Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 2

HIMENE 19 Te Amuraa maa a te Fatu

Ua ineine anei oe no te mahana faufaa roa ˈˈe o te matahiti?

Ua ineine anei oe no te mahana faufaa roa ˈˈe o te matahiti?

“A tamau i te rave i te reira ei manaˈoraa ia ˈu.”LUKA 22:19.

MANAˈO FAUFAA

No te aha e tupuraa taa ê mau te Oroa haamanaˈoraa, e nafea tatou e faaineine ai no te reira e e nafea ia tauturu ia vetahi ê ia haere mai?

1. No te aha o te Oroa haamanaˈoraa te mahana faufaa roa ˈˈe o te matahiti? (Luka 22:19, 20)

 NO TE mau Ite no Iehova, o te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia te mahana faufaa roa ˈˈe o te matahiti. Tera anaˈe te mahana ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia haamanaˈo. (A taio i te Luka 22:19, 20.) E rave rahi tumu e tiai ru ai tatou i te Oroa haamanaˈoraa. E hiˈopoa anaˈe vetahi.

2. Eaha vetahi mau tumu e tiai ru ai tatou i te Oroa haamanaˈoraa?

2 Maoti te Oroa haamanaˈoraa e feruri ai tatou i te faufaaraa o te hoo e e nafea ia faaite i to tatou mauruuru no te tusia o Iesu. (Kor. 2, 5:14, 15) I reira atoa tatou e “faaitoito” ai te tahi i te tahi. (Roma 1:12) I te mau matahiti atoa, e rave rahi Kerisetiano tei atea ê ia Iehova o te haere mai i teie oroa. Ua hoˈi mai vetahi ia Iehova ra a ite ai i te farii maitai o te mau taeae e tuahine. E rave rahi atoa tei putapû roa i ta ratou i ite e i faaroo, a hinaaro roa ˈtu ai e haapii i te Bibilia. Papu maitai, e tupuraa taa ê mau te Oroa haamanaˈoraa no tatou!

3. E nafea te Oroa haamanaˈoraa e tahoê ai i te fetii taeae ati aˈe te ao nei? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

3 A feruri atoa na e nafea te Oroa haamanaˈoraa e tahoê ai i te fetii taeae ati aˈe te ao nei. A topa ˈi te mahana, e putuputu te mau Ite no Iehova no taua oroa ra. E faaroo tatou pauroa i te hoê oreroraa parau no nia i te faufaaraa o te hoo. E arue tatou ia Iehova na roto e piti reo himene, e faahaerehia te pane e te uaina, e ma to tatou aau atoa e parau tatou “amene” i e maha pure. I roto e 24 hora, ua pee te mau amuiraa atoa i teie raveraa. A feruri na i te oaoa o Iehova raua Iesu a ite ai ia tatou ia tahoê no te faaite i to tatou mauruuru ia raua.

E tahoê te Oroa haamanaˈoraa i te fetii taeae ati aˈe te ao nei (A hiˈo i te paratarafa 3) f


4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

4 I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i teie mau uiraa: E nafea ia faaineine i to tatou aau no te Oroa haamanaˈoraa? E nafea ia tauturu ia vetahi ê ia faufaahia i taua oroa ra? E e nafea ia tauturu i te mau Kerisetiano tei atea ê ia Iehova? E tauturu mai te pahonoraa o teie mau uiraa ia ineine no teie oroa moˈa.

E NAFEA IA FAAINEINE I TO TATOU AAU NO TE OROA HAAMANAˈORAA?

5. (1) No te aha ia feruri tatou i te faufaaraa o te hoo? (Salamo 49:7, 8) (2) Eaha ta tatou e haapii mai maoti te video No te aha Iesu i pohe ai?

5 Te hoê ravea faufaa roa no te faaineine i to tatou aau no te Oroa haamanaˈoraa, o te feruriraa ïa i te faufaaraa o te tusia taraehara o Iesu Mesia. Aita hoê noa ˈˈe e nehenehe e hoo mai ia ˈna i te hara e te pohe. (A taio i te Salamo 49:​7, 8; a hiˈo atoa i te video No te aha Iesu i pohe ai?) a No to ˈna here rahi i te taata, ua faanaho Iehova i te hoo e ua ineine atoa Iesu i te pohe no te huitaata. (Roma 6:23) Rahi atu â tatou i te feruri i te mau haapaeraa atoa ta Iehova raua Iesu i rave no tatou, rahi atu â ïa tatou i te mauruuru no te hoo. E hiˈo mai tatou te tahi mau haapaeraa ta Iehova e Iesu i rave. Na mua râ, e hiˈo anaˈe eaha te hoo.

6. Eaha te hoo?

6 E aufauhia te hoê hoo no te faahoˈi mai i ta tatou i ere. I te poieteraahia Adamu, e taata tia roa oia. I to ˈna hararaa, ua ere oia i te haamaitairaa e ora e a muri noa ˈtu e ua faaere atoa i te reira i ta ˈna mau tamarii atoa. No te faahoˈi mai i ta Adamu i ere, ua pûpû Iesu i to ˈna ora tia roa ei hoo. A ora ˈi i te fenua, “aita [Iesu] i rave i te hara, aita atoa e haavare i itehia i roto i to ˈna vaha.” (Pet. 1, 2:22) I te taime a pohe ai oia, ua tuati maitai te ora tia roa o Iesu i te ora ta Adamu i ere.—Kor. 1, 15:45; Tim. 1, 2:6.

7. Eaha te tahi mau tamataraa ta Iesu i faaruru i te fenua?

7 Noa ˈtu te mau tamataraa ta ˈna i faaruru i te fenua, ua tamau Iesu i te faaroo i to ˈna Metua i te raˈi ma te tia roa. Ei tamarii, ua titauhia ia Iesu ia auraro i to ˈna na metua tia ore noa ˈtu ua fanauhia o ˈna ei taata tia roa. (Luka 2:51) Ei taurearea, ua titauhia ia ˈna ia mau papu i mua i te mau faaheporaa ia faaroo ore aore ra ia taiva ia Iehova. Ei taata paari, ua titauhia ia Iesu ia patoi i te mau faahemaraa a Satani. (Mat. 4:1-11) Ua imi Satani i te mau ravea atoa ia hara Iesu ia ore hoi o ˈna e nehenehe e aufau i te hoo. 

8. Eaha te tahi atu mau tamataraa ta Iesu i faaruru?

8 I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua faaruru Iesu i te tahi atu mau tamataraa. Ua hamani ino to ˈna mau enemi ia ˈna e ua tamata atoa i te haapohe ia ˈna. (Luka 4:28, 29; 13:31) Ua faaoromai atoa oia i te huru tia ore o ta ˈna mau pǐpǐ. (Mar. 9:33, 34) I te haavaraahia o ˈna, ua rave-ino-hia e ua faaooohia oia. Ua haapohehia oia mai te hoê taata ohipa ino. Mea mauiui mau e mea haama to ˈna pohe! (Heb. 12:1-3) Noa ˈtu aita Iehova i paruru ia ˈna, ua faaoromai tamau Iesu e tae roa ˈtu i te hopea. bMat. 27:46.

9. Eaha te tupu a feruri ai tatou i te mau mea atoa ta Iesu i faaruru? (Petero 1, 1:8)

9 Papu maitai, e mauiui iti rahi ta Iesu i faaruru no te aufau i te hoo. A feruri ai i te mau mea atoa ta ˈna i faaruru no tatou, eita anei to tatou here no ˈna e rahi atu â?—A taio i te Petero 1, 1:8.

10. Eaha te haapaeraa ta Iehova i rave no te hoo?

10 E haapaeraa rahi ta Iehova i rave a horoa ˈi i te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti ra o Iesu. Mea piri roa Iehova raua Iesu ei Metua e ta ˈna tamaiti. (Mas. 8:30) A feruri na i te oto rahi o Iehova a ite ai ia Iesu ia faaoromai tamau i tera rahiraa tamataraa. Papu maitai, ua rahi atu â te mauiui o Iehova i to ˈna iteraa i ta ˈna Tamaiti ia hamani-ino-hia e ia tamatahia.

11. A horoa i te hoê hiˈoraa no te faataa i to Iehova huru a haapohehia ˈi Iesu.

11 O te mau metua tei faaruru aˈena i te pohe o te hoê tama te taa maitai i teie oto rahi. Te tiaturi papu nei tatou i te tia-faahou-raa, eita râ te reira e faaore i te oto rahi ta te pohe e faatupu. Maoti teie hiˈoraa e taa ˈi ia tatou te oto rahi o Iehova i to ˈna iteraa i ta ˈna Tamaiti here e mauiui ra a pohe atu ai i taua mahana ra i te matahiti 33. cMat. 3:17.

12. Eaha te rave mai teie nei â e tae roa ˈtu i te Oroa haamanaˈoraa?

12 Mai teie nei â e tae roa ˈtu i te Oroa haamanaˈoraa, no te aha e ore ai e hiˈopoa faahou i te parau o te hoo i roto i ta outou iho haapiiraa aore ra i te haamoriraa utuafare? A faaohipa i te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova aore ra te tahi atu papai o te faahohonu atu â i teie tumu parau. d A pee maite atoa i te Porotarama taioraa Bibilia o te Oroa haamanaˈoraa i roto i te Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano. E i te mahana o taua oroa ra, a mataitai i te haamoriraa poipoi faanahohia no te reira. Ia faaineine tatou i to tatou aau no te Oroa haamanaˈoraa, e nehenehe ïa tatou e tauturu ia vetahi ê ia faufaahia atoa i te reira.—Ezr. 7:10.

A TAUTURU IA VETAHI Ê IA FAUFAAHIA RATOU

13. Eaha te rave na mua no te tauturu ia vetahi ê ia faufaahia i te Oroa haamanaˈoraa?

13 E nafea ia tauturu ia vetahi ê ia faufaahia i te Oroa haamanaˈoraa? Na mua, a titau manihini ia ratou. Hau atu i te feia ta tatou e farerei i roto i te taviniraa, e nehenehe tatou e tapao i te iˈoa o te feia ta tatou i matau. To tatou anei fetii, hoa ohipa, hoa haapiiraa e te tahi atu. Mai te peu aita faahou ta tatou e titau-mani⁠hi⁠ni-raa papie, e nehenehe tatou e hapono atu na roto i te ravea natirara. O vai ite ehia te pahono mai!—Koh. 11:6.

14. A horoa i te hoê hiˈoraa e faaite ra eaha te nehenehe e tupu i te hoê titau-manihini-raa.

14 E maere roa outou i te nehenehe e tupu i te hoê titau-manihini-raa. I te hoê mahana, ua maere roa te hoê tuahine e ere ta ˈna tane i te Ite no Iehova i to ˈna parauraa ˈtu e e haere atoa o ˈna i te Oroa haamanaˈoraa. E rave rahi hoi taime to tuahine titau-manihini-noa-raa ia ˈna, aita râ o ˈna i farii. Eaha ïa tei tupu? Ua parau te tane e ua horoahia ta ˈna titau-manihini-raa na te hoê matahiapo ta ˈna i matau. Mai taua taime ra e tae roa mai i teie mahana te tamau nei oia i te haere i te Oroa haamanaˈoraa.

15. Eaha te haamanaˈo ia titau manihini tatou i te taata i te Oroa haamanaˈoraa?

15 A haamanaˈo, ia titau manihini tatou i te taata i te Oroa haamanaˈoraa, e uiui paha ratou, mai te peu iho â râ aita ratou i haere aˈenei i ta tatou mau putuputuraa. E faaineine ïa tatou no te pahono i ta ratou mau uiraa. (Kol. 4:6) ‘Eaha te tupu i tera oroa?’ ‘Ehia hora?’ ‘Eaha te faaahuraa?’ ‘Mea aufau anei?’ ‘E faahaerehia anei te tôtô?’ A titau manihini ai i te hoê taata, e nehenehe tatou e ani aita anei ta ˈna e uiraa, a pahono atu ai mai te peu te vai ra. E faaite na video A haamanaˈo i te mahana poheraa o Iesu e Eaha te ravehia i te hoê Piha a te Basileia? i te tereraa o te mau putuputuraa. E rave rahi manaˈo tauturu atoa i roto i te haapiiraa 28 o te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu!

16. Eaha te tahi mau uiraa ta te feia e tae mai i te Oroa haamanaˈoraa e nehenehe e ui mai?

16 I muri iho i te Oroa haamanaˈoraa, e uiraa ê atu paha ta te mau manihini. E ui mai paha ratou no te aha mea iti roa te taata e rave i te pane e te uaina, ehia taime e faatupuhia ˈi te reira e tera anei te ravehia i te mau putuputuraa atoa. Noa ˈtu e ua faataa-pauroa-hia taua mau manaˈo ra i roto i te oreroraa parau, e hinaaro paha ratou i te tahi atu mau haamaramaramaraa. No te pahono i te tahi o ta ratou mau uiraa, i nia i te jw.org, te vai ra te tumu parau “Mea taa ê te huru e faatupu ai te mau Ite no Iehova i te Amuraa maa a te Fatu i to te tahi atu mau haapaoraa: no te aha?” E faaitoito tatou i te tauturu i te feia “aau farii” ia faufaahia i te Oroa haamanaˈoraa na mua aˈe, a tupu ai te reira e i muri iho.—Ohi. 13:48.

A TAUTURU I TEI ATEA Ê IA IEHOVA

17. E nafea te mau matahiapo e tauturu ai i tei atea ê ia Iehova? (Ezekiela 34:12, 16)

17 I te tau o te Oroa haamanaˈoraa, e nafea te mau matahiapo e tauturu ai i tei atea ê ia Iehova? Ma te faaite atu i te here. (A taio i te Ezekiela 34:12, 16.) Na mua aˈe i te Oroa haamanaˈoraa, a niuniu ia ratou. A faaite atu i to outou here e hinaaro e tauturu. A titau manihini ia ratou e ia tae mai ratou, a farii maitai atu. I muri iho i teie oroa, a tamau i te farerei i teie mau taeae e tuahine here e a tauturu ia ratou ia hoˈi mai ia Iehova ra.—Pet. 1, 2:25.

18. E nafea tatou paatoa e tauturu ai i tei atea ê ia Iehova? (Roma 12:10)

18 O te mau mero atoa o te amuiraa te nehenehe e tauturu i tei atea ê tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa. E faaite anaˈe i to tatou here, hamani maitai e faatura ia ratou. (A taio i te Roma 12:​10.) A haamanaˈo, e taiâ paha ratou i te hoˈi i te putuputuraa a manaˈo ai e eita ratou e farii-maitai-hia. e A ara maitai ïa i ta outou mau parau e to outou huru. (Tes. 1, 5:11) O to tatou mau taeae e tuahine pae varua hoi ratou. Te oaoa nei tatou e te haamori faahou nei ratou ia Iehova e o tatou.—Sal. 119:176; Ohi. 20:35.

19. Eaha te mau maitai ia haamanaˈo i te pohe o Iesu?

19 Auê tatou i te mauruuru, i te mea e ua ani mai Iesu ia haamanaˈo i to ˈna pohe i te mau matahiti atoa! Te taa atoa nei ia tatou te mau maitai no tatou e no vetahi ê. (Isa. 48:17, 18) E rahi atu â to tatou here ia Iehova e ia Iesu. E ravea atoa te reira e faaite ai i to tatou mauruuru rahi ia raua. E piri atu â tatou i to tatou mau taeae e tuahine e e tauturu atoa tatou ia vetahi ê ia fanaˈo i te mau haamaitairaa ta te hoo e horoa mai. E tutava rahi anaˈe ia ineine iho â tatou i te mahana faufaa roa ˈˈe o te matahiti, oia hoi te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o Iesu!

E NAFEA TATOU . . .

  • e faaineine ai i to tatou aau no te Oroa haamanaˈoraa?

  • e tauturu ai ia vetahi ê ia faufaahia i teie oroa?

  • e tauturu ai i tei atea ê ia Iehova?

HIMENE 18 Mauruuru no te hoo

a A faaohipa i te ravea maimiraa i nia jw.org no te ite mai i te mau tumu parau e video faahitihia i roto i teie tumu parau.

b A hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa no Eperera 2021.

d A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Tauturu no te maimiraa.”

e A hiˈo i te hohoˈa e e te tumu parau tarenihia “ Te huru o te amuiraa.” Noa ˈtu te taiâ, ua tomo te hoê taeae tei atea ê ia Iehova i roto i te Piha a te Basileia. Ua farii-maitai-hia o ˈna e ua oaoa roa o ˈna i te amuimui faahou e to ˈna mau taeae e tuahine pae varua.

f FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te taime e faatupu ai vetahi mau Ite no Iehova i te Oroa haamanaˈoraa i to ratou fenua, te faaineine ra ïa to ratou mau taeae e tuahine o te tahi atu mau fenua no teie tupuraa faufaa roa.