Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 1

HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova

Ia mǎtaˈu oe, a tiaturi ia Iehova

Ia mǎtaˈu oe, a tiaturi ia Iehova

IRAVA MATAHITI 2024: “Ia mǎtaˈu vau, e tuu vau i to ˈu tiaturiraa ia oe ra.”SAL. 56:3.

MANAˈO FAUFAA

A haapii e nafea ia haapuai i to tatou tiaturi ia Iehova e ia ore e mǎtaˈu faahou.

1. No te aha tatou e mǎtaˈu ai?

 E MǍTAˈU iho â tatou. Parau mau, maoti te haapiiraa Bibilia eita tatou e mǎtaˈu faahou i te feia pohe, te demoni e eaha te tupu a muri aˈe. Te ora nei râ tatou i te hoê tau e itehia ˈi “te mau mea riaria” mai te tamaˈi, te ohipa ino e te maˈi. (Luka 21:11) E riaria atoa paha tatou i te taata, i te mau tia mana o te faahepo ia tatou aore ra te fetii o te patoi i te haamoriraa mau. E taiâ atoa vetahi i te ore e nehenehe e faaoromai faahou i te fifi i teie nei â e to mua nei.

2. A faataa na eaha tei tupu no Davida i Gata.

2 Ua mǎtaˈu atoa Davida. Ei hiˈoraa, i to Saula aˈuaˈuraa ia ˈna, ua horo Davida e tapuni i te oire Philiseti, i Gata. Faaroo ihora te arii Akisa e faehau puai mau Davida. Ua himenehia hoi e “ua ahuru tausani” Philiseti ta ˈna i tairi. (Sam. 1, 21:10-12) “Mǎtaˈu roa ihora” Davida i ta Akisa e nehenehe e rave i nia ia ˈna. Eaha râ tei tauturu ia ˈna?

3. Ia au i te Salamo 56:1-3, 11, eaha ta Davida i rave no te haavî i to ˈna riaria?

3 I roto i te Salamo 56, ua faaite Davida i to ˈna huru aau a ora noa ˈi i Gata. Ua faataa oia i ta ˈna i mǎtaˈu e eaha tei tauturu ia ˈna. Ia mǎtaˈu Davida e tiaturi noa o ˈna ia Iehova. (A taio i te Salamo 56:1-3, 11.) Maoti Iehova, ua feruri o ˈna i te hoê ravea maere mau: Ua haamaamaa o ˈna ia ˈna. I to Akisa iteraa i to Davida maamaa, aita ˈtura o ˈna i haapohe ia ˈna. Mea na reira Davida i ora mai ai.—Sam. 1, 21:13–22:1.

4. E nafea ia haapuai i to tatou tiaturi ia Iehova? A horoa i te hiˈoraa.

4 Ia tiaturi atoa tatou ia Iehova, eita tatou e mǎtaˈu faahou. E nafea râ ia haapuai i to tatou tiaturi ia ˈna? Teie te tahi hiˈoraa. Ia parauhia mai e maˈi ino to oe, e riaria paha oe. No to oe râ tiaturi i te taote, e iti mai to oe riaria. E taote aravihi paha o ˈna tei tauturu e rave rahi taata tei roohia i te hoê â maˈi. E faaroo maitai o ˈna ia oe e te haapeapea ra oia no oe. E horoa paha o ˈna i te ravea rapaauraa e tano maitai. Hoê â huru no to tatou tiaturi ia Iehova. E puaihia te reira a hiˈopoa ˈi eaha ta ˈna i rave ê na, ta ˈna e rave nei e ta ˈna e rave a muri aˈe. Ua na reira Davida. A hiˈopoa ˈi i te Salamo 56, a feruri e nafea outou e haapuai ai i to outou tiaturi ia Iehova e e haavî ai i te mǎtaˈu.

TA IEHOVA I RAVE Ê NA

5. Ua feruri Davida i te aha no te haavî i to ˈna mǎtaˈu? (Salamo 56:12, 13)

5 Noa ˈtu ua faaruru Davida i te tupuraa atâta, ua tiatonu oia i ta Iehova i rave ê na. (A taio i te Salamo 56:12, 13.) Tera to ˈna huru feruriraa i te roaraa o to ˈna oraraa. I te tahi taime, ua feruriruri oia i te mau mea poietehia. E haamanaˈo hoi te reira i to Iehova puai e to ˈna here i te huitaata. (Sal. 65:6-9) Ua feruriruri atoa o ˈna i ta Iehova i rave no vetahi ê. (Sal. 31:19; 37:25, 26) E ua feruriruri atoa oia mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈna. Ua tauturu e ua paruru Iehova ia Davida, mai to ˈna fanauraahia mai â. (Sal. 22:9, 10) Eita e ore, ua puai atu â to Davida tiaturi ia Iehova!

Ua puai atu â to Davida tiaturi ia Iehova, a feruri ai i ta Iehova i rave ê na, e rave nei e e rave faahou (A hiˈo i te paratarafa 5, 8, 12) d


6. E nafea te tiaturi ia Iehova e tauturu mai ai ia ore e mǎtaˈu faahou?

6 Ia mǎtaˈu oe, a ui: ‘Eaha ta Iehova i rave ê na?’ A feruri i ta ˈna i poiete. Ei hiˈoraa, a “hiˈo maitai” e nafea Iehova e aupuru ai i te mau manu e te mau tiare. Aita hoi teie mau mea i hamanihia ia au i to ˈna huru e eita te reira e nehenehe e haamori ia ˈna. Eaha ˈtu â ïa o ˈna i te aupuru ia tatou! (Mat. 6:25-32) A feruri i ta Iehova i rave no ta ˈna mau tavini. Ua taio aˈena paha outou i te aamu Bibilia o te hoê tavini tei tiaturi i te Atua aore ra te aamu o te hoê Ite no Iehova. a A feruri atoa i ta Iehova i rave no outou. Mea nafea o ˈna i te faafatataraa ˈtu ia outou ia ˈna ra? (Ioa. 6:44) Mea nafea o ˈna i te pahonoraa i ta outou mau pure? (Ioa. 1, 5:14) Eaha te mau haamaitairaa ta outou e fanaˈo ra maoti te tusia o ta ˈna Tamaiti here?—Eph. 1:7; Heb. 4:​14-16.

E puai atu â to tatou tiaturi ia Iehova, a feruri ai i ta Iehova i rave ê na, e rave nei e e rave faahou (A hiˈo i te paratarafa 6, 9-10, 13-14) e


7. Mea nafea te hiˈoraa o Daniela i te tautururaa ia Vanessa?

7 Ua faaruru te tuahine Vanessa b no Haïti i te hoê tupuraa riaria. Ua faahinaaro te hoê tane ia ˈna. Pauroa te mahana, e niuniu e e hapono oia i te poroi. I to ˈna Vanessa patoiraa, riri ihora o ˈna e haamǎtaˈu atura oia ia ˈna. Ua riaria roa Vanessa. Ua nafea ïa o ˈna? Ua rave o ˈna i te titauhia no te paruru ia ˈna. Ua tauturu te hoê matahiapo ia ˈna ia farerei i te mau mutoi. Ua feruri atoa oia i ta Iehova i rave no te paruru i ta ˈna mau tavini i tahito ra. Te faatia ra o ˈna: “Ua haamanaˈo vau i te peropheta Daniela. Ua taorahia o ˈna i roto i te apoo o te mau liona noa ˈtu aita ta ˈna e hara. Ua paruru râ Iehova ia ˈna. Ua tuu ïa vau i teie fifi i roto i to Iehova rima. A na reira ˈi, aita vau i mǎtaˈu faahou.”—Dan. 6:12-22.

TA IEHOVA E RAVE NEI

8. Ua papu ia Davida i te aha? (Salamo 56:8)

8 Mai pohe Davida a ora ˈi i Gata, noa ˈtu râ aita o ˈna i tiatonu i teie tupuraa. Ua feruri oia i ta Iehova i rave no ˈna i taua taime ra. Ua taa ia Davida e te aratai ra e te paruru ra Iehova ia ˈna e te taa ra ia ˈna to ˈna mau huru aau. (A taio i te Salamo 56:8.) Ua turu atoa to ˈna mau hoa ia ˈna mai ia Ionatana, e te tahuˈa rahi Ahimeleka. (Sam. 1, 20:41, 42; 21:6, 8, 9) Hau atu, noa ˈtu ua tamata Saula i te haapohe ia Davida, ua ora mai o ˈna. Ua papu hoi ia ˈna e te taa maitai ra ia Iehova to ˈna tupuraa peapea e to ˈna horuhoru.

9. Eaha to Iehova manaˈo no nia ia tatou?

9 Ia faaruru outou i te tupuraa riaria, a haamanaˈo e ua ite Iehova i te reira e eaha to outou huru aau. Ei hiˈoraa, ua ite Iehova i te ohipa ino ravehia i nia i to ˈna nunaa Iseraela i Aiphiti e ua ite maitai oia e “te mauiui ra ratou.” (Exo. 3:7) Ua himene Davida e ua ite Iehova i to ˈna “ati” e to ˈna “ahoaho rahi.” (Sal. 31:7) Ia mauiui to ˈna nunaa, noa ˈtu e faahopearaa o ta ratou mau faaotiraa maamaa, “ua ahoaho” atoa Iehova. (Isa. 63:9) No reira, ia mǎtaˈu outou, te taa ra ia Iehova ta outou e faaruru ra e te hinaaro mau ra oia e tauturu ia outou ia ore e mǎtaˈu faahou.

10. No te aha outou e papu ai e te haapao ra Iehova ia outou e e tauturu mai o ˈna?

10 E ui paha oe: ‘E nafea Iehova e tauturu mai ai ia faaruru i te tahi tupuraa riaria?’ A ani i ta ˈna tauturu no te ite papu i to ˈna rima faaora. (Arii 2, 6:15-17) A feruri i teie mau uiraa: “Ua itoitohia anei oe i te hoê pahonoraa, oreroraa parau, papai, video aore ra himene? Ua faaitoito anei te hoê taeae aore tuahine ia oe maoti te irava Bibilia?” Ua matau roa paha tatou i te fanaˈo i te here o te fetii taeae e te maa pae varua. Eiaha râ ia moˈehia, e ô faahiahia mau te reira no ǒ mai ia Iehova. (Isa. 65:13; Mar. 10:29, 30) E haapapuraa e te tâuˈa ra o ˈna ia tatou. (Isa. 49:14-16) Mea tano ïa ia tiaturi tatou ia ˈna.

11. Eaha tei tauturu ia Aida ia ore e mǎtaˈu faahou?

11 Ua tapao Aida no Sénégal mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈna i roto i te ati. Ei tamarii matahiapo, ua tiaturi to ˈna na metua e na ˈna e aupuru i te utuafare. Ua rave râ o ˈna i te mau haapaeraa no te riro ei pionie e ua fifihia o ˈna i te pae moni. Ua inoino e ua faaino to ˈna utuafare ia ˈna. Te na ô ra Aida: “Ua riaria vau aˈunei eita e haere ia ˈu ia tauturu i to ˈu mau metua e eita paha ratou e tâuˈa faahou ia ˈu. Ua faahapa vau ia Iehova, inaha ua ino roa to ˈu mau fifi.” I te hoê putuputuraa, ua faaroo o ˈna i te oreroraa parau. Te faatia ra o ˈna: “Ua haamanaˈo mai te taeae orero e noa ˈtu eaha to tatou mauiui, ua ite maitai Iehova i te reira. Maoti te aˈoraa a vetahi ê, oia atoa a te mau matahiapo, ua mǎrû roa to ˈu hepohepo. Ua taa ia ˈu e mea here na Iehova ia ˈu. Ua pure ïa vau ia Iehova ma te papu e ua fanaˈo vau i te hau a ite ai e ua pahonohia ta ˈu mau pure.” I muri iho, ua noaa mai ia Aida te hoê ohipa a nehenehe atu ai e tavini noa ei pionie e e tauturu i to ˈna mau metua. Te na ô faahou ra oia: “Ua haapii au i te tiaturi papu ia Iehova. Ia pure au i teie nei, e ore roa to ˈu riaria.”

TA IEHOVA E RAVE FAAHOU

12. Ia au i te Salamo 56:9, ua papu ia Davida te aha?

12 A taio i te Salamo 56:9. E faaite teie irava i te tahi atu ravea tei tauturu ia Davida ia haavî i te mǎtaˈu. Noa ˈtu mai pohe o ˈna, ua feruriruri Davida i ta Iehova e rave faahou no ˈna. Ua ite oia e faaora Iehova ia ˈna i te taime tano. Ua fafau hoi Iehova e o Davida te riro mai ei arii no Iseraela. (Sam. 1, 16:1, 13) Ua tiaturi papu Davida e tupu iho â te mau mea atoa ta Iehova i fafau.

13. Ua papu ia tatou te aha no nia ia Iehova?

13 Eaha ta Iehova i fafau no oe? Parau mau, eita o ˈna e tinai i to oe mau fifi. c Fatata râ Iehova i te faaore roa i te reira i roto i te ao apî. (Isa. 25:7-9) E mana iho â to ˈna no te faatia mai i te feia pohe, no te faaore roa i te maˈi e no te haamou i te feia patoi.—Ioa. 1, 4:4.

14. E feruri tatou te aha?

14 Ia mǎtaˈu outou, a feruriruri i ta Iehova e rave a muri aˈe. A feruri i to outou huru ua mou anaˈe Satani, ua monohia te feia ino e te feia parau-tia, e a haere mǎrû noa ˈi te taata i te tia-roa-raa. I 2014, i te tairururaa e toru mahana, ua hautihia te hoê faahiˈoraa tei faaite e nafea ia feruriruri i to tatou tiaturiraa. Ua tauaparau te hoê papa e to ˈna utuafare i nia i te Timoteo 2, 3:1-5. Ua taui râ o ˈna i te parau o te irava, a feruri ai mai te aha te huru oraraa i roto i te paradaiso. Te taiohia ra: “I roto i te ao apî, e tau oaoa mau â te itehia. E here te taata te tahi i te tahi, e haapao ratou i te ohipa pae varua, e aau faahaihai, e haehaa, e arue i te Atua, e faaroo i te metua, e mauruuru, e taiva ore, e au te taata te tahi i te tahi, e huru au noa to ratou, e parau maitai noa ta ratou, e haavî ia ratou iho, e mǎrû, e au i te mea maitai, e faaite noa i te parau mau, e farii i te aˈoraa, e auraro, mea au na ratou i te Atua eiaha râ i te mau mea navenave, mea au atoa na ratou e haamori i te Atua anaˈe. A vai piri noa i taua mau taata ra.” E tauaparau anei oe e to oe utuafare aore ra hoa Kerisetiano no nia i te ao apî?

15. Noa ˈtu ua mǎtaˈu Tanja, eaha râ tei tauturu ia ˈna?

15 Aita te tuahine Tanja no Makedonia i mǎtaˈu faahou, no te mea ua feruriruri oia i te mau haamaitairaa a muri aˈe. Ia ˈna i haapii i te Bibilia, ua patoi to ˈna mau metua. Te na ô ra o ˈna: “Ua faaruru vau i ta ˈu i mǎtaˈu noa na. E taparahi to ˈu mama ia ˈu ia hoˈi mai au na te putuputuraa. Ua haamǎtaˈu raua papa i te haapohe ia ˈu ia riro noa ˈtu vau ei Ite no Iehova.” I te hopea, ua tiahihia Tanja. Eaha ta ˈna i rave? Te na ô ra oia: “Ua tiatonu vau i te oaoa ta ˈu e fanaˈo a muri noa ˈtu no te mea aita vau i taiva. Ua feruri atoa vau i te mau haamaitairaa a Iehova i roto i te ao apî. Noa ˈtu eaha ta ˈu i ere i roto i teie ao, e haamaitai iho â mai Iehova. Eita hoi te mau mea ino e haamanaˈo-faahou-hia.” Ua tapea Tanja i to ˈna hapa ore. Maoti Iehova, ua noaa mai to ˈna nohoraa. Ua faaipoipo oia i te hoê taeae taiva ore e te oaoa nei raua i roto i te taviniraa taime taatoa.

IA PUAI ATU Â TO TATOU TIATURI

16. Eaha te faaitoito ia tatou a ite ai e te tupu ra te parau tohu o te Luka 21:26-28?

16 I te roaraa o te ati rahi, “e riaria roa te taata.” Area te mau tavini a te Atua, e mau papu ratou ma te itoito. (A taio i te Luka 21:26-28.) No te aha tatou e ore ai e mǎtaˈu? No te mea ua haapii tatou i te tiaturi ia Iehova. Ua parau Tanja e ua tauturu mai ta ˈna i faaruru na mua ˈtu ia faaoromai i te tahi atu mau fifi. Te na ô ra o ˈna: “Ua taa ia ˈu e nehenehe Iehova e tauturu mai noa ˈtu eaha te fifi. E haamaitai mai o ˈna ia faaoromai tatou. I te tahi taime, e au ra e e mana to vetahi i nia i te tahi mau tupuraa. Mea puai aˈe râ Iehova ia ratou. No reira, noa ˈtu eaha te fifi, e hopearaa to te reira.”

17. E nafea te irava matahiti 2024 e tauturu mai ai? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

17 E mǎtaˈu iho â tatou. Tera râ, mai ia Davida, e noaa ia tatou ia haavî i te mǎtaˈu. Teie ta tatou irava matahiti 2024: “Ia mǎtaˈu vau, e tuu vau i to ˈu tiaturiraa ia oe ra.” (Sal. 56:3) Te na ô ra te hoê faahororaa Bibilia: “Aita Davida i tiatonu i to ˈna mǎtaˈu e to ˈna mau fifi, ua fariu râ oia i to ˈna Faaora.” I te mau avaˈe i mua, a feruri i te irava matahiti, i te taime iho â râ e faaruru ai outou i te ati. A rave i te taime no te feruri i ta Iehova mau raveraa i tahito ra, i teie nei e a muri aˈe. A na reira ˈi, e parau atoa outou mai ia Davida: “E tuu vau i to ˈu tiaturiraa i te Atua ra, eita vau e mǎtaˈu.”—Sal. 56:4.

I roto i te ati, te feruri ra te tuahine i te irava matahiti (A hiˈo i te paratarafa 17)

E NAFEA OUTOU E HAAVÎ AI I TE MǍTAˈU A FERURI AI . . .

  • i ta Iehova i rave ê na?

  • i ta Iehova e rave nei?

  • i ta Iehova e rave faahou?

HIMENE 33 A huri ta oe hopoia teimaha ia Iehova

a I nia i te jw.org, e ite outou i te tahi mau faatiaraa faaitoito mau ma te patapata “faatiaraa” i roto i te tuhaa “Maimi.”

b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te feruri ra Davida i to Iehova tautururaa ia ˈna ia haapohe i te daba, na roto ia Ahimeleka e i te taime e faatoroahia ˈi oia ei arii.

e FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te feruri ra te hoê taeae tei tapeahia mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈna ia faaea i te puhipuhi i te avaava, i te faaohiparaa i te feia herehia no te faaitoito ia ˈna na roto i te mau rata e i te horoaraa i te tiaturiraa o te ora mure ore i roto i te paradaiso.