i te hiˈoraa.

12 E faaite te Bibilia mai te aha te huru ia tia i mua i te aro o Iehova inaha “tei te teiteiraa hoi i nia roa to ˈna parahiraa.” (Isa. 33:5) E faaite atoa te Bibilia i te tahi mau mea faahiahia no nia ia Iehova e te tuhaa i te raˈi o ta ˈna faanahonahoraa. (Isa. 6:1-4; Dan. 7:9, 10; Apo. 4:1-6) Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e taio no nia i te mau mea faahiahia ta Ezekiela i ite. Te na ôhia ra: “Matara aˈera te raˈi e ite ihora [oia] i te mau orama a te Atua.”—Ezk. 1:1.

13. Eaha ta outou e faahiahia ra no nia i ta Iesu e rave ra mai te raˈi mai? (Hebera 4:14-​16)

13 A feruri atoa na i ta Iesu e rave ra i te raˈi a faatere ai oia ei Arii e ei Tahuˈa rahi. Maoti o ˈna e nehenehe ai tatou e faafatata ˈtu “i te terono o te hamani maitai rahi” o te Atua na roto i te pure e e ani i ta ˈna aratairaa “ia hinaaro tatou i te tauturu.” (A taio i te Hebera 4:14-​16.) Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho ia mairi hoê noa ˈ ˈe mahana ma te ore e feruriruri i nia i ta Iehova raua Iesu i rave no tatou mai te raˈi mai. E putapû roa tatou i to raua here ia tatou e e turai te reira ia tutava i te faaite i te itoito i roto i ta tatou taviniraa e haamoriraa ia Iehova.—Kor. 2, 5:​14, 15.

A feruri na i to outou huru i roto i te ao apî a ite ai e ua tauturu outou ia vetahi ê ia riro mai ei Ite no Iehova e ei pǐpǐ na Iesu. Auê ïa outou i te oaoa, e ere anei? (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. Eaha te hoê ravea maitai roa ˈ ˈe no te faaite i to tatou mauruuru ia Iehova raua Iesu? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 Te hoê ravea maitai roa ˈ ˈe no te faaite i to tatou mauruuru ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti, o te tautururaa ïa ia vetahi ê ia riro ei Ite no Iehova e ei pǐpǐ na Iesu. (Mat. 28:19, 20) O ta te aposetolo Paulo hoi i rave no te faaite i to ˈna mauruuru rahi i te Atua e ia Iesu. Ua ite o ˈna e te hinaaro ra Iehova “ia ora mai te mau huru taata atoa e ia noaa ia ratou te ite papu i te parau mau.” (Tim. 1, 2:3, 4) Ua rave o ˈna i te mau mea atoa no te tauturu e rave rahi taata “ia ora mai vetahi o ratou.”—Kor. 1, 9:22, 23.

A OAOA I TE HAAPII I TE PARAU A TE ATUA

15. Ia au i te Salamo 1:2, no te aha tatou e oaoa ˈi?

15 Ia au i te hoê papai Salamo e oaoa te taata e “mea au roa . . . na ˈna i te ture a Iehova” e o te “[feruriruri] ra . . . i ta ˈna ture i te po e te ao.” (Sal. 1:1-3, nota) I roto i ta ˈna buka Études sur les Psaumes, ua papai te taata huri Bibilia ra o Joseph Rotherham: “Te taata o te haafaufaa ra i te aratairaa a te Atua, e imi, e haapii e e feruriruri maite oia i nia i te reira. . . . Ia mairi noa ˈtu hoê mahana e aita te hoê taata i taio i te Bibilia, ua mâuˈa noa ïa tera taime.” E oaoa atoa outou i te haapii i te Bibilia ia rave outou i te taime no te hiˈopoa maite i te mau tuhaa atoa o te Bibilia e ia feruri e nafea tera e tera irava e tuati ai te tahi i te tahi. Mea oaoa mau ia hiˈopoa i te taatoaraa o te Parau a te Atua.

16. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa?

16 E tauturu Iehova ia tatou ia taa i te mau pue parau mau Bibilia. Inaha, e ere roa ˈtu i te mea fifi ia taa. I roto i to muri nei tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te hoê tumu parau faahiahia roa, oia hoi te hiero pae varua o Iehova. Na te aposetolo Paulo i faahiti i teie parau i roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano Hebera. Ia oaoa outou i te tuatapapa no nia i tera pue parau mau Bibilia!

HIMENE 94 Mauruuru Iehova no ta oe Parau

a E nehenehe ta tatou haapiiraa Bibilia e riro ei taime oaoa no te faafatata ˈtu â i to tatou Metua i te raˈi. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou e nafea ia hiˈopoa i te aano, te roa, te teitei e te hohonu o te Parau a te Atua.

b A hiˈo i te tumu parau “Te hoê parau tohu faufaa mau no tatou” o Te Pare Tiairaa no Tiurai 2022.

c No te haapii e nafea ia faaineine ia tatou no te mau ohipa faufaa roa e fatata i te tupu, a hiˈo i te buka Te faatere nei te Basileia o te Atua! api 230.