Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 45

Bisisaca privilegiu ni nápaluʼ de guni adorarluʼ Jehová ndaaniʼ templu espiritual stiʼ

Bisisaca privilegiu ni nápaluʼ de guni adorarluʼ Jehová ndaaniʼ templu espiritual stiʼ

«Laguni adorar ni bizáʼ guibáʼ, guidxilayú» (APOC. 14:7).

CANCIÓN 93 Guluu ndaayaʼ ca guendaridagulisaa stidu

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Xi caníʼ ti ángel, ne xi naquiiñeʼ gúninu?

 PA NINIʼNÉ ti ángel lii, ¿ñee nucaadiágaluʼ laa la? Peru zadxagayaaluʼ gánnaluʼ nuu ti ángel caniʼné «binni de guiráʼ nación, tribu, idioma ne guidxi». ¿Xi nabe yaʼ? «Laguidxibi Dios ne lagusisaca laa, […] laguni adorar ni bizáʼ guibáʼ, guidxilayú, nisadóʼ ne ca manantial» (Apoc. 14:​6, 7). Guiranu zanda guni adorarnu Jehová; Dios ni dxandíʼ. Guizáʼ nayecheʼ nuunu purtiʼ zanda guni adorarnu laabe ndaaniʼ templu espiritual naroʼbaʼ stibe. ¡Guizáʼ sicarú privilegiu ca!

2. ¿Xii nga templu espiritual stiʼ Jehová? (Biiyaʼ recuadru ni láʼ « Ni cadi nácani»).

2 Yanna, ¿xi peʼ nga templu espiritual ca ne paraa riete de laani lu Biblia yaʼ? Cadi naca diʼ templu espiritual ca ti yoo. Laani nga modo maʼ gudixhe Jehová guni adorarnu laa casi riuulaʼdxiʼ ne beeda chuʼni ra bidii Jesús xquendanabani para gulá binni. Lu primé siglu que, bisiene apóstol Pablo chupa chonna cosa de modo maʼ nexheʼ gaca adorar Dios. Ne zadxélanu ni lu carta ni bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu hebreu ni guleza ndaaniʼ guidxi Judea. b

3, 4. ¿Xiñee bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu hebreu, ne ximodo gucanebe laacaʼ?

3 ¿Xiñee bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu hebreu ni nabeza ndaaniʼ guidxi Judea yaʼ? Zándaca pur chupa razón nabé risaca. Primé, para cuʼbe gana laacaʼ. Stale de laacaʼ biniisicaʼ ndaaniʼ religión stiʼ ca judíu ne zándaca biʼniʼ burla ca líder stiʼ ca religión que laacaʼ pur gúcacaʼ xpinni Cristu. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ ca xpinni Cristu que qué gápacaʼ ti templu sicarú para guni adorarcaʼ Dios, ne qué gápacaʼ ti altar para gudiicaʼ sacrificiu ne laaca qué gápacaʼ sacerdote cásica napa ca judíu. Zándaca nibee nga gana ca xpinni Cristu ne nusirá ni fe sticaʼ (Heb. 2:1; 3:​12, 14). Zándaca dede guyuu de laacaʼ guníʼ íquecaʼ nibiguetaʼ ñúnicaʼ ni runi ca religión stiʼ ca judíu.

4 Guiropa, bisiene Pablo ca xpinni Cristu hebreu cadi cayúnicaʼ stipa pur guiénecaʼ ca cosa nacubi o ca ni jma nagana ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios casi ñaca cadi cayocaʼ gueta (Heb. 5:​11-14). Ruluíʼ si guyuu de laacabe zinandarúcabe Ley stiʼ Moisés. Peru bisiene Pablo laacabe qué zanda riʼ guxhiá ca sacrificiu ni ruzeeteʼ Ley que stóndacabe tobi si tiru. Ngue runi maʼ cadi naquiiñeʼ chinándacabe Ley que. De raqué bisiidiʼ apóstol que laacabe caadxi cosa jma nagana ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Bisietenalaʼdxiʼ laacabe pur bidii Jesús xquendanabani zanda gápacabe «ti esperanza jma galán» ne ndiʼ zacané laacabe chúʼcabe gaxha de Dios (Heb. 7:​18, 19).

5. ¿Xii nga ni naquiiñeʼ guiénenu ne xiñee?

5 Bisiene Pablo ca hermanu hebreu xiñee jma galán modo cayuni adorarcaʼ Jehová casi xpinni Cristu que modo biʼniʼ adorárcabe laabe dxiqué. Bisiénebe modo raca adorar Dios ndaaniʼ religión stiʼ ca judíu nácani «ti bandáʼ si stiʼ ca cosa ni chigueedaruʼ». Ne gúnirube: «Peru bisihuinni Cristu xii nga ni dxandíʼ» (Col. 2:17). Guiráʼ cosa napa ti bandáʼ. Bandáʼ nga ti forma nacahui ni ridúʼyanu stiʼ xiixa cosa, peru cadi laa diʼ ni nga cosa ca. Zaqueca nga modo biʼniʼ adorar ca judíu Dios dxiqué beeda gácani ti bandáʼ si stiʼ ca cosa ni chigueedaruʼ. Nga runi, naquiiñeʼ guiénenu xii nga templu espiritual, modo maʼ gudixhe Jehová para guni adorarnu laa. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ zacá nga zanda guni perdonarbe ca pecadu stinu ne guni adorarnu laabe modo riuuláʼdxibe. Yanna, chiguchaaganu «bandáʼ» (modo biʼniʼ adorar ca judíu Dios) né «ni dxandíʼ» (modo runi adorar ca xpinni Cristu Dios). Ne para nga la? guidúʼyanu Carta ni bicaa Pablo ra nuu ca hebreu. Zacá ziene chaahuinu xii nga templu espiritual ca ne ximodo zanda gacaneni laanu.

TABERNÁCULO

6. ¿Xi para biquiiñeʼ tabernáculo que?

6 Bandáʼ. Biquiiñeʼ Pablo tabernáculo ni bicuí Moisés lu iza 1512 ante de ca dxi stiʼ Jesús para bisiénebe de templu espiritual stiʼ Dios (biiyaʼ gráfica «Bandáʼ ne ni dxandíʼ»). Tabernáculo que laaca biree lani «tienda de reunión», raqué nga guca reunir ca israelita para guni adorarcaʼ Dios ne gudiicaʼ sacrificiu (Éx. 29:​43-46). Rinécabe ni ora maʼ zécabe sti lugar lu desiertu que (Éx. 25:​8, 9; Núm. 9:22). Biquiiñecabe ni biaʼ 500 iza hasta dxi gurí templu stiʼ Jerusalén. Peru laaca biʼniʼ representar tabernáculo que xiixa jma galán ni gueeda despué para ca xpinni Cristu.

7. ¿Dede padxí maʼ guyuu templu espiritual?

7 Ni dxandíʼ. Guca tabernáculo que «ti bandáʼ stiʼ ca cosa ni raca guibáʼ» ne zeeda gácani templu espiritual naroʼbaʼ stiʼ Jehová. Pablo guníʼ: «Ca cosa ni raca ndaaniʼ tabernáculo, nuucani de ejemplu para laanu» (Heb. 8:5; 9:9). Nga runi, dxi bicaabe ra nuu ca hebreu que maʼ nuu templu espiritual. Beeda chuʼni lu iza 29 despué de ca dxi stiʼ Jesús. Iza que guyuu nisa Jesús, bibibe né espíritu santu, ne bizulú bíʼnibe dxiiñaʼ casi sumo sacerdote nandxóʼ stiʼ Jehová ndaaniʼ templu espiritual stiʼ (Heb. 4:14; Hech. 10:​37, 38). c

SUMO SACERDOTE

8, 9. Casi riete lu Hebreos 7:​23-27, ¿xiñee guizáʼ maʼ gadxé ca sumo sacerdote ni guyuu ndaaniʼ guidxi Israel ne Jesucristu, Sumo Sacerdote nandxóʼ?

8 Bandáʼ. Sumo sacerdote que nga riníʼ pur guidxi que nezalú Dios. Aarón nga primé sumo sacerdote ni gupa guidxi Israel, ne gulí Jehová laabe dxi guca dedicar tabernáculo que. Peru Pablo bisiene: «Dxiqué qué ñanda ñuu ti sacerdote si purtiʼ ridxiña dxi ráticaʼ, ngue runi caquiiñeʼ chuʼruʼ stale sacerdote ni guiaana lugar stiʼ ca ni guiree» (biindaʼ Hebreos 7:​23-27). d Ne cumu laaca binni ruchee nga ca sumo sacerdote que la? naquiiñeʼ gudiicabe sacrificiu pur ca pecadu stícabe. Ndiʼ nga tobi de ca cosa ni rusihuinni guizáʼ maʼ gadxé Jesucristu, Sumo Sacerdote nandxóʼ, de ca sumo sacerdote ni gupa guidxi Israel.

9 Ni dxandíʼ. Jesucristu ni naca Sumo Sacerdote stinu, «cayuni dxiiñaʼ […] ndaaniʼ tabernáculo ni bicuí Jehová ne cadi ni bicuí binni» (Heb. 8:​1, 2). Bisiene Pablo cumu «Jesús qué ziuu dxi gatiʼ, nga runi cadi caquiiñeʼ chuʼ stobi ni gaca sacerdote lugar stiʼ». Ne laaca guniʼbe «nayá nuu [Jesús] nezalú Dios, gadxé laa de ca binni pecador» ne maʼ gadxé laabe de ca sumo sacerdote ni guyuu ndaaniʼ guidxi Israel purtiʼ «cadi caquiiñeʼ gudiibe sacrificiu guiráʼ dxi» pur ca pecadu stibe. Yanna, ¿xi zanda guininu de ca altar ne de ca sacrificiu ni bidiicabe dxiqué yaʼ? Guidúʼyanu xiñee maʼ gadxé ni bíʼnicabe dxiqué ne ni rúninu yanna.

CA ALTAR NE CA SACRIFICIU

10. ¿Xi runi representar ca sacrificiu ni bidiicabe lu altar de cobre que?

10 Bandáʼ. Fuera de tabernáculo que guyuu ti altar de cobre ra biiticabe maniʼ para gudiicabe Jehová sacrificiu (Éx. 27:​1, 2; 40:29). Peru qué nuxhá ca sacrificiu que ca pecadu stiʼ guidxi que tobi si tiru (Heb. 10:​1-4). Ca sacrificiu ni bidiicabe gatigá ndaaniʼ tabernáculo que runi representar ni sacrificiu ni zuxhá donda stiʼ binni guidxilayú tobi si tiru.

11. ¿Xi zeeda gaca altar ra bidii Jesús laa casi sacrificiu? (Hebreos 10:​5-7, 10).

11 Ni dxandíʼ. Nanna Jesús biseendaʼ Jehová laa ndaaniʼ Guidxilayú para gudii xquendanabani ti gulá binni (Mat. 20:28). Nga runi, dxi guyuu nisa Jesús bisihuínnibe maʼ nuube listu para gúnibe ni riuulaʼdxiʼ Jehová (Juan 6:38; Gál. 1:4). Casi ñaca nudiibe laabe casi ti sacrificiu lu ti altar. Altar ca zeeda gácani ni racalaʼdxiʼ Jehová, ne ni racaláʼdxibe nga gudii Xiiñibe xquendanabani sin donda casi sacrificiu. Bidii Jesús xquendanabani «ti biaje si ne maʼ qué ziuuruʼ dxi gúnibe ni», ne bíʼnibe ni para gúxhabe donda stiʼ guiráʼ ca ni gapa fe laabe tobi si tiru (biindaʼ Hebreos 10:​5-7, 10). Yanna, guininu de ca cosa ni nuu ndaaniʼ tabernáculo que ne xi riníʼ caadxi de laacani.

SANTO NE SANTÍSIMO

12. ¿Tuu nga zanda chuʼ lu cada sección stiʼ tabernáculo?

12 Bandáʼ. Cásica guca tabernáculo que zaqueca guca ca templu ni guyuu ndaaniʼ guidxi Jerusalén despué, gupa ni chupa sección «Lugar Santo» ne «Santísimo», ne nuu ti cortina galaa de guiropaʼ ca ni (Heb. 9:​2-5; Éx. 26:​31-33). Ndaaniʼ Santo guyuu ti candelabro de oro, ti altar para guzaaquicabe inciensu ne ti mexaʼ para quíxhecabe pan para ofrenda. Ca sacerdote si ni maʼ bibí nga zanda chuʼ ndaaniʼ Santo que para gúnicaʼ xhiiñacaʼ (Núm. 3:​3, 7, 10). Ndaaniʼ Santísimo que nuu arca stiʼ pactu ni bíʼnicabe de oro, ne rusihuinni ni raqué nga nuu Jehová (Éx. 25:​21, 22). Sumo sacerdote si que nga zanda tidiʼ chericaʼ cortina que ne chuʼ ndaaniʼ Santísimo que. Dxi rixá stonda binni ni raca ti biaje lu ti iza, riuu sumo sacerdote que né rini stiʼ maniʼ para guxhá ca donda stiʼ ne zaqueca para guxhá stonda guidubi guidxi que (Lev. 16:​2, 17). Ra gudiʼdiʼ tiempu, biquiiñeʼ Jehová espíritu santu stiʼ para guluíʼ xi peʼ riníʼ ca ni nuu ndaaniʼ tabernáculo que (Heb. 9:​6-8). e

13. ¿Xi riníʼ Santo ne Santísimo?

13 Ni dxandíʼ. Nuu ti grupu de 144.000 xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu ne nuuca nayecheʼ purtiʼ nápacaʼ ti amistad especial né Jehová. Zuninecaʼ Jesús dxiiñaʼ casi sacerdote (Apoc. 1:6; 14:1). Laga nuurúcabe lu Guidxilayú riʼ, ribí Dios laacabe né espíritu santu stiʼ ne ricaa laacabe casi xiiñiʼ. Nga runi, Santo ni guyuu ndaaniʼ tabernáculo que riniʼni privilegiu naroʼbaʼ ni nápacabe purtiʼ maʼ gucuaa Dios laacabe casi xiiñiʼ (Rom. 8:​15-17). Santísimo ni guyuu ndaaniʼ tabernáculo que riniʼni guibáʼ, ra nuu Jehová. «Cortina» ni biʼniʼ dividir Santo de Santísimo que riniʼni cuerpu ni gupa Jesús dxi guyuu lu Guidxilayú riʼ. Cuerpu stibe que bicueeza ni laabe de ñuube guibáʼ casi Sumo Sacerdote nandxóʼ ndaaniʼ templu espiritual stiʼ Dios. Ra bidii Jesús cuerpu stiʼ casi sacrificiu para gulá binni, bixhélebe ti neza ti ganda guibani ca xpínnibe ni bibí né espíritu santu guibáʼ. Nga runi laaca naquiiñeʼ gusaana ca ungidu cuerpu sticaʼ ti ganda guicacaʼ premiu sticaʼ guibáʼ. (Heb. 10:​19, 20; 1 Cor. 15:50). Biasa si Jesús de lade guetu guyuube ndaaniʼ Santísimo stiʼ templu espiritual ne racá nga chigaca reunirnebe ca xpinni Cristu ni bibí.

14. Casi ná Hebreos 9:​12, 24-26, ¿xiñee jma risaca templu espiritual stiʼ Jehová?

14 Jma risaca modo maʼ gudixhe Jehová para guni adorarnu laa ni beeda chuʼ ra bidii Jesús xquendanabani pur laanu ne ra beeda gaca Sumo Sacerdote. Santísimo ra guyuu ca sumo sacerdote stiʼ guidxi Israel nácani ti lugar ni bicuí binni ne riuucaʼ raqué né rini stiʼ maniʼ. Peru Jesús la? lugar jma santo peʼ nga biuu: «guibáʼ peʼ nga biuube», nezalú Jehová. Ne raqué nga bidiibe Jehová guendanabani sin donda stibe pur guiranu «ne maʼ guleebe pecadu stiʼ binni né sacrificiu stibe» (biindaʼ Hebreos 9:​12, 24-26). Jma risaca sacrificiu stiʼ Jesús que intiica cosa purtiʼ ruxhá ni pecadu stiʼ binni tobi si tiru. Yanna, zadúʼyanu ximodo zanda guni adorarnu Jehová ndaaniʼ templu espiritual stiʼ, gastiʼ naca pa chiguibáninu guibáʼ o ndaaniʼ Guidxilayú.

PATIU

15. ¿Tuu nga ca ni biʼniʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ patiu stiʼ tabernáculo que?

15 Bandáʼ. Ndaaniʼ tabernáculo que guyuu ti patiu: ti lugar zuxheleʼ ne nuuni leʼ ne raqué nga runi ca sacerdote dxiiñaʼ. Ne lu patiu que nuu ti altar de cobre ra ruzaaquicabe ca ofrenda que. Ne laaca nuu ti palangana de cobre ra riguiibiʼ ca sacerdote que ládicaʼ ante gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios (Éx. 30:​17-20; 40:​6-8). Ca templu ni bicuícabe despué laaca nápani ti patiu ne raqué nga zanda chuʼ ca binni ni cadi naca sacerdote para guni adorarcaʼ Dios.

16. ¿Tuu nga runi dxiiñaʼ ndaaniʼ cada tobi de ca patiu stiʼ templu espiritual?

16 Ni dxandíʼ. Ante cheʼ ca xpinni Cristu guibáʼ ne gúnicaʼ xhiiñacaʼ casi sacerdote la? cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jehová de guidubi ladxidoʼcaʼ lu patiu ni nuu dentru stiʼ templu espiritual stibe. Bisietenalaʼdxiʼ palangana naroʼbaʼ ni guyuu ndaaniʼ tabernáculo que ne ndaaniʼ templu que laacabe risaca nga guibánicabe nayá ne chúʼcabe galán nezalú Dios, ne ngaca nga naquiiñeʼ guni guiráʼ ca xpinni Cristu. Yanna, ¿paraa runi adorar stale binni o gran muchedumbre Dios, ca ni cayacané ca biʼchiʼ Cristu yaʼ? biiyaʼ apóstol Juan nuucabe «delante de trono» stiʼ Dios ne «cayúnicabe xhiiñaʼ ridxí ne huaxhinni». Ne nga peʼ nga ni cayuni gran muchedumbre ndaaniʼ Guidxilayú lu patiu ni nuu fuera de templu espiritual stiʼ Dios (Apoc. 7:​9, 13-15). ¡Guizáʼ galán nga guiranu nápanu ti lugar ra runi adorarnu Jehová ndaaniʼ templu espiritual stiʼ!

PRIVILEGIU NI NÁPANU DE GUNI ADORARNU JEHOVÁ

17. ¿Xi sacrificiu zanda gudiʼnu Jehová?

17 Guiranu ca xpinni Cristu nápanu privilegiu de gudiʼnu sacrificiu Jehová. ¿Ximodo zanda gúninu ni yaʼ? Ra iquíʼñenu tiempu, stipa ne ca ni nápanu para gacanenu gaca xhiiñaʼ Reinu. Ne nga peʼ nga ni gudxi apóstol Pablo ca xpinni Cristu hebreu, sicaríʼ guniʼbe: «Siempre gusisácanu Dios casi ñaca nudiʼnu ti sacrificiu, laani nga ra iquiiñenu ruaanu para guinínenu binni de nombre stibe» (Heb. 13:15). Pa gudiʼnu Jehová ni jma galán nápanu, zusihuínninu risaca para laanu privilegiu de guni adorarnu laa.

18. Casi ná Hebreos 10:​22-25, ¿xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu?

18 (Biindaʼ Hebreos 10:​22-25). Ra maʼ ziluxe Pablo carta ni bicá ra nuu ca hebreu, bizeetebe caadxi cosa ni cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu ora guni adorarnu Dios. Guniʼbe risaca nga guni adorarnu Jehová, gábinu xcaadxi de esperanza ni nápanu, gaca reunirnenu ca hermanu stinu ne cúʼsaanu gana, «jmaruʼ si yanna ra cadúʼyanu jma maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Dios» (Heb. 10:​22-25). Lu ca últimu capítulo stiʼ Apocalipsis, ángel que guníʼ: «¡Biʼniʼ adorar Dios!». Ne guniʼbe ni chupa biaje para gusihuínnibe guizáʼ risaca ni (Apoc. 19:10; 22:9). Qué chu dxi guiaandaʼ laanu ca cosa nagana ni maʼ bizíʼdinu de templu espiritual naroʼbaʼ stiʼ Jehová ne laaca cadi guianda laanu privilegiu ni nápanu de guni adorarnu Jehová, Dios ni jma nandxóʼ.

CANCIÓN 88 Bisiidiʼ naa ca neza stiluʼ

a Templu espiritual naroʼbaʼ stiʼ Jehová nga tobi de ca cosa jma nagana ni rusiidiʼ Biblia. ¿Xi riníʼ templu riʼ yaʼ? Libru stiʼ Hebreos cuzeeteʼ caadxi cosa de templu riʼ ne artículo riʼ zacané lii guiéneluʼ ca ni. Ribézadu gacané estudiu riʼ lii gusisácaluʼ jma privilegiu ni nápaluʼ de guni adorarluʼ Jehová.

b Lu videu ni láʼ Binibiáʼ libru stiʼ Hebreos, ni nuu lu jw.org, zadxélaluʼ caadxi cosa ni zeeda lu libru riʼ.

c Lu Escrituras Griegas Cristianas, libru stiʼ Hebreos si ruzeeteʼ Jesús casi Sumo Sacerdote.

d Casi ná ti libru, hasta dxi binitilú guidxi Israel lu iza 70, guyuu biaʼ 84 sumo sacerdote ndaaniʼ guidxi Israel.

e Lu videu ni láʼ La tienda, ni nuu lu jw.org, cusiene ni xi riníʼ ni biʼniʼ sumo sacerdote dxi rixá stonda binni.

g Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Espíritu cusiene xii nga yuʼduʼ stiʼ Dios», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa 15 de julio 2010, yaza 22.