1. So mesajo phenel iech îngero hai so sicaven amenghe lesche dumes?

 DACĂ avelas te del duma caring tute iech îngero, cameias te așunes-les? I Biblia phenel că, aghies, iech îngero del duma le manușența anda „orisavi națiunea, tribo, șib hai them”. Vo phenel lenghe iech mesajo importanto: „Daran le Devlestar hai den-les gloria. . . . Închinin tumen Codolesche cai cărdea o cerii hai i phuv!”. (Rev. 14:6, 7) O ciacimos si că trebul te anas închinarea numai le Iehovasche anda codoia că vo si o corcoro ciacio Del. Ande leschi bari iubirea, vo dea-ame i bari pachiv te anas lesche închinarea ande lesco baro templo spiritualo!

2. So si o templo spiritualo le Iehovasco? (Dich vi o chenarii „ So na-i o templo spiritualo”.)

² Tha so si mai exacto o templo spiritualo, hai cai arachas mai but buchia anda leste? O templo spiritualo na-i iech clădirea ciaci. Cado referil-pe ca sea so cărdea o Iehova caște daisaras te anas lesche închinarea cadea sar camel vo, bazome pi jertfa de răscumpărare le Isus Cristososchi. O apostolo Pavel dea duma mai but anda cadaia ando iechto secolo ando lil cai bișialdea-les le creștinenghe evrei anda Iudeea. b

3, 4. Sostar scriisardea o apostolo Pavel iech lil caring le creștini evrei anda Iudeea hai sar ajutisardea-le vo?

³ Sostar scriisardea o Pavel pesco lil caring le creștini evrei anda Iudeea. Daștil-pe că sas-les dui bare motivea. Ando iechto than vo camlea te zuriarel-le. Le mai but jene mașcar lende sas-le bariarde andi religia iudaico. Daștil-pe că, pala so cărdile  creștini, le conducători religioși iudei asanas lendar. Sostar? Anda codoia că le creștinen ci sas-len iech baro templo cai te anen închinarea, ci sas-len iech altarii pe savo te anen jertfe le Devlesche hai nici rașaia cai te slujin ande lengo miștimos. Cadai buchi daisardeas te peravel-le sau te cheren-le te na mai aven cadea de zurale ando pachiamos. (Evr. 2:1; 3:12, 14) Chichiva mașcar lende daisardeas te gândin-pe chiar te risaren-pe ca i religia iudaico.

⁴ Ando duito than, o Pavel phendea caring le creștini evrei că ci denas penghi zor caște hachiaren o „haben zuralo” anda o Lil le Devlesco, adică le ciacimata spiritualo profundo sau le sicaimata neve. (Evr. 5:11-14) Pala so fal-pe, chichiva anda lende încărenas încă i Legea mozaico. Tha, o Pavel cărdea-le te hachiaren că le jertfe mangle catar i Legea ci daștinas te duriaren cu sea o păcato. Anda codoia, i Legea sas-li „chosli”. O Pavel dea lenghe duma mai dur anda chichiva ciacimata profundo. Vo andea andi goghi le creștinenghi că daștinas te ‘pașion le Devlestar’ prin iech ‘speranța mai lași’, bazome pi jertfa le Isusoschi. (Evr. 7:18, 19)

5. So va ajutila-ame o lil Evrei te hachiaras hai sostar si lași anda amende cadai analiza?

⁵ O Pavel sicadea pesche phralenghe evrei sostar lenghi închinarea sar creștini sas but mai lași sar codoia cai anelas-la mai anglal. I închinarea andini tela i religia iudaico sas „iech ucial le buchianghe cai va avena, tha i realitatea si le Cristososchi”. (Col. 2:17) I ucial sicavel numai i forma iecha buchiachi, ci sicavel sar si ciaces codoi buchi. Sa cadea, o modo sar anenas închinarea le iudei andel puraimata sas numai iech ucial anda i realitatea cai trebulas te avel. Si mișto te hachiaras sea so cărdea o Iehova ca amare păcatea te aven iertime hai te daisaras te anas lesche închinarea cadea sar camel vo. Mai dur, va avela te cheras iech comparația mașcar sar anenas le iudei închinarea andel puraimata – i „ucial” hai sar anen le creștini închinarea – i „realitatea”, cadea sar sicavel-pe ando lil Evrei. Cadea, va avela te hachiaras mai mișto so si o templo spiritualo hai so însemnol cado anda amende.

6. Sostar jianas le manușa co tabernacolo?

⁶ I ucial. O Pavel astardea te del duma anda o tabernacolo, vazdino andel ghiesa le  Moisesche, ando bărș 1512 a.a.e. (Dich i reprezentarea grafico „Sar anenas le iudei închinarea andel puraimata – Sar anen le creștini închinarea”.) O tabernacolo sas sar iech țărha, cai mai anglal le israeliți îngărenas-les pența ando timpo so jianas anda iech than ande aver. Cado sas-lo folosime cam 500 bărșa, ji cana sas-lo vazdino o templo anda Ierusalim. (Ex. 25:8, 9; Num. 9:22) O tabernacolo, sau „i țărha andai întâlnirea”, sas o mai importanto than cai le israeliți daștinas te pașion le Devlestar hai cai von anenas lesche închinarea hai jertfe. (Ex. 29:43-46) Tha, o tabernacolo avelas te reprezentil vareso but mai baro andal creștini.

7. Cana arăslea te avel iech realitatea o templo spiritualo?

⁷ I realitatea. O tabernacolo andal puraimata sas iech „ucial le buchianghe cerisco” hai reprezentilas o baro templo spiritualo le Iehovasco. O Pavel phendea că „cadai țărha [sau tabernacolo] si iech reprezentarea simbolico anda amare ghiesa”. (Evr. 8:5; 9:9) Cadea că, cana o Pavel scriisardea pesco lil caring le evrei, o templo spiritualo existilas deja. Cado templo arăslea te avel iech realitatea ando bărș 29 a.e. Ande codo bărș, o Isus boldea-pe, sas-lo machlo spiritoia sfânto hai astardea te slujil ando templo spiritualo le Iehovasco sar „baro rașai prinjiando”. c (Evr. 4:14; Fap. 10:37, 38)

8, 9. Cadea sar sicavel-pe ando Evrei 7:23-27, so diferența si mașcar le bare rașaia anda o Israelo purano hai o Baro Rașai, Isus Cristos?

⁸ I ucial. Andel puraimata, le bare rașaies sas-les i buchi te reprezntil le manușen angla o Iehova. O dintuno baro rașai le Israelosco, o Aaron, sas-lo numime le Iehovastar cana o tabernacolo sas-lo dedichime. Cu sea cadala, cadea sar phendea o Pavel, „but jene trebuisarde te cărdion rașaia iech pala aver anda codoia că o merimos așavel-le te așen ande cadai buchi”. d (Citisar Evrei 7:23-27.) Sar manușa imperfecți, le bare rașaia trebunas te anen jertfe vi anda lenghe păcatea. Cadea că, dichas so bari diferența si mașcar lende hai o Baro Rașai, Isus Cristos.

⁹ I realitatea. Na cadea sar le rașaia anda o Israelo purano, amaro Baro Rașai, si „iech slujitoro . . . andi ciaci țărha, savi vazdea-la o Iehova, na o manuș”. (Evr. 8:1, 2) O Pavel phendea anda o Isus: „anda codoia că așel andi viața anda sea o timpo, les siles iech rașaimos cai ci va nachela avereste” hai mai phendea că silo „ujo, încărdo dur codolendar păcătoși”. Cadea că, „vo ci si sar le coaver bare rașaia, ci trebul te anel ande fiesavo ghies jertfe” anda pesche păcatea. Mai dur, va avela te dichas le diferențea mașcar o altarii hai le jertfe andal puraimata hai codola anda o templo spiritualo.

10. Caring so sicavenas le jertfe andine po altarii anda harcum?

¹⁰ I ucial. Angla o than cai jialas-pe andre ando tabernacolo, arachelas-pe iech altarii anda harcum pe savo anenas-pe jertfe. (Ex. 27:1, 2; 40:29) Tha cadal jertfe ci daisarde te chosen cu sea le păcatea le israelițenghe. (Evr. 10:1-4) Le jertfea animalenghe andine sea o timpo co tabernacolo sicavenas caring i corcori jertfa cai daștilas te chinel parpale cu sea anda o păcato savore manușen.

11. Pe savo altarii dea-pe o Isus sar jertfa? (Evrei 10:5-7, 10)

 ¹¹ I realitatea. O Isus jianelas că o Iehova bișialdea-les pi phuv caște del peschi viața sar răscumpărarea ando miștimos le manușengo. (Mat. 20:28) Cadea că, ca lesco bolimos, o Isus sicadea-pe angla o Iehova caște cherel so phenel lesche vo. (Ioan 6:38; Gal. 1:4) O Isus dea-pe pes pe iech altarii simbolico cai reprezentilas „i voința” le Devleschi, codoia ca lesco Șiav te del peschi viața sar manuș perfecto. O Isus dea peschi viața sar jertfa „iech data anda sea o timpo”. Cadea , vo choslea, sau pachiardea cu sea, le păcatea oricasche sicavel pachiamos ande leste. (Citisar Evrei 10:5-7, 10.) Mai dur, va avela te dichas so reprezentin le elementea anda o tabernacolo.

12. Con daștilas te jial andre ande le dui încăperi anda o tabernacolo?

¹² I ucial. O tabernacolo, tha vi le templea vazdine mai târzio co Ierusalim sas-le cărde, ande mai bari partea, pala sa codoi structura. Cadalen sas-len dui încăperi: „I Sfânta” hai „I Sfânta Sfintelor”, hulade catar iech perdeaua șucar suvdi. (Ex. 26:31-33; Evr. 9:2-5) Andi Sfânta, sas iech lampadarii anda sumnacai, iech altarii cai thabarelas-pe tămâia hai i meseili anda le manre de prezentare. Andi Sfânta, daștinas te jian andre numai „le rașaia machle” cana trebunas te cheren penghi buchi ando servicio le Devlesco. (Num. 3:3, 7, 10) Andi Sfânta Sfintelor, sas i arca le legământoschi, cai sicavelas i prezența le Iehovaschi. (Ex. 25:21, 22)  Numai o baro rașai daștilas te nachel părdal i perdeaua, andi Sfânta Sfintelor. Vo cherelas cadaia iech data po bărș, ando Ghies andai Ispășirea. (Lev. 16:2, 17) O baro rașai jialas code andre ande fiesavo bărș le rateia catar le animalea caște aven chosle lesche păcatea, hai vi le păcatea le manușenghe andai națiunea. Prin o spirito sfânto, o Iehova sicadea, ji la urmă, so reprezentin cadal elementea anda o tabernacolo. (Evr. 9:6-8) e

13. So reprezentil i Sfânta hai i Sfânta Sfintelor anda o tabernacolo?

¹³ I realitatea. Iech țâno număro andal discipoli le Cristososche sile machle spiritoia sfânto hai bucurin-pe catar iech relația specialo le Iehovaia. Cadal 144 000 jene va slujina sar rașaia ando cerii pașa o Cristos. (Rev. 1:6; 14:1) O Del machel-le pesche spiritoia hai arăsăn te aven lesche șiave adoptime ando timpo so încă sile pi phuv. I Sfânta reprezentil i relația specialo cai silen le Devleia. (Rom. 8:15-17) I Sfânta Sfintelor reprezentil le ceruri spiritualo, cai beșel o Iehova. „I Perdeaua”, cai hulavel i Sfânta catar i Sfânta Sfintelor, reprezentil o corpo manușesco le Isusosco, cai ci mechelas-les te jial andre ando cerii sar Baro Rașai le templosco spiritualo. Pala so dea peschi viața sar jertfa ando miștimos le manușengo, o Isus pâtărdea o udar caring i viața cerisco anda sea le creștini machle. Caște primin pengo pochinimos cerisco, von trebun te mechen penghe corpuri manușenghe. (Evr. 10:19, 20; 1 Cor. 15:50) Pala so sas-lo uștiado andal mule, o Isus gălea andre andi Sfânta Sfintelor anda o templo spiritualo, cai ji la urmă va arăsăna pașa leste, sea le creștini machle.

14. Cadea sar sicavel-pe ando Evrei 9:12, 24-26, sostar le măsuri line catar o Iehova anda i închinarea uji sile but mai lașe?

¹⁴ Cadea că, dichiol-pe claro că le măsuri line catar o Iehova anda i închinarea uji sile but mai lașe. Cadalenghi baza si i jertfa de răscumpărare le Isusoschi hai lesco rolo sar Baro Rașai. O baro rașai anda Israelo jialas andre andi Sfânta Sfintelor, iech încăperea cărdi le manușendar, le rateia catar le jertfea andal animalea. Tha o Isus gălea andre „chiar ando cerii”, o mai sfânto than. Code vo sicadea le Iehovasche i valoarea pesca viațachi perfecto, dini ande amaro miștimos „caște chosel o păcato prin peschi jertfa”. (Citisar Evrei 9:12, 24-26.) I jertfa le Isusoschi si iech jertfa but mai bari, cai duriarel o păcato iechdata anda sea o timpo. Cadea sar va avela te dichas mai dur, vi cana si amen i speranța te traisaras pi phuv sau ando cerii, savore daisaras te anas închinarea le Iehovasche ande lesco templo spiritualo.

15. Con slujilas andi bar catar o tabernacolo?

¹⁵ I ucial. Co tabernacolo sas iech bar, iech than pâtărdo împrejmuime, cai le rașaia cherenas penghi buchi ando servicio le Devlesco. Code, sas o baro altarii anda harcum anda i ofranda thabardi, hai vi iech ligheano anda harcum pherdo pai, ande savo le rașaia halavenas-pe mai anglal te astaren penghi buchi sfânto. (Ex. 30:17-20; 40:6-8) Na cadea sar co tabernacolo, ca le templea vazdine pala codoia sas iech bar avri ande savi daștinas te jian andre hai te anen închinarea le Iehovasche codola cai ci sas-le rașaia.

16. Con slujil ande le dui barea anda o templo spiritualo?

¹⁶ I realitatea. Mai anglala te slujin sar rașaia ande iech than le Isusosa ando cerii, le creștini machle cai sile încă pi phuv slujin andi  bar de andral anda o templo spiritualo. O baro ligheano paieia anel lenghe andi goghi, hai vi le creștinenghe cai va traina pi phuv chichi de importanto si te așias uje moralo hai spiritualo. Tha cai anen închinarea le Iehovasche codola anda „i bari mulțimea”, cai așen pașa le phrala machle le Cristososche? O apostolo Ioan dichel-le ando timpo so beșen ande pânrănde „angla o trono le Devlesco” – adică pi phuv, andi bar de avreal anda o templo spiritualo – „ghies hai riat hai anen lesche iech servicio sacro ande lesco templo”. (Rev. 7:9, 13-15) So but naisaras le Iehovasche că dea-ame o șucar privilegio te avel amen iech than ande cado baro templo spiritualo, cai daisaras te anas lesche iech închinarea uji!

17. So jertfe si amen o privilegio te anas le Iehovasche?

¹⁷ Aghies, sea le creștinen silen i bari pachiv te anen jertfe le Iehovasche hai te folosin pengo timpo, zuralimos hai buchia ando miștimos le Regatosco le Devlesco. Cadea sar phendea o apostolo Pavel caring le creștini evrei, daisaras „te anas sea o timpo le Devlesche iech jertfa anda așarimos, adică o rodo amare uștengo, cai phenel angla sea le manușa lesco anav”. (Evr. 13:15) Daisaras te sicavas că anda amende si cuci cado privilegio te anas închinarea le Iehovasche cana das lesche sea so si amen mai lașio.

18. Cadea sar sicavel-pe ando Evrei 10:22-25, so ci trebul te mechas niciechdata hai so ci trebul te bâstras?

¹⁸ Citisar Evrei 10:22-25. Caring o phandaimos lesche lilesco, o Pavel sicavel chichiva buchia andai închinarea cai ci trebul te mechas-le niciechdata. Mașcar cadala si o manglimos, i predicarea, le întruniri hai te zuriaras amare phralen ando pachiamos. Cadal buchia anda amari închinarea ci trebun te aven dine de iech rig vi mai but acana că ‘dichas că o ghies le Iehovasco pașiol’. Caring o phandaimos le lilesco Revelația, o îngero le Iehovasco phenel: „An închinarea le Devlesche!”. (Rev. 19:10; 22:9) Vo del cado sfato duivar caște sicavel chichi de importanto silo. Te na bâstras niciechdata le ciacimata spiritualo profundo cai sichileam-le anda o baro templo spiritualo le Iehovasco hai te dichas cuci o privilegio te anas închinarea amare bare Devlesche!