Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 45

A poihere i ta oe haamaitairaa e haamori ia Iehova i roto i to ˈna hiero pae varua

A poihere i ta oe haamaitairaa e haamori ia Iehova i roto i to ˈna hiero pae varua

“A haamori i te Atua tei hamani i te raˈi e te fenua.”​—APO. 14:7.

HIMENE 93 Haamaitai mai ia matou tei amui mai

HAAPOTORAA a

1. Eaha ta te hoê melahi e parau nei, e eaha te auraa no tatou?

 IA PARAPARAU te hoê melahi ia outou, e horoa anei outou i te tariˈa faaroo? Inaha, i teie mahana, te parau nei te hoê melahi “i te mau nunaa e opu e reo atoa . . . : ‘A mǎtaˈu i te Atua e a faahanahana ia ˈna . . . A haamori i te Atua tei hamani i te raˈi e te fenua.’ ” (Apo. 14:6, 7) O Iehova te Atua mau hoê roa te tia i te taata atoa ia haamori. Auê tatou i te mauruuru e e nehenehe tatou e haamori ia ˈna i roto i to ˈna hiero pae varua!

2. Eaha te hiero pae varua o Iehova? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “ E ere hoê â hiero.”)

2 Eaha mau na râ te hiero pae varua, e ihea e itehia ˈi te mau haamaramaramaraa no nia i te reira? E ere te hiero pae varua i te hoê paturaa. Tera râ, o te faanahoraa ta Iehova i rave ia nehenehe te taata e haamori ia ˈna maoti te hoo o Iesu. Te faataa ra te aposetolo Paulo i teie faanahoraa i roto i te rata ta ˈna i papai i te mau Kerisetiano Hebera e ora ra i Iudea. b

3-4. No te aha Paulo i haapeapea ˈi no te mau Kerisetiano Hebera i Iudea, e mea nafea to ˈna tautururaa ia ratou?

3 No te aha Paulo i papai ai i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano Hebera i Iudea? E nehenehe e tapea mai e piti tumu. A tahi roa, no te faaitoito ia ratou. Ua paari te rahiraa o ratou i roto i te haapaoraa ati Iuda. Eita e ore, ua faaooo te mau aratai ati Iuda ia ratou i te riroraa mai ratou ei Kerisetiano. No te aha? No te mea aita ta te mau Kerisetiano e hiero, aita ta ratou e fata no te pûpû i te tusia na te Atua e aita atoa ta ratou e tahuˈa no te tavini ia ratou. E nehenehe ïa te mau pǐpǐ a Iesu e toaruaru a paruparu atu ai to ratou faaroo. (Heb. 2:1; 3:12, 14) Peneiaˈe ua manaˈo vetahi o ratou e hoˈi faahou i roto i te haapaoraa ati Iuda.

4 A piti, ua parau Paulo i teie mau Kerisetiano Hebera e aita ratou e faahohonu ra i ta ratou haapiiraa, ta ˈna hoi i faaau i “te maa etaeta” itehia i roto i te Parau a te Atua. (Heb. 5:​11-​14) Papu, i tera taime, te haapao noa ra vetahi i te Ture a Mose. Ua faataa râ Paulo e eita ta te Ture e nehenehe e faaore roa i te hara, te tumu ïa “i faaorehia ˈi” te reira. I muri mai, ua horoa Paulo i te tahi mau haapiiraa hohonu. Ua haamanaˈo oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano e te vai ra “te hoê tiaturiraa maitai aˈe” niuhia i nia i te tusia o Iesu, e maoti taua tusia ra e nehenehe ai tatou “e faafatata i te Atua.”​—Heb. 7:​18, 19.

5. Eaha te tia ia tatou ia taa i roto i te buka Hebera, e no te aha?

5 Ua faataa Paulo i to ˈna mau taeae Hebera no te aha e mea hau aˈe ta ratou haamoriraa Kerisetiano ia faaauhia i ta ratou haamoriraa tahito. Ua riro noa te mau tuhaa o te haapaoraa ati Iuda ei “ata . . . area te mea mau ra, o te Mesia ïa.” (Kol. 2:17) Ia hiˈo tatou i te ata o te hoê ohipa, e taa ia tatou te hohoˈa o taua ohipa ra. Hoê â huru ia hiˈopoahia te haapaoraa ati Iuda, e taa ia tatou te hohoˈa o te haapaoraa mau e fa mai i muri mai. Mea faufaa ia taa ia tatou te faanahoraa ta Iehova i rave no te faaore i ta tatou mau hara a nehenehe atu ai e haamori ia ˈna. No reira, e faaau anaˈe i te “ata” (te faanahoraa tahito a te ati Iuda) e “te mea mau” (te huru haamoriraa a te Kerisetiano) mai tei faataahia i roto i te buka Hebera. Ia na reira tatou, e taa maitai atu â ia tatou te parau o te hiero pae varua e eaha ta tatou tuhaa i roto.

TE SEKENE

6. Mea nafea te sekene i te faaohiparaahia?

6 Te faanahoraa tahito. I roto i ta ˈna tatararaa, ua faahiti noa Paulo i te sekene ta Mose i hamani i te matahiti 1512 hou te tau o Iesu. (A hiˈo i te tapura “Te faanahoraa tahito e te faanahoraa a te Kerisetiano.”) Te sekene, e fare ie ïa ta te ati Iseraela e hopoi haere i roto i to ratou mau tere. E 500 matahiti to ratou faaohiparaa i te sekene e tae roa i te taime i patuhia ˈi te hiero i Ierusalema. (Exo. 25:​8, 9; Num. 9:22) Ua riro teie “tiahapa o te amuiraa” ei pu i reira te ati Iseraela e faafatata ˈi, e haamori ai i te Atua e e pûpû ai i ta ratou mau tusia. (Exo. 29:​43-46) Tera râ, ua riro te sekene ei ohipa faufaa aˈe no te mau Kerisetiano.

7. No afea ra te hiero pae varua i te riroraa ei mea mau?

7 Te faanahoraa a te Kerisetiano. Ua riro te sekene i tahito ra “ei ata no te mau mea o te raˈi,” e e faahohoˈa te reira i te hiero pae varua o Iehova. Ua parau Paulo e “e taipe teie tiahapa [aore ra sekene] no teie nei tau.” (Heb. 8:5; 9:9) No reira, i te papairaa Paulo i te mau Hebera, ua riro ê na te hiero pae varua ei mea mau no te mau Kerisetiano. Ua tupu te reira i te matahiti 29. O te matahiti teie i bapetizohia ˈi Iesu, i faatavaihia ˈi oia i te varua moˈa e i haamata ˈi i te tavini ia Iehova ei “tahuˈa rahi hau ê” i roto i te hiero pae varua. c​—Heb. 4:​14; Ohi. 10:​37, 38.

TE TAHUˈA RAHI

8-9. Ia au i te Hebera 7:​23-​27, eaha te taa-ê-raa i rotopu i te tahuˈa rahi o Iseraela e ia Iesu Mesia, te Tahuˈa rahi hau ê?

8 Te faanahoraa tahito. O te tahuˈa rahi te tia no te nunaa i mua i te Atua. O Aarona te tahuˈa rahi matamua o Iseraela. Ua faatoroahia oia i te avariraahia te sekene. Tera râ, mai ta Paulo i faataa, “mea rahi tei riro mai ei tahuˈa te tahi i muri iho i te tahi, no te pohe hoi i ore ai ratou e tamau i to ratou toroa.” d (A taio i te Hebera 7:​23-​27.) No te mea e taata hara ratou, ua pûpû atoa taua mau tahuˈa rahi ra i te tusia no ta ratou iho mau hara. Tera ïa te taa-ê-raa i roto i te mau tahuˈa rahi o Iseraela e ia Iesu Mesia, te Tahuˈa rahi hau ê.

9 Te faanahoraa a te Kerisetiano. Ei Tahuˈa rahi no tatou, ua riro Iesu Mesia mai “te hoê tavini . . . i te tiahapa mau, ta Iehova i faatia, eiaha te taata.” (Heb. 8:​1, 2) Ua parau Paulo no Iesu “o te ora noa e a muri noa ˈtu, eita hoê aˈe e mono ia ˈna ei tahuˈa.” Ua parau faahou oia e mea viivii ore o Iesu, “e ere oia mai te feia hara,” e taa ê atu i te mau tahuˈa rahi o Iseraela, “eita e titauhia ia pûpû oia i te mau tusia pauroa te mahana.” E hiˈo anaˈe i te taa-ê-raa i roto i te fata e te tusia i pûpûhia ia au i te faanahoraa a te ati Iuda e te faaauraa i roto i te faanahoraa a te Kerisetiano.

TE FATA E TE TUSIA

10. E taipe te mau tusia pûpûhia i nia i te fata veo no te aha?

10 Te faanahoraa tahito. I rapaeau mai i te sekene, te vai ra te hoê fata veo i reira e pûpûhia ˈi te animara ei tusia na Iehova. (Exo. 27:1, 2; 40:29) Tera râ, eita teie mau tusia e nehenehe e faaore roa i te hara a te nunaa. (Heb. 10:​1-4) E taipe noa te mau tusia pûpû-tamau-hia i te sekene no te hoê tusia o te faatiamâ i te huitaata i te hara.

11. I nia i teihea fata to Iesu pûpûraa ia ˈna iho ei tusia? (Hebera 10:​5-7, 10)

11 Te faanahoraa a te Kerisetiano. Ua ite Iesu e ua tono Iehova ia ˈna i te fenua no te pûpû i to ˈna ora ei tusia no te hoo mai i te huitaata. (Mat. 20:28) No reira, i to ˈna bapetizoraahia, ua pûpû Iesu ia ˈna iho no te rave i te hinaaro o Iehova. (Ioa. 6:38; Gal. 1:4) Ua pûpû Iesu ia ˈna iho i nia i te hoê fata taipe o te faahohoˈa ra i “to [te Atua] hinaaro” ia horoa ta ˈna Tamaiti i to ˈna ora tia roa ei tusia. Ua pûpû Iesu i to ˈna ora “hoê roa pûpûraa” no te tapoˈi roa i te hara a te taata o te faatupu i te faaroo i roto i te Mesia. (A taio i te Hebera 10:​5-7, 10.) I teie nei, e hiˈo anaˈe eaha te auraa o te mau piha i roto i te sekene.

TE VAHI MOˈA E TE VAHI MOˈA ROA

12. O vai te faatiahia e tomo i roto i na piha e piti o te sekene?

12 Te faanahoraa tahito. Hoê â faanahoraa to te sekene e to te mau hiero tei hamanihia i Ierusalema. E piti piha to roto, “te Vahi Moˈa” e “te Vahi Moˈa Roa,” na te hoê paruru nira-faanehenehe-hia e faataa ê i na piha e piti. (Heb. 9:​2-5; Exo. 26:31-33) I roto i te Vahi Moˈa, te vai ra te hoê mori auro, te hoê fata no te tutui i te mea noˈanoˈa e te hoê iri vairaa pane pûpûhia. O “te mau tahuˈa faatavaihia” anaˈe te faatiahia e tomo i roto i te Vahi Moˈa no te rave i ta ratou mau hopoia. (Num. 3:3, 7, 10) Tei roto i te Vahi Moˈa Roa te afata auro o te faufaa, mai te huru ra e te tia ra Iehova i reira. (Exo. 25:21, 22) O te tahuˈa rahi anaˈe tei faatiahia e haere i te tahi atu pae o te paruru i roto i te Vahi Moˈa Roa i te Mahana faahauraa. (Lev. 16:2, 17) I tera e tera matahiti, e tomo atu oia e te toto o te animara no te faaore i ta ˈna iho mau hara e ta te nunaa taatoa. I muri mai, ua haapapu Iehova i te auraa mau o teie nau piha i roto i te sekene maoti to ˈna varua moˈa.​—Heb. 9:​6-8.

13. Eaha ta te Vahi Moˈa e te Vahi Moˈa Roa o te sekene e faahohoˈa ra i roto i te faanahoraa a te Kerisetiano?

13 Te faanahoraa a te Kerisetiano. Vetahi noa mau pǐpǐ a te Mesia tei faatavaihia i te varua moˈa, e auhoaraa taa ê to ratou e o Iehova. E 144 000 ratou e e tavini ratou ei tahuˈa e o Iesu i te raˈi. (Apo. 1:6; 14:1) E faahohoˈa te Vahi Moˈa i to ratou tiaraa faatavaihia i te varua a ora noa ˈi ratou i nia i te fenua ei tamaiti na te Atua. (Roma 8:15-17) E faahohoˈa te Vahi Moˈa Roa o te sekene i te raˈi i reira Iehova e ora ˈi. E taipe “te paruru” o te faataa i te Vahi Moˈa i te Vahi Moˈa Roa o te tino o Iesu. A ora noa ˈi Iesu ei taata, eita ta ˈna e nehenehe e tomo i roto i te raˈi ei Tahuˈa rahi o te hiero pae varua. Ia ˈna râ i pûpû i to ˈna tino ei tusia no te huitaata, ua matara ia Iesu te eˈa e tae atu i te raˈi no te mau Kerisetiano atoa tei faatavaihia. E faarue ratou i to ratou tino a fanaˈo atu ai i ta ratou haamaitairaa i nia i te raˈi. (Heb. 10:19, 20; Kor. 1, 15:50) I to Iesu tia-faahou-raa, ua tomo oia i roto i te Vahi Moˈa Roa o te hiero pae varua, i reira te toea o te feia faatavaihia e apiti ai ia ˈna.

14. Ia au i te Hebera 9:​12, 24-​26, no te aha e mea hau aˈe te faanahoraa a Iehova no te haamoriraa mau?

14 Te taa ra ia tatou e mea hau aˈe te faanahoraa a Iehova no te haamoriraa mau niuhia i nia i te tusia taraehara e te hopoia tahuˈa a Iesu Mesia. I Iseraela, ua hopoi te tahuˈa rahi i te toto animara i roto i te Vahi Moˈa Roa tei hamanihia i te rima taata. Area Iesu, ua tomo oia i roto i “te raˈi,” te vahi moˈa roa ˈ ˈe o te ao nui, no te tia i mua ia Iehova. Pûpû atura oia i to ˈna ora tia roa no tatou “no te faaore i te hara na roto i te pûpûraa ia ˈna iho ei tusia.” (A taio i te Hebera 9:​12, 24-​26.) Maoti te tusia o Iesu, e faaore-roa-hia ta tatou mau hara e a muri noa ˈtu. E ite mai tatou i muri aˈe e noa ˈtu to tatou tiaturiraa, tei te raˈi anei aore ra tei te fenua, e nehenehe tatou paatoa e haamori ia Iehova i roto i to ˈna hiero pae varua.

TE MAU AUA

15. O vai tei tavini i roto i te aua o te sekene?

15 Te faanahoraa tahito. Hoê noa aua to te sekene, i reira te mau tahuˈa e haapao ai i ta ratou hopoia. Tei reira atoa te fata veo rahi no te pûpû i te tusia taauahi e te tura veo ta te tahuˈa i faaohipa no te horoi ia ratou hou a rave ai i ta ratou hopoia. (Exo. 30:17-20; 40:6-8) No muri roa mai te hiero i te hamaniraahia, e aua atoa râ to te reira no te feia e ere i te mau tahuˈa ia nehenehe ratou e haamori i te Atua.

16. O vai te tavini i roto i tera e tera aua o te hiero pae varua?

16 Te faanahoraa a te Kerisetiano. Hou a tavini ai i te raˈi ei tahuˈa e o Iesu, e tavini te toea faatavaihia i te fenua, o te aua i roto ïa o te hiero pae varua. E ere ïa i te mea maere e tei reira te tura pape, e haamanaˈoraa hoi te reira no te mau Kerisetiano atoa e mea faufaa ia ora ratou ia au i te mau ture aveia a te Atua. Ihea ïa te “nahoa rahi,” o te turu papu nei i te mau taeae faatavaihia o te Mesia, e haamori ai i te Atua? Ua ite te aposetolo Ioane ia ratou “o te tia noa ra i mua i te terono,” o te faahohoˈa ra i te aua i rapae i nia i te fenua, i reira ratou e pûpû ai i “te hoê taviniraa moˈa ia ˈna i te po e te ao i roto i to ˈna hiero.” (Apo. 7:9, 13-15) E nafea tatou e poihere ai i ta tatou haamaitairaa e haamori ia Iehova i roto i to ˈna hiero pae varua?

TA TATOU HAAMAITAIRAA E HAAMORI IA IEHOVA

17. Teihea tusia mea fanaˈo tatou i te pûpû ia Iehova?

17 I teie mahana, o te mau Kerisetiano atoa te fanaˈo i te haamaitairaa e pûpû i te tusia na Iehova ma te horoa i to ratou taime, puai e faufaa no te turu i te Faatereraa arii a te Atua. Mai ta te aposetolo i parau i te mau Kerisetiano Hebera, e nehenehe e pûpû noa “i te Atua i te hoê tusia arueraa, oia hoi te mau parau no roto mai i to tatou vaha o te faaite i to ˈna iˈoa i te taata atoa.” (Heb. 13:15) E faaite tatou e mea poihere na tatou i ta tatou haamaitairaa e haamori ia Iehova ma te horoa i to tatou puai atoa i roto i ta ˈna taviniraa.

18. Ia au i te Hebera 10:22-​25, eaha ta tatou e ore roa e haafaufaa ore e e haamoˈe?

18 A taio i te Hebera 10:22-​25. A hope ai te rata ta ˈna i papai i te mau Hebera, ua tapura Paulo i te mau tuhaa atoa o ta tatou haamoriraa te tia ia haafaufaa. O te pure, te faaiteraa i te taata atoa i to tatou tiaturiraa, te putuputuraa e te amuiraa, te faaitoitoraa te tahi i te tahi “e ia rahi atu â a ite ai [tatou] i taua mahana ra [to Iehova ïa] e fatata mai ra.” I te tuhaa hopea o te buka Apokalupo, e piti taime to te melahi a Iehova parauraa: “A haamori i te Atua!” (Apo. 19:​10; 22:9) Eiaha roa ˈtu e haamoˈe i teie haapiiraa hohonu no nia i te hiero pae varua o Iehova, e poihere anaˈe râ i ta tatou haamaitairaa e haamori i to tatou Atua teitei!

HIMENE 88 Faaite mai oe i to mau eˈa

a I roto i te Parau a te Atua, te vai ra te tahi mau haapiiraa hohonu roa mai te hiero pae varua o Iehova. Eaha taua hiero ra? E faataa teie tumu parau haapiiraa i te mau haamaramaramaraa no nia i teie hiero itehia mai i roto i te buka Hebera. Ia tauturu teie tumu parau haapiiraa ia outou ia faarahi i to outou mauruuru no te haamaitairaa e haamori ia Iehova.

b No te ite i te haapotoraa o te buka Hebera, a mataitai i te video Omuaraa parau o te buka Hebera i nia i te jw.org.

c I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, o te buka Hebera anaˈe te faahiti nei ia Iesu mai te Tahuˈa rahi.

d Ia au i te hoê faahororaa, e au ra e e 84 taata tei amo i te hopoia tahuˈa rahi i Iseraela, i te haamouraahia te hiero i Ierusalema, i te matahiti 70.

f A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te faaiteraa te varua i te auraa o te hiero pae varua” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 2010, api 30.