Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 5

HIMENE 27 Te faaiteraahia mai te mau tamaiti a te Atua

“E ore roa vau e faarue ia oe”!

“E ore roa vau e faarue ia oe”!

Ua parau . . . te Atua: ‘E ore roa vau e vaiiho ia oe, e e ore roa vau e faarue ia oe.’ ”​—HEB. 13:5b.

MANAˈO FAUFAA

Haapapuraa i te mau tavini a te Atua i te fenua nei e eita ratou e faaruehia ua ravehia anaˈe pauroa te toea faatavaihia i te raˈi.

1. Afea e ravehia ˈi pauroa tei faatavaihia i te raˈi?

 I UIUI na te mau tavini a Iehova: ‘Afea te Kerisetiano faatavaihia hopea e ravehia ˈi i te raˈi?’ I manaˈo na tatou e parahi mai â vetahi tei faatavaihia i roto i te paradaiso i te fenua nei i muri mai i te tamaˈi o Aramagedo. Ia au râ i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2013, e ravehia pauroa te toea faatavaihia i te raˈi hou Aramagedo e tupu ai.—Mat. 24:31.

2. Eaha te uiraa e hiti mai, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

2 Teie râ te tahi uiraa: Eaha te tupu no te mau “mamoe ê atu” a te Mesia e tavini nei ia Iehova ma te taiva ore i te fenua nei i te roaraa o te “ati rahi”? (Ioa. 10:16; Mat. 24:21) E haapeapea paha vetahi aˈunei ratou e faaruehia ˈi ia ravehia to ratou mau taeae e tuahine faatavaihia i te raˈi. E hiˈopoa tatou na mua e piti faatiaraa Bibilia e manaˈo ai ratou mai tera, e i muri iho i te tahi mau tumu eiaha ˈi tatou e haapeapea.

EAHA TE ORE E TUPU?

3-4. Eaha paha te haapeapearaa o vetahi, e no te aha?

3 E haapeapea paha vetahi aˈunei te mau mamoe ê atu e faarue ai i te parau mau aita faahou anaˈe te mau taeae faatavaihia o te Tino aratai no te aratai ia ratou. No te tahi paha mau faatiaraa Bibilia e manaˈo ai ratou mai tera. E hiˈo mai tatou e piti. A tahi, no nia i te tahuˈa rahi Iehoiada. E tavini taiva ore o ˈna na te Atua. Ua paruru raua ta ˈna vahine faaipoipo o Iehosabeata ia Iehoasa i to ˈna tamarii-rii-raa, e ua tauturu ia ˈna ia riro mai ei arii maitai e te taiva ore. A ora noa ˈi Iehoiada, ua rave Iehoasa i te maitai. I muri iho râ i to Iehoiada poheraa, ua rave oia i te ino. Ua faaroo oia i te huiarii ino e ua faarue ia Iehova.—Par. 2, 24:2, 15-19.

4 A piti, no te mau Kerisetiano tei ora i muri aˈe i te tau o te mau aposetolo. A ora noa ˈi Ioane te aposetolo hopea, ua tauturu oia e rave rahi Kerisetiano ia tapea i to ratou taiva ore ia Iehova. (Ioa. 3, 4) Mai te tahi atu mau aposetolo a Iesu, i rohi na Ioane no te paruru i te mau amuiraa i te ohipa apotata. (Ioa. 1, 2:18; Tes. 2, 2:7) I muri iho râ i to ˈna poheraa, ua rahi roa te ohipa apotata. I te mau matahiti i muri mai, ua viivii roa te amuiraa Kerisetiano.

5. Eiaha tatou e manaˈo i te aha no nia i teie na faatiaraa?

5 Te faaite ra anei teie na faatiaraa e taiva te mau mamoe ê atu a te Mesia ua ravehia anaˈe tei faatavaihia i te raˈi? E haafaufaa ore anei ratou i tei haapiihia ia ratou mai ia Iehoasa? E topa anei ratou i roto i te ohipa apotata mai e rave rahi Kerisetiano i muri aˈe i te tau o te mau aposetolo? Eita roa ˈtu! Ia faarue mai tei faatavaihia i te fenua, e tamau noa te mau mamoe ê atu i te haamori ia Iehova o te aupuru maitai noa mai. Na te aha e haapapu ra?

EITA TE HAAMORIRAA VIIVII ORE E VIIVIIHIA

6. Eaha na tau e toru ta tatou e hiˈopoa?

6 Eita te haamoriraa viivii ore e viiviihia i te tau fifi atoa i mua nei. Na te aha e haapapu ra? Ia au i te Bibilia, mea taa ê roa te tau ta tatou e ora nei i te tau o te ati Iseraela e te tau i muri aˈe i te poheraa te mau aposetolo. E hiˈopoa tatou i teie na tau e toru: (1) Te tau o Iseraela i tahito ra, (2) te tau i muri aˈe i te poheraa te mau aposetolo e (3) to tatou tau, “te tau e faahoˈihia ˈi te mau mea atoa mai i te matamua ra.”—Ohi. 3:21.

7. No te aha te ati Iseraela taiva ore i ore ai i toaruaru i te raveraa te nunaa e to ratou mau arii i te ohipa ino?

7 Te tau o Iseraela i tahito ra. Na mua rii aˈe i to ˈna poheraa, ua parau Mose i te nunaa Iseraela: “Ua ite maitai hoi au e ua pohe anaˈe au, e rave iho â outou i te ino e e fariu ê outou i te eˈa ta ˈu i faaue ia outou.” (Deut. 31:29) Ua faaara atoa oia e e hopoi-ê-hia ratou ia orure hau ratou. (Deut. 28:35, 36) Ua tupu anei teie mau parau? E. I te roaraa 100 matahiti, e rave rahi arii tei rave i te ino e tei faahahi ê i te nunaa o te Atua. Faautua ihora ïa Iehova i to ˈna nunaa ino e aita ˈtura to ratou e arii faahou. (Ezk. 21:25-27) Area te ati Iseraela taiva ore, ua faaitoito ïa i te tavini noa ia Iehova i to ratou iteraa i te tupuraa ta te Atua i parau.—Isa. 55:10, 11.

8. E maere anei tatou e ua viiviihia te amuiraa Kerisetiano i te tau i muri aˈe i te poheraa te mau aposetolo? A faataa.

8 Te tau i muri aˈe i te poheraa te mau aposetolo. E maere anei tatou e ua viiviihia te amuiraa Kerisetiano i te tau i muri aˈe i te poheraa te mau aposetolo? Eiaha. Ua tohu Iesu e e tupu te ohipa apotata. (Mat. 7:21-23; 13:24-30, 36-43) Ua haapapu na aposetolo Paulo, Petero e Ioane e ua haamata ta Iesu i tohu i te tupu i to ratou tau. (Tes. 2, 2:3, 7; Pet. 2, 2:1; Ioa. 1, 2:18) I muri rii iho te poheraa te aposetolo hopea, amui aˈera te mau Kerisetiano apotata ia Babulonia rahi, oia hoi te taatoaraa o te mau haapaoraa hape. Ua tupu mau â ta Iesu i tohu.

9. E nafea to tatou tau e taa ê ai i te tau o Iseraela i tahito ra e te tau i muri aˈe i te poheraa te mau aposetolo?

9 “Te tau e faahoˈihia ˈi te mau mea atoa mai i te matamua ra.” Mea taa ê roa to tatou tau i te tau o Iseraela i tahito ra e te tau i muri aˈe i te poheraa te mau aposetolo, i reira te tupuraa te ohipa apotata rahi. E piihia to tatou tau “te mau mahana hopea” o teie nei ao ino. (Tim. 2, 3:1) Ia au râ i te Bibilia, e haamata atoa te hoê tau roa ˈtu â e tae roa ˈtu i te taime e faahoˈi ai te Faatereraa arii a te Mesia i te huitaata i te oraraa tia roa e e faariro ai i te fenua ei paradaiso. E piihia te reira “te tau e faahoˈihia ˈi te mau mea atoa mai i te matamua ra.” (Ohi. 3:21) Ua haamata taua tau ra i 1914. Eaha tei faahoˈihia? Ua faaariihia Iesu i te raˈi. E arii faahou ïa ta Iehova o te tia no ˈna, e huaai o te arii taiva ore o Davida. E ere râ te reira anaˈe. I muri iho, ua haamata te haamoriraa viivii ore i te faahoˈihia i to ˈna tiaraa mau. (Isa. 2:2-4; Ezk. 11:17-20) E viivii-faahou-hia anei te reira?

10. (1) Eaha ta te Bibilia e tohu ra no nia i te haamoriraa viivii ore i to tatou tau? (Isaia 54:17) (2) No te aha mea mahanahana ˈi teie mau parau tohu?

10 A taio i te Isaia 54:17. A feruri na i teie parau tohu: “Eita hoê aˈe mauhaa tamaˈi tei hamanihia no te aro ia oe e manuïa”! Te tupu nei teie mau parau a Iehova. No to tatou tau atoa teie mau parau mahanahana: “E haapiihia ta oe mau tamaiti atoa e Iehova, e e rahi mau â te hau o ta oe mau tamaiti. E haamau-papu-hia oe i roto i te parau-tia. . . . Eita oe e mǎtaˈu aˈe e aita e tumu e mehameha ˈi oe, eita hoi te reira e tapiri ia oe.” (Isa. 54:13, 14) Eita te ohipa haapiiraa ta te nunaa o Iehova e rave nei e mau ia Satani, “te atua . . . o teie nei ao.” (Kor. 2, 4:4) Ua faahoˈihia te haamoriraa viivii ore i to ˈna tiaraa mau, e eita te reira e viivii-faahou-hia. E mau papu te reira e a muri noa ˈtu. Eita hoê aˈe mauhaa tamaˈi tei hamanihia no te aro ia tatou e manuïa!

EAHA TE TUPU?

11. Eaha te haapapuraa e eita te nahoa rahi e faaruehia ua haere anaˈe tei faatavaihia i te raˈi?

11 Eaha te tupu ia ravehia tei faatavaihia i te raˈi? A haamanaˈo e o Iesu to tatou Tiai. O ˈna te upoo o te amuiraa Kerisetiano. Ua parau o ˈna: “Hoê anaˈe hoi Aratai to outou, o te Mesia.” (Mat. 23:10) E aupuru noa iho â Iesu, o te arii nei i te raˈi, i ta ˈna mau pǐpǐ. Eiaha ïa ratou e riaria. O te Mesia to ratou Aratai. Aita tatou i ite roa e nafea o ˈna e aratai ai ia ratou i taua taime ra. E rave ïa tatou i te tahi mau hiˈoraa Bibilia o te tamahanahana mai.

12. Mea nafea Iehova i te aupururaa i ta ˈna mau tavini (1) i muri iho i to Mose poheraa? (2) i muri iho i to Elia fanaˈoraa i te tahi atu hopoia? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 Ua pohe Mose hou Iseraela a tomo ai i te Fenua tǎpǔhia. Ua faaruehia anei ratou? Aita. A tapea noa ˈi ratou i to ratou taiva ore, ua aupuru atu Iehova. Ua faaue Iehova ia Mose ia faatoroa ia Iosua ei aratai i te nunaa. Ua faaineine ïa Mose ia ˈna e rave rahi matahiti te maoro. (Exo. 33:11; Deut. 34:9) Mea rahi atoa te tane aravihi tei rave i te aratairaa, mai te raatira tausani, te raatira hanere, te raatira pae ahuru e te raatira ahuru. (Deut. 1:15) Ua aupuru-maitai-hia te nunaa o te Atua. Hoê â huru i te tau o Elia. Mea maoro atoa to ˈna tautururaa i te ati Iseraela ia haamori ia Iehova. I muri iho râ, ua rave Iehova ia ˈna no te tahi atu hopoia i Iuda. (Arii 2, 2:1; Par. 2, 21:12) Ua faaruehia anei te ati Iseraela taiva ore o na opu ahuru o Iseraela? Aita. Ua faaineine Elia ia Elisaia e rave rahi matahiti. Te vai atoa ra na “tamaiti a te mau peropheta” tei faaineinehia. (Arii 2, 2:7) No reira, mea rahi te tane taiva ore tei aratai i to te Atua nunaa. Ua faatupu noa Iehova i ta ˈna opuaraa e ua aupuru i ta ˈna mau tavini taiva ore.

Te faaineine ra Mose (hohoˈa pae aui) e o Elia (hohoˈa pae atau) i te hoê mono aravihi (A hiˈo i te paratarafa 12)


13. Eaha te parau mahanahana i roto i te Hebera 13:5b? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 I to outou manaˈo, eaha te tupu ia ravehia te mero faatavaihia hopea i te raˈi? Eiaha e uiui. A haamanaˈo i te mau hiˈoraa i faahitihia mai. Mea ohie roa te pahonoraa a te Bibilia e te mahanahana: Eita roa ˈtu Iehova e faarue i ta ˈna mau tavini i te fenua nei. (A taio i te Hebera 13:5b.) Mai ia Mose raua Elia, ua taa i te pǔpǔ iti faatavaihia o te rave nei i te aratairaa, te faufaaraa ia faaineine ia vetahi ê. E rave rahi matahiti to te Tino aratai faaineineraa i te mau tane o te mau mamoe ê atu no taua hopoia ra. Ei hiˈoraa, ua faanaho ratou e rave rahi haapiiraa no te faaineine i te mau matahiapo, tiaau ratere, mero o te Tomite amaa, tiaau i te Betela, te mau mitionare e te vai ra ˈtu â. Ua faaineine atoa te Tino aratai i te tahi mau mero tauturu no ta ratou mau tomite. Te haapao maitai nei teie mau mero tauturu i ta ratou mau hopoia rahi. Ua ineine maitai ratou no te tamau i te aupuru i te mau mamoe a te Mesia.

Ua faaineine te Tino aratai i te mau tauturu e ua faanaho i te mau haapiiraa no te mau matahiapo, tiaau ratere, mero o te Tomite amaa, tiaau i te Betela, e mitionare na te ao nei (A hiˈo i te paratarafa 13)


14. Eaha te manaˈo faufaa o ta tatou tumu parau?

14 Teie te manaˈo faufaa o ta tatou tumu parau: Ua ravehia anaˈe tei faatavaihia hopea i te raˈi na mua rii aˈe e hope ai te ati rahi, e tamau noa te mau tavini a Iehova i te fenua i te haamori ia ˈna ma te taiva ore. Ua ite tatou e i taua taime ra, e aro mai te tahi mau nunaa enemi tei amui piihia Goga no Magoga. (Ezk. 38:18-20) Tera râ, eita tera aroraa poto e manuïa. Eita te haamoriraa ia Iehova e mou. E faaora hoi Iehova i ta ˈna mau tavini! Ua ite orama te aposetolo Ioane i “te hoê nahoa rahi,” oia hoi te mau mamoe ê atu a te Mesia, mea “na roto mai . . . i te ati rahi.” (Apo. 7:9, 14) Papu roa, e faaora Iehova ia ratou!

15-16. Ia au i te Apokalupo 17:14, eaha ta te mau mero faatavaihia e rave i te tamaˈi Aramagedo, e no te aha mea faaitoito te reira?

15 E uiui â paha vetahi: ‘E tei faatavaihia ïa? Eaha ta ratou ohipa i te raˈi?’ Te pahono ra te Bibilia. Ia “tamaˈi” te mau faatereraa a teie nei ao i “te Arenio,” e pau ratou e “e upootia te Arenio.” O vai ma te tauturu ia ˈna? “Tei titau-manihini-hia” ïa, “tei maitihia e te taiva ore.” (A taio i te Apokalupo 17:14.) O vai ma ratou? O te mau mero faatavaihia ïa tei faatiahia mai. Ua ravehia anaˈe tei faatavaihia hopea i te raˈi na mua rii aˈe e hope ai te ati rahi, e aro ratou. Ta ratou ïa ohipa matamua faahiahia mau e rave! Mea taputô vetahi mero faatavaihia na mua ˈ ˈe, e faehau atoa te tahi atu. Ua riro mai râ ratou ei Ite no Iehova e ua haapii ia ora hau noa e vetahi ê. (Gal. 5:22; Tes. 2, 3:16) Aita ˈtura ïa ratou i apiti faahou i te tamaˈi. Tera râ, ia faatiahia mai ratou i te raˈi, e apiti ratou i te Mesia e ta ˈna mau melahi moˈa i te tamaˈi hopea no te haamou i te mau enemi o te Atua.

16 A feruri na, e ruhiruhia vetahi mau Kerisetiano faatavaihia i te fenua, mea paruparu atoa. Ia faatiahia mai râ ratou i te raˈi, e riro ratou ei varua puai o te ore e pohe e e aro ratou i pihai iho i to ratou Arii Aito ra o Iesu Mesia. Ua oti anaˈe te tamaˈi Aramagedo, e apiti ratou ia Iesu no te aratai i te huitaata i te oraraa tia roa. Papu roa, mea rahi aˈe te maitai ta ratou e rave mai te raˈi mai no to ratou mau taeae e tuahine here, i ta ratou i rave ei taata tia ore i te fenua!

17. Na te aha e faaite ra e e paruruhia pauroa te tavini a te Atua i te roaraa o te tamaˈi Aramagedo?

17 No te mau mamoe ê atu anei oe? Eaha ta oe e rave ia haamata te tamaˈi rahi Aramagedo? A tiaturi ia Iehova e a pee i ta ˈna aratairaa. Eaha ïa te auraa? Te na ô ra te Bibilia: “A tomo i roto i to outou mau piha i roto, a tapiri i te opani. A tapuni maa taime e ia ore roa te riri rahi tahoo.” (Isa. 26:20) I taua taime ra e paruruhia pauroa te tavini taiva ore a te Atua i te raˈi e i te fenua. Ua papu roa ia tatou, mai te aposetolo Paulo, e ore roa ˈtu “te mau faatereraa, te mau mea e vai nei aore ra te mau mea e tupu mai . . . e nehenehe e faataa ê ia tatou i te here o te Atua.” (Roma 8:38, 39) A haamanaˈo noa: Mea here na Iehova ia oe, e e ore roa o ˈna e faarue ia oe!

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Ia ravehia te mero faatavaihia hopea i te raˈi, eaha te ore e tupu?

  • No te aha i papu ai ia tatou e eita te haamoriraa viivii ore e viiviihia?

  • No te aha mea papu ai e aupuru Iehova i ta ˈna mau tavini?

HIMENE 8 O Iehova to tatou haapuraa