1. Cana va avena line co cerii le palutne creștini machle?

 CHICHIVA bărșența mai anglal, pușleam amen cana va avena line co cerii le palutne creștini machle. Atunci, pachiaiam că, pala o Armaghedono, daștil-pe că chichiva anda lende avenas te așen iech timpo ando Paradiso pi phuv. Tha, ando Turno de veghe anda 15 iulia 2013, sicavel-pe că, angla so te astarel o Armaghedono, sea le creștini machle cai mai sile pi phuv va avena line opre co cerii. (Mat. 24:31)

2. So pușimos daștilas te vazdel-pe hai so va avela te dichas ande cado articolo?

² Tha vazdel-pe iech pușimos: „Cana ci va mai așela niciech creștino machlo pi phuv, so va avela le «avere bacreanța» ando «baro necazo»?”. (Ioan 10:16; Mat. 24:21) Aghies, chichiva mașcar lende daștinas te pachian că va simțona-pe hasarde hai darade cana lenghe cuci phrala hai pheia machle va avena line co cerii. Mai dur, va avela te dichas dui relatări andai Biblia cai daștinas te cheren-len te pachian cadaia. Pala codoia, va avela te dichas sostar ci trebul te daras.

SO CI VA ÎNTÂMPLOLA-PE?

3, 4. So daștinas te pușen-pe chichiva jene hai sostar?

³ Chichiva jene daștinas te pușen-pe dacă le aver bacrea va duriarena-pe le ciacimastar pala so le phrala machle anda o Corpo de Guvernare ci va mai avena pi phuv caște sicaven-len so te cheren. Chichiva relatări andai Biblia daștinas te daraven-len. Te dichas dui exemplea. Le dintune exemplos siles phanglimos le bare rașaiesa Iehoiada. Vo sas iech manuș cai sas-lo mișto dichlo andel iacha le Devlesche. Vo hai leschi rromni, Ioșebeat, ferisarde le țâne șiavorres Ioas hai ajutisarde-les te arăsăl iech lașio rege, zuralo ando pachiamos. Chichi timpo o Iehoiada sas-lo jiuvindo, o Ioas anelas închinarea le Iehovasche hai cherelas lașe buchia. Tha, pala so o baro rașai mulea, o Ioas astardea  te cherel buchi jiungale. Vo așundea catar le prinți nasul andai Iuda hai mechlea le Iehovas. (2 Cron. 24:2, 15-19)

⁴ O duito exemplo si codo le creștinengo anda o duito secolo. O Ioan, o palutno apostolo cai mai așilea andi viața, ajutisardea bute creștinen te așen zurale ando pachiamos hai te slujin mai dur le Iehovasche. (3 Ioan 4) Ande iech than avere apostolența loialo, o Ioan dea sea peschi zor caște feril le phralen catar le sicaimata neciace hai catar i apostazia cai astardea te bariol sea mai but. (1 Ioan 2:18; 2 Tes. 2:7) Tha, pala so o Ioan mulea, but jene andal congregații line-pe pala le sicaimata hohamne hai mechle-pe astarde andi apostazia, cadea sar iech bari iag astarel le șuche cașta. Andel bărșa cai avile, cadal sicaimata neciace arăsle ande sea le congregații.

5. So ci trebul te hachiaras anda le dui exemplea cai dichleam-len mai anglal?

⁵ Sicaven cadal dui exemplea biblico că va întâmplola-pe sa cadai buchi le avere bacreanța pala so codola machle va avena line co cerii? Va astarena ande codo timpo le creștini loialo pa i phuv te cheren so si nasul, cadea sar o Ioas, sau va mechena-pe astarde andi apostazia hai sicaimata hohamne, cadea sar le creștini anda o duito secolo? O răspunso si iech „nici” hotărâme. Daisaras te pachias ciaces că, pala so le creștini machle va jiana co cerii, le aver bacrea va anena închinarea le Iehovasche vi mai dur cadea sar trebul hai vo va lela sama lendar. Acana, te dichas sostar daisaras te pachias cadaia.

I ÎNCHINAREA UJI CI VA MAI AVELA MELIARDI

6. Save si le trin timpuri anda save va avela te das duma mai dur?

⁶ Sostar daisaras te pachias că i închinarea uji ci va avela meliardi nici chiar andel ghiesa phare cai ajucăren amen? Anda codoia că i Biblia sicavel că si but diferențea mașcar le ghiesa ande save traisaras amen acana hai le ghiesa anda o Israelo purano hai codola anda o duito secolo, cana sas i bari apostazia. Mai dur, va avela te dichas mai mișto cadala trin timpuri: 1) le ghiesa anda o Israelo purano, 2) le ghiesa de pala o merimos le apostolengo hai 3) amare ghiesa, anda save i Biblia phenel că si „le ghiesa cana va avena neviarde sea le buchia”. (Fap. 3:21)

7. Sostar ci sas-le perade le manușa loialo le Iehovasche ando Israelo purano cana i națiunea hai lache regi alosarde te cheren so si nasul?

⁷ Le ghiesa anda o Israelo purano. Angla lesco merimos, o Moise phendea le israelițenghe: „Jianav mișto că pala so va avela te merav va cherena so si nasul hai ci va mai phirena po drom pe savo phendem tumenghe te jian”. (Deut. 31:29) Mai but, o Moise phendea lenghe că, dacă avenas te risaren o dumo le Iehovasche, von avenas te aven îngărde ande aver them sar sclavi. (Deut. 28:35, 36) Pherdile-pe cadal dumes? Da. Andel șăla bărșa cai avile, but regi alosarde te cheren so si nasul andel iacha le Iehovasche hai le manușa duriarde-pe le Devlestar. Cadea că, vi o Iehova duriardea-pe lendar hai, ji la urmă, ci mai mechlea ca niciech rege israelito te mai rail opral lende. (Ezec. 21:25-27) Tha le israeliți loialo sas-le zuriarde cana dichle că i duma le Devleschi pherdilea-pe. (Is. 55:10, 11)

8. Trebulas te avas uimime că ando duito secolo i congregația creștino rimosardea-pe? Explichin.

⁸ Le ghiesa de pala o merimos le apostolengo. Trebulas te avas uimime că ando duito secolo le congregații creștino rimosarde-pe hai hasarde pengo pachiamos? Nici. O Isus phendea de mai anglal că avelas te avel iech bari apostazia. (Mat. 7:21-23; 13:24-30, 36-43) Le apostoli Pavel, Petru hai Ioan sicade că i profeția le Isusoschi astardea deja te pherdiol-pe ando iechto  secolo. (2 Tes. 2:3, 7; 2 Pet. 2:1; 1 Ioan 2:18) Ando duito secolo, i congregația creștino sas-li deja meliardi sicaimatanța hohamne. Cadea, vazdea-pe o creștinismo apostato cai arăslea te avel iech partea principalo anda o Babilono o Baro, o imperio mondialo la religiaco neciaci. Pale, iech bari profeția phendi le Isusostar pherelas-pe!

9. Sar si diferime le ghiesa de aghies catar le ghiesa anda o Israelo purano hai catar codola cana astardea i bari apostazia?

⁹ „Le ghiesa cana va avena neviarde sea le buchia.” Le ghiesa ande save traisaras amen sile zurales diferime catar le ghiesa anda o Israelo purano hai catar codola cana astardea i bari apostazia. Sar bușion le ghiesa ande save traisaras aghies? Butivar phenas că sile „le palutne ghiesa” anda cadai lumea nasul. (2 Tim. 3:1) Tha i Biblia sicavel că iech aver perioada, mai bari hai mai lungo, astardea ande sa codo timpo. Cadaia va phandavela-pe cana o Regato mesianico va anela pale le manușen ca i perfecțiunea hai va cherela i phuv iech paradiso. Cadai perioada bușiol „le ghiesa cana va avena neviarde sea le buchia.” (Fap. 3:21) Von astarde ando bărș 1914. Tha so sas neviardo atunci? O Isus sas-lo cărdo Rege ando cerii. Cadea că, le Iehovas sas-les pale iech rege cai te reprezentil-les, cai țârdelas-pe andai familia le regeschi David. Tha o Iehova neviardea vi aver buchia. Ca țâra timpo pala so o Isus sas-lo cărdo Rege, i închinarea uji astardea te avel andini parpale. (Is. 2:2-4; Ezec. 11:17-20) Va mai avela voi meliardi vroiechdata?

10. a) So phendea i Biblia de mai anglal anda i închinarea uji anda amare ghiesa? (Isaia 54:17) b) Sostar zuriaren amen cadal profeții?

¹⁰ Citisar Isaia 54:17. Te gândisaras amen ca le dumes anda cadai profeția: „Niciech arma vazdini contra tuche ci va daștila te cherel tuche chanci nasul”. Cadal dumes cai aven le Devlestar pheren-pe aghies tela amare iacha. Mai but, amen dichas vi sar pheren-pe le dumes cai aven: „Sea che șiave va avena sicade le Iehovastar hai bari va avela i pacea che șiavenghi. Va aveia zuriardi ando ortomos. . . . Ci va avela te daras chancestar hai ci va avela sostar te izdras, anda codoia că cadaia ci va pașiola tutar”. (Is. 54:13, 14) Nici măcar o Satan, „o Del cadale sistemosco”, ci daștil hai nai-les zuralimos te așiavel i buchi cai cheren-la le manușa le Iehovasche prin savi sicaven averen anda o Del! (2 Cor. 4:4) I închinarea uji sili andini parpale. Chanci hai chonic ci va mai daștila niciechdata te meliarel-la. Orisavi arma vazdini contra amenghe va așela bi zuralimasco!

 SO VA ÎNTÂMPLOLA-PE?

11. Sostar daisaras te pachias că i bari mulțimea ci va avela mechli corcori cana codola machle va jiana co cerii?

¹¹ So va întâmplola-pe cana codola machle va avena line co cerii? Ci trebul te bâstras că o Isus si amaro Păstorii. Vo si o șăro la congregațiaco creștino. Chiar o Isus phendea: „Iech corcoro si tumaro Conducătorii, o Cristoso”. (Mat. 23:10) Amaro Rege, cai rail anda o cerii, ci va mechela amen niciechdata hai va lela sama amendar sea o timpo. Le Cristososa pașa amende, amen, codola anda i bari mulțimea, ci trebul te daras. Si ciaces, amen ci prinjianas sea le buchia anda o modo sar o Cristos va conducila pesche poporos ande codo timpo. Tha daisaras te avas zuriarde cana gândisaras amen ca dui exemplea andai Biblia.

12. Sar lea sama o Iehova pe pesche manușa: a) pala so o Moise mulea? b) pala so o Ilie sas-lo bișaldo te cherel aver buchi? (Dich vi le imagini.)

¹² Mai anglal ca le israeliți te arăsăn ando Them Promiso, o Moise mulea. So întâmplosardea-pe le manușența le Devlesche? Anda codoia că cado murș loialo ci mai sas-lo mașcar lende, sas-le mechle le israeliți corcore, bi ajutorosco? Nici. O Iehova lea sama lendar chichi timpo von așile zurale ando pachiamos. O Iehova phendea caring o Moise te șiol le Iosuas angla pesco poporo. Hai o Moise sicadea le Iosuas sar te cherel cadai buchi mai but bărșa. (Ex. 33:11; Deut. 34:9) Mai but, sas vi aver murșa goghiaver hai zurale cai sas-le șiute te rain opral mii, opral șăla, opral penda hai opral deșa. (Deut. 1:15) Cadea că, lelas-pe sama mișto pe le manușa le Devlesche. Vi o Ilie cărdea sa cadea. But bărșa, vo lea sama ca le manușa anda o Israelo te anen închinarea uji le Iehovasche. Tha pala iech timpo, o Iehova dea le Ilies te cherel iech aver buchi hai bișaldea-les tele ando regato le sudosco, andai Iuda. (2 Regi 2:1; 2 Cron. 21:12) Tha sas-le bâstărde le manușa loialo anda o regato de nord le Israelosco? Nici. O Elisei sas-lo sicado catar o Ilie mai but bărșa caște lel sama pe lende. Ando Israelo, sas vi „le șiave le profețenghe”, cai sas-le sicade ande școli sar te cheren i buchi le Devleschi. (2 Regi 2:7) Cadea că, sas but murșa zurale ando pachiamos cai daștinas te aven angla o poporo le Devlesco. O Iehova pherdea vi mai dur pesco scopo hai lea sama pe pesche slujitori loiali.

13. So promisiunea arachas ando Evrei 13:5b? (Dich vi i imaginea.)

¹³ Acana că dichleam cadal exemplea, so pachias că va întâmplola-pe cana le palutne creștini machle va avena line co cerii? Ci trebul te maras amaro șăro caște hachiaras cadaia. Andi  Biblia arachas i promisiunea cai avel: O Iehova ci va mechela niciechdata pesche slujitoren pa i phuv. (Citisar Evrei 13:5b.) Cadea sar o Moise hai o Ilie, vi le phrala anda o țâno grupo creștinengo machle cai sile aghies angla i organizația hachiaren chichi de importanto si te sicaven averen. De but bărșa, le phrala anda o Corpo de Guvernare sicaven murșen de mașcar le aver bacrea caște cheren chichiva anda lenghe buchia. Sar exemplo, von cheren but școli caște sicaven le phuren, le phralen cai vizitin le congregații, le jenen andal comitetea de filială, le supraveghetoren anda o Betelo hai averen. Le phrala anda o Corpo de Guvernare sicaven chiar von le phralen asistenți cai cheren buchi ande diferime comitetea anda o Corpo de Guvernare. Încă de acanara, cadala asistenți len sama te cheren mișto le phare buchia cai si lenghe dine andi organizația le Iehovaschi. Von sile pregătime te len sama le bacreandar le Cristososche pala so le creștini machle va jiana co cerii.

14. Savo si o baro sicaimos cai dichleam-les ji acana?

¹⁴ O baro sicaimos cai hachiardeam-les ji acana si că pala so le palutne creștini machle va avena line co cerii, caring o sfârșito le bare necazosco, le manușa le Iehovasche pa i phuv va anena lesche vi mai dur iech închinarea uji. Anda codoia că o Isus Cristos si amaro Rai, i închinarea uji ci va avela așadi nici măcar iech secunda. Si ciaces, ande codo timpo, amen va avela te avas tela o ataco cai va anela-les o Gog anda o Magog – iech phanglimos cărdo mașcar mai but națiuni nasul, chidine ande iech than contra amenghe. (Ezec. 38:18-20) Tha cado ataco va avela harno hai ci va reușila. Vo ci va daștila te așavel i închinarea uji. Daisaras te pachias ciaces că o Iehova va zinghiarela pesco vast hai va ajutila amen. Ande iech viziunea, o apostolo Ioan dichlea angla peste „iech bari mulțimea” avere bacreanța le Cristososche. Lesche sas phendo că cadai mulțimea avelas anda „o baro necazo”. (Rev. 7:9, 14) Cadea că, jianas că o Iehova va salvila pesche manușen.

15, 16. Cadea sar sicavel-pe andi Revelația 17:14, so va cherena le creștini machle ando marimos Armaghedon hai sostar zuriarel amen cadai buchi?

¹⁵ Cu sea cadala, chichiva jene daștinas te pușen- pe: „So va cherena le creștini machle pala so va tiliarena pa i phuv?”. I Biblia del amen iech răspunso claro cadale pușimaste. Voi sicavel că le guvernea cadala lumeache „va marena-pe le Bacresa”. Tha amen jianas că von va hasarena cado marimos, anda codoia că i Biblia phenel: „O Bacro va marela-len”. Con va avela pașa leste? O verseto phenel mai dur: „Codola acharde, alosarde hai loialo”. (Citisar Revelația 17:14.) Cadala si le creștini machle, cai sas-le uștiade viațate opre ando cerii. Cadea că, cana le palutne creștini machle pa i phuv va avena line co cerii, caring o sfârșito le bare necazosco, i iechto buchi cai va trebula te cheren-la si te maren-pe. So bari buchi va trebuna te cheren! Angla so te aven Martori le Iehovasche, chichiva creștini machle marenas-pe, hai chiar sas-le soldați andel armate cadala lumeache. Tha, pala so prinjiande o ciacimos, sichile sar te train andi pacea averența. (Gal. 5:22; 2 Tes. 3:16) Von ci mai line partea ca niciech marimos anda cadai lumea. Cu sea cadala, pala so va vazdena-pe co cerii, von va slujina pașa o Cristos hai lesche îngeri sfinți hai va marena-pe ando palutno marimos contra le dușmani le Devlesche.

¹⁶ Te gândisaras amen: aghies, cade pi phuv, chichiva creștini machle sile zurales phure hai nasfale. Tha, cana va avena uștiade viațate ando cerii, von va avena creaturi spiritualo zurale cai ci mai daștin te meren. Len va avela-len i buchi te maren-pe pașa lengo Rege zuralo, o Isus Cristos. Pala so va nachela o războio Armaghedon, von va cherena buchi ande iech than le Isusosa caște ajutin le manușen te arăsăn perfecți. Daisaras te pachias ciaces că anda o cerii, von va daștina te cheren mai but miștimos penghe cuci phralenghe hai pheianghe pa i phuv sar daisardeias te cheren vroiechdata sar manușa imperfecți.

17. Catar jianas că sea le slujitori le Devlesche va avena andi siguranța ando timpo le Armaghedonosco?

¹⁷ San vi tu mașcar le aver bacrea? Dacă da, so va trebula te cheres cana va astarela o baro războio Armaghedon? Dui buchia: Pachia tut ando Iehova hai cher so phenel tuche vo. Sar daștis te cheres cadai buchi? Andi Biblia, arachas o sfato cai zuriarel amen: „Jia andre ande che camere hai phande le udara pala tute! Garav tut numai iech țâra ji cana va nachela i holi!”. (Is. 26:20) Sea le slujitori le Devlesche anda o cerii hai pa i phuv va avena andi siguranța atunci. Cadea sar o apostolo Pavel, vi amen daisaras te pachias anda sea o ilo că „nici raimata, nici buchia de acana, nici buchia cai aven . . . ci va daștina te încăren amen dur catar i iubirea le Devleschi”. (Rom. 8:38, 39) Na bâstăr: O Iehova iubil tut hai ci va mechela tut niciechdata!