Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hiˈo ra anei outou i te mau vahine mai ia Iehova?

Te hiˈo ra anei outou i te mau vahine mai ia Iehova?

AUÊ te oaoa ia tavini ia Iehova e tera rahiraa vahine taiva ore! Mea faufaa roa to tatou mau tuahine itoito e te here nei tatou ia ratou. a No reira taeae ma, eiaha e maitiiti, a hamani maitai e a faatura ia ratou. No te mea e taata tia ore tatou, mea fifi paha ia faaite i teie mau huru maitatai. Mea fifi atu â râ no vetahi mau taeae.

Ua paari vetahi i te fenua o te haafaufaa ore ra i te mau vahine. Te na ô ra Hans, tiaau haaati no Bolivia: “Ua paari vetahi mau tane e te manaˈo e mea faufaa aˈe te tane i te vahine.” Te na ô ra Shengxian, matahiapo i Taïwan: “I to ˈu fenua, mea rahi te tane e manaˈo ra e aita ta te vahine e parau. Mai te peu e turu te hoê tane i te manaˈo o te hoê vahine, eita ïa te tahi atu mau tane e faatura faahou ia ˈna.” E faatura ore e e faaino vetahi mau tane i te vahine. Ei hiˈoraa, mea au roa na ratou e faaooo, e faahaama e e haafaufaa ore i te mau vahine.

Auaˈe râ, noa ˈtu ua paari te hoê tane e tera huru feruriraa, e nehenehe o ˈna e taui. (Eph. 4:22-24) E haere ia ˈna mai te peu e pee o ˈna i te hiˈoraa o Iehova. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou eaha to Iehova huru i nia i te mau vahine, e nafea te mau taeae e pee ai i to ˈna hiˈoraa e e nafea te mau matahiapo e aupuru maitai ai e e faatura ˈi i te mau tuahine.

EAHA TO IEHOVA HURU I NIA I TE MAU VAHINE?

O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈ ˈe tei faaite eaha to tatou huru i nia i te mau vahine e tia ˈi. Ei Metua î i te aumihi, mea here roa na ˈna i ta ˈna mau tamarii. (Ioa. 3:16) E tamahine poiherehia e Iehova to tatou mau tuahine taiva ore. Teie te tahi mau haapapuraa e faaite ra e mea faatura na Iehova i te mau vahine.

Eita oia e maitiiti. Ua hamani Iehova i te tane e te vahine ia au i to ˈna huru. (Gen. 1:27) Ua horoa o ˈna i te maramarama e te aravihi i te tane, oia atoa râ i te vahine. Aita atoa o ˈna i faahiti i te tahi noa ˈ ˈe mea e faaite ra e mea au aˈe na ˈna te tane i te vahine. (Par. 2, 19:7) Ua horoa o ˈna i te tane e te vahine i te aravihi ia taa i te pue parau mau Bibilia e ia faatupu i to ˈna mau huru maitatai nehenehe mau. No Iehova, mea faufaa te tane e te vahine e faatupu ra i te faaroo ia ˈna. Ua horoa oia na ratou te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i te fenua aore ra e faatere ei arii e ei tahuˈa i te raˈi. (Pet. 2, 1:1) Papu maitai, aita roa ˈtu Iehova e haafaufaa ore ra i te mau vahine.

E faaroo o ˈna ia ratou. Te tâuˈa ra Iehova i te huru aau o te mau vahine. Ei hiˈoraa, ua faaroo e ua pahono oia i te mau pure a Rahela e ta Hana. (Gen. 30:22; Sam. 1, 1:10, 11, 19, 20) Ua aratai atoa Iehova i te mau taata papai Bibilia ia faatia i te aamu o vetahi mau tane tei faaroo i te parau a te vahine. Ei hiˈoraa, ua pee Aberahama i te faaueraa a Iehova ia faaroo i ta ˈna vahine ra o Sara. (Gen. 21:12-14) Ua faaroo Davida ia Abigaila, ua taa hoi ia ˈna e na Iehova i tono mai i teie vahine. (Sam. 1, 25:32-35) Ua pee maite Iesu i te mau huru maitatai o to ˈna Metua e ua faaroo oia i to ˈna metua vahine o Maria. (Ioa. 2:3-10) Te haapapu mai ra teie mau hiˈoraa e te faatura ra Iehova i te mau vahine ma te faaroo ia ratou.

Te tiaturi nei oia ia ratou. Ei hiˈoraa, ua tiaturi Iehova e aupuru Eva i te fenua taatoa. (Gen. 1:28) A na reira ˈi, ua faaite Iehova e ua poietehia Eva ei apiti e tano no ta ˈna tane, Adamu, hoê â râ faufaaraa to raua. Ua tiaturi atoa Iehova i na peropheta vahine o Debora e Hulada no te aˈo i to ˈna nunaa, te hoê tavana e te hoê arii. (Tav. 4:4-9; Arii 2, 22:14-20) I teie mahana, te tiaturi noa ra Iehova i to tatou mau tuahine o te rohi nei i roto i te taviniraa. Te tavini nei ratou ei taata poro, ei pionie e ei mitionare. Te turu atoa nei ratou i te tuhaa paturaa e tataîraa a te mau Piha a te Basileia e te tahi atu mau piha ohipa a te faanahonahoraa. Te tavini nei vetahi i te Betela e i te mau piha ohipa huriraa. Te faaauhia ra teie mau tuahine i te hoê nuu rahi ta Iehova e tauturu ra no te rave i to ˈna hinaaro. (Sal. 68:11) Papu maitai, mea faufaa e mea itoito roa te mau vahine no Iehova.

E NAFEA TE MAU TAEAE E HAAPII AI I TE FAATURA I TE MAU VAHINE MAI IA IEHOVA?

Taeae ma, no te ite e te pee ra anei outou i te huru o Iehova i nia i te mau tuahine, mea faufaa ia hiˈopoa maitai i to outou mau manaˈo e ta outou mau ohipa. Eaha ïa te tauturu ia outou? Mai te hoê matini hiˈopoa e faaite mai eaha te fifi o te mafatu o te hoê taata, na te hoa papu ïa e te Bibilia e faaite mai eaha te huru aau tano ore no nia i te vahine te titauhia ia haapae tatou. E nafea ïa?

A ui i te hoê hoa papu. (Mas. 18:17) Mea maitai ia ui outou ia ˈna, e hoa hamani maitai e te au noa: “Mea au anei to ˈu huru i nia i te mau tuahine? Mea faatura anei au ia ratou? E titauhia anei ia taui au i to ˈu huru?” Ia parau noa mai o ˈna ia faatitiaifaro i to outou huru, eiaha e imi i te otoheraa. A farii râ e a rave i te mau tauiraa titauhia.

A haapii i te Bibilia. Te ravea maitai roa ˈ ˈe no te ite eaha to outou huru i nia i te mau tuahine, o te hiˈopoaraa ïa i to outou haerea e ta outou mau ohipa ia au i ta te Bibilia e parau ra. (Heb. 4:12) E ite hoi outou i te aamu o te tahi mau tane tei hamani maitai i te mau vahine e te tahi atu tei ore i na reira. A faaau i to ratou hiˈoraa e to outou huru. A haapao maitai râ ia ore e hiˈopoa hoê noa irava Bibilia, a manaˈo atu ai e mea tano iho â to outou manaˈo no nia i te mau vahine. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Petero 1, 3:7: “A faatura i te vahine mai te hoê farii paruparu aˈe.” b Te auraa anei e mea maˈua te mau vahine aore ra mea ite aˈe outou ia ratou? E ere roa ˈtu! A faaau na i te mau parau a Petero e te Galatia 3:26-29. Ua maiti Iehova i te mau tane e te mau vahine no te faatere e o Iesu i te raˈi. No reira, maoti te haapiiraa Bibilia e te mau aˈoraa a te hoa papu, e haapii ïa outou e nafea ia faatura i te mau tuahine.

E NAFEA TE MAU MATAHIAPO E FAATURA ˈI I TE MAU TUAHINE?

E haapii atoa te mau taeae e nafea ia faatura i te mau tuahine ma te pee i te hiˈoraa o te mau matahiapo î i te here. E nafea te mau matahiapo e faatura ˈi i te mau tuahine? Teie te tahi mau ravea.

A haapopou i te mau tuahine. E hiˈoraa maitai Paulo no te mau matahiapo. I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua haapopou o ˈna e rave rahi tuahine. (Roma 16:12) Eita e ore ua oaoa roa teie mau tuahine a taiohia ˈi teie rata i mua i te amuiraa. Hoê â huru no te mau matahiapo i teie mahana. E haapopou ratou i te mau tuahine no ta ratou taviniraa e to ratou mau huru maitatai. I reira te mau tuahine e ite ai e mea faaturahia e mea herehia ratou i roto i te amuiraa. No reira, a tavini ai ia Iehova ma te taiva ore e oaoa te mau tuahine ia faaroo i te mau parau faaitoito a te hoê matahiapo.—Mas. 15:23.

A haapopou

Ia haapopou ratou i te mau tuahine, mea maitai ia faataa te mau matahiapo no teihea ohipa. No te aha? Te na ô ra o tuahine Jessica: “Mea au roa ia parau te mau taeae i te hoê tuahine, ‘mea maitai roa.’ Mea au atu â râ ia haapopou ratou no te hoê ohipa taa maitai, mai te haapiiraa i ta tatou mau tamarii ia parahi noa i te putuputuraa aore ra te tiiraa i te hoê piahi no te putuputuraa.” Ia na reira ratou, e ite te mau tuahine mea faufaa ratou i roto i te amuiraa.

A faaroo i te mau tuahine. E farii te mau matahiapo haehaa e ere to ratou anaˈe te manaˈo maitai. E ani ratou i te mau tuahine ia horoa mai i to ratou manaˈo e e faaroo maitai atu ratou. E faaitoito ïa te reira i te mau tuahine e e faufaa-atoa-hia te mau matahiapo. E nafea râ? Te na ô ra Gerardo, te hoê matahiapo e tavini ra i te Betela: “Ua ani au i te manaˈo o te mau tuahine no te mea e tauturu te reira i roto i ta ˈu ohipa. Pinepine, mea maoro aˈe to ratou ohiparaa i roto i tera tuhaa i te rahiraa o te mau taeae.” E pionie vetahi mau tuahine i roto i te amuiraa, ua matau maitai ïa ratou i te taata i roto i te tuhaa fenua. Te na ô ra Bryan, te hoê matahiapo: “Mea rahi ta to tatou mau tuahine e rave ra i roto i te faanahonahoraa. E haafaufaa anaˈe ïa i ta ratou e haapii mai!”

A faaroo

Eita te mau matahiapo î i te paari e tâuˈa ore i te manaˈo o te mau tuahine. Te na ô ra Edward, te tahi matahiapo: “E tauturu mai te manaˈo o te hoê tuahine ia hiˈopoa i te taatoaraa o te tahi tupuraa e ia faatupu i te aumihi.” (Mas. 1:5) Eita paha te matahiapo e faaohipa i ta te tuahine i parau atu, e haamauruuru râ oia ia ˈna no to ˈna haroˈaroˈa.

A haapii i te mau tuahine. E imi te mau matahiapo î i te paari i te ravea no te haapii i te mau tuahine. E faaite paha ratou e nafea ia faatere i te putuputuraa no te pororaa aita anaˈe e taeae. E haapii atoa te mau matahiapo e nafea ia faaohipa i te mau matini no te atuaturaa aore ra te ohipa paturaa a te faanahonahoraa. I te Betela, e rave rahi ohipa ta te mau tiaau i haapii i te tuahine mai te atuaturaa, te hooraa mai, te numeraraa, te roro uira e te vai ra ˈtu â. Ia na reira te mau matahiapo, te faaite nei ratou e nehenehe e tiaturi i te mau tuahine.

A haapii

Mea rahi te tuahine o te faaohipa ra i ta ratou i haapii mai i te mau matahiapo no te tauturu ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, ua faaohipa vetahi mau tuahine i ta ratou i haapii i te paturaa no te tauturu ia vetahi ê ia tataî i to ratou fare i muri iho i te hoê ati. E vetahi atu, i ta ratou ïa i haapii i roto i te pororaa i te vahi taata no te faaineine e rave rahi atu â tuahine i roto i tera tuhaa. Eaha to ratou manaˈo no nia i te mau matahiapo tei haapii ia ratou? Te na ô ra tuahine Jennifer: “Ia ˈu i ohipa i roto i te paturaa o te hoê Piha a te Basileia, ua haapii mai te hoê tiaau. Ua ite o ˈna i ta ˈu ohipa e ua haapopou mai. Ua au roa vau e ohipa na muri ia ˈna no te mea ua tiaturi e ua haafaufaa mai oia i ta ˈu i rave.”

HAAMAITAIRAA IA HIˈO I TE MAU TUAHINE EI MERO UTUAFARE

Mai ia Iehova, mea here na tatou i to tatou mau tuahine taiva ore. Mai te mero utuafare ratou no tatou. (Tim. 1, 5:1, 2) Mea fanaˈo tatou e mea faahiahia ia haa na muri ia ratou. E mea oaoa roa ia ite ratou i to tatou here e ta tatou turu. Te na ô ra tuahine Vanessa: “Mauruuru roa vau ia Iehova i te faataeraa mai ia ˈu i roto i ta ˈna faanahonahoraa, mea rahi hoi te taata tei faaitoito mai.” Te na ô ra te tahi tuahine no Taïwan: “Mauruuru roa vau ia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa i te haafaufaa-rahi-raa i te vahine e to ratou mau huru aau. Ua puai atu â to ˈu faaroo e ua haafaufaa ˈtu â vau i ta ˈu fanaˈoraa ei mero no ta Iehova faanahonahoraa.”

Eaha râ Iehova i te oaoa ia ite oia i te mau taeae taiva ore ia tutava i te pee i to ˈna huru i nia i te vahine! (Mas. 27:11) Te na ô ra Benjamin matahiapo no Écosse: “Mea haafaufaa ore roa teie nei ao i te vahine. No reira, ia tomo mai to tatou mau tuahine i roto i te Piha a te Basileia, e faaite tatou e mea herehia ratou.” E tutava anaˈe ïa tatou pauroa i te here e te faatura ia ratou mai ia Iehova.—Roma 12:10.

a I roto i teie tumu parau, e tuahine Kerisetiano tei faahitihia, eiaha râ te tuahine pae tino.

b No te ite atu â no nia i te parau “farii paruparu aˈe,” a hiˈo i na tumu parau “Te faufaa o ‘te farii paruparu’” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 2006, e “Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 2005.