Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 5

CANCIÓN 27 Dxi gusihuinni Dios ca xiiñiʼ ni gulí

«Qué zusaanaʼ lii»

«Qué zusaanaʼ lii»

«Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Dios: “Qué zusaanaʼ lii ne qué ziaanadxieeʼ de gacaniaʼ lii”» (HEB. 13:5b).

TEMA

Lu artículo riʼ zadúʼyanu ora maʼ nuu guiráʼ ungidu guibáʼ qué gapa xi pur guidxibi ca xpinni Dios ni guiaana lu Guidxilayú riʼ.

1. ¿Padxí maʼ zié guiráʼ ca ungidu guibáʼ?

 DXIQUÉ nabé gunabadiidxaʼ ca xpinni Jehová: «¿Padxí nga maʼ zié guiráʼ ca ungidu guibáʼ pue?». Nuu tu laa guníʼ ique zalá caadxi de ca ungidu lu Armagedón ne ziuucaʼ ndaaniʼ paraísu ti tiempu si. Peru lu Torre stiʼ ni rapa 15 de julio de 2013, bizíʼdinu zié guiráʼ ungidu ni nuu lu Guidxilayú riʼ guibáʼ ante guzulú Armagedón (Mat. 24:31).

2. ¿Xi zándaca guinabadiidxaʼ tuuxa ne xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

2 Zándaca ziuu tu zanabadiidxaʼ: «¿Xi zazaaca “xcaadxi dendxuʼ” stiʼ Cristu ni cayuni xhiiñaʼ Jehová lu Guidxilayú riʼ lu gran tribulación yaʼ?» (Mat. 24:21; Juan 10:16). Nuu tu laa zándaca zadxibi o zuni sentir nuu stubi purtiʼ riníʼ ique qué zadxela xi guni ora maʼ qué guinni ca ungidu lu Guidxilayú. Guidúʼyanu chupa historia ni zeeda lu Biblia ni bicaa laacabe guiníʼ íquecabe zacá ne laaca zadúʼyanu nuu stale razón para cadi chuʼnu xiiza.

NI QUÉ ZAZAACA

3, 4. ¿Xi zándaca guiníʼ ique tuuxa ne xiiñeʼ?

3 Zándaca nuu tu guiníʼ ique pa zusaana de guni ca xcaadxi dendxuʼ ni naa Jehová ora maʼ qué guinni Grupu ni Zániru lu Guidxilayú riʼ para gabi laacaʼ xi gúnicaʼ. ¿Xiñee yaʼ? Guidúʼyanu chupa historia ni zeeda lu Biblia ni zándaca bicaa laacabe guiníʼ íquecabe zacá. Primé, guininu de sumo sacerdote Jehoiadá, ti hombre ni nabé gunnaxhii Dios. Laabe ne Jehosabeat, xheelabe, bisiniisicabe ti baʼduhuiiniʼ láʼ Jehoás ne gucanécabe laa gaca ti buen rey ne nachaʼhuiʼ. Biaʼ dxi bibani Jehoiadá biʼniʼ Jehoás ni ná Jehová, peru guti si Jehoiadá bizulú Jehoás biʼniʼ cosa malu, gucuaabe conseju stiʼ caadxi príncipe malu ne bixélebe de Jehová (2 Crón. 24:​2, 15-19).

4 Lu guiropa historia riʼ zaninu de ca xpinni Cristu ni bibani despué de guti ca apóstol. Juan nga últimu apóstol ni guti ne gúcabe ti ejemplu galán para xcaadxi xpinni Cristu, gucanebe laacaʼ cadi gusaana de gúnicaʼ ni ná Jehová (3 Juan 4). Cásica biʼniʼ xcaadxi apóstol stiʼ Jesús, gupa Juan ca xpinni Cristu que para cadi quite ni rusiidiʼ ca apóstata que laacaʼ (1 Juan 2:18). Peru guti si Juan, stale tu guca apóstata ne bireechecaʼ casi ti virus. Ne caadxi iza despué gucuá xpiaʼ ca apóstata riʼ ca xpinni Cristu.

5. ¿Xi cadi jneza guiníʼ íquenu ora guidúʼndanu guiropaʼ historia ca?

5 ¿Ñee ngueca nga ni zazaaca xcaadxi dendxuʼ stiʼ Cristu ora maʼ nuu guiráʼ ca ungidu guibáʼ la? ¿Ñee zácacabe casi Jehoás ne zaxélecabe de Jehová la? ¿Ñee zazaacacabe ni bizaaca ca xpinni Cristu que ne zácacabe apóstata la? ¡Coʼ, xa! Nanna dxíchinu neca maʼ qué guinni nin ti ungidu lu Guidxilayú riʼ qué zusaana ca xcaadxi dendxuʼ de gúnicaʼ ni ná Jehová ne laapebe zápabe laacaʼ. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ?

QUÉ ZUSAANA DE GUNI ADORAR CA XPINNI JEHOVÁ LAA MODO RACALAʼDXIʼ

6. ¿Xi chonna cosa chiguidúʼyanu?

6 ¿Xiñee nánnanu qué zusaana de guni adorar ca xpinni Dios laa modo racalaʼdxiʼ neca tídicaʼ lu guendanagana? Purtiʼ rusiidiʼ Biblia maʼ gadxé modo nabáninu tiempu riʼ que modo bibani ca israelita ne ca xpinni Cristu ni bibani despué de guti ca apóstol. Nga runi, guidúʼyanu xi bizaaca: primé, tiempu bibani ca israelita, guiropa, despué de guti ca apóstol ne guionna, tiempu caguixhe chaahuiʼ Jesús guiráʼ cosa casi modo guyuu ni dxiqué (Hech. 3:21).

7. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guiree ca israelita que gana ora gúʼyacaʼ cayuni guidxi Israel ne ca rey cosa ni cadi jneza?

7 Tiempu bibani ca israelita. Ante gatiʼ Moisés gúdxibe ca israelita: «Purtiʼ nannaʼ, despué de gateʼ, zúnitu cosa malu ne zaxéletu de neza ni gudxeʼ laatu chinándatu» (Deut. 31:29). Laaca gúdxibe laacaʼ pa qué guzuubacaʼ diidxaʼ ziecaʼ stiʼ guidxi casi esclavu (Deut. 28:​35, 36). ¿Ñee guca cumplir ni gudxi Moisés laacabe la? Guca pue. Pur stale iza stale rey biʼniʼ cosa malu nezalú Jehová ne yenanda guidxi que ni bíʼnicabe. Pur ngue biʼniʼ castigar Jehová ca ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ ne maʼ qué niná ñuu rey ndaaniʼ guidxi Israel (Ezeq. 21:​25-27). Peru ca israelita ni bizuubaʼ diidxaʼ biiyacaʼ ximodo guca cumplir guiráʼ ca cosa riʼ ne nabé guluu ngue gana laacaʼ (Is. 55:​10, 11).

8. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxagayaanu bixeleʼ ca xpinni Cristu ni bibani despué de guti ca apóstol que de Jehová?

8 Despué de guti ca apóstol. Cadi naquiiñeʼ guidxagayaanu bireechú ca xpinni Cristu ni bibani despué de guti ca apóstol que. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ maca guníʼ Jesús ziuu stale apóstata (Mat. 7:​21-23; 13:​24-30, 36-43). Ne lu primé siglu que guníʼ apóstol Pablo, Pedro ne Juan maʼ bizulú guyuu apóstata casi maca guníʼ Jesús zazaaca ni (2 Tes. 2:​3, 7; 2 Ped. 2:1; 1 Juan 2:18). Cadi xadxí de guti últimu apóstol que beeda gaca ca xpinni Cristu ni guca apóstata parte de Babilonia guidxi roʼ, xaíque stiʼ guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Sti biaje guca cumplir ni maca cá zazaaca.

9. ¿Xiñee maʼ gadxé modo nabáninu yanna que modo bibani ca israelita ne ca xpinni Cristu ni bibani despué de guti ca apóstol?

9 Tiempu caguixhe chaahuiʼ Jesús guiráʼ cosa casi modo guyuu ni dxiqué. Maʼ gadxé si modo nabáninu yanna de modo bibani ca israelita despué de guti ca apóstol ne maʼ gadxé ni de tiempu guca ca xpinni Cristu apóstata. Lu Biblia riete ca dxi nabáninu riʼ nga «ca últimu dxi» stiʼ guidxilayú qué iquiiñeʼ riʼ (2 Tim. 3:1). Ne laaca ruzeeteʼ ni bizulú ti tiempu ni jma zandaa ne nabé risaca, laani nga, tiempu caguixhe chaahuiʼ Jesús guirá cosa casi modo guyuu ni dxiqué (Hech. 3:21). Bizulú ni lu iza 1914 ne zaluxe ni dxi maʼ gaca binni perfectu ne guibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ dxi maʼ nácani ti paraísu ra cayuni mandar Jesucristu lu Reinu stiʼ Dios. ¿Xi biʼniʼ Jehová lu iza 1914 yaʼ? Bizulú cayuni mandar Jesús guibáʼ ne zacá biguetaʼ guyuu ti rey ni za de David, tobi ni guni representar Jehová. Ne cadi ngasi, despué zacané Jehová ca xpinni para guni adorárcabe laa modo racalaʼdxiʼ (Isa. 2:​2-4; Ezeq. 11:​17-20). Peru ¿ñee zusaana de guni adorar ca xpinni Cristu Dios modo racalaʼdxiʼ la?

10. a) ¿Xi maca cá lu Biblia de modo zaca adorar Dios ca dxi stinu riʼ? (Isaías 54:17). b) ¿Xiñee riuʼnu gana ora ridúʼndanu profecía ni riete lu Isaías?

10 (Biindaʼ Isaías 54:17). Guníʼ ique ni ná profecía riʼ: «Qué zaquiiñeʼ intiica guiibaʼ gúnicabe para gucaalunécabe lii». Cayaca cumplir profecía riʼ ca dxi stinu riʼ ne laaca cayaca cumplir ca diidxaʼ riʼ: «Jehová peʼ zusiidiʼ guiráʼ ca xiiñiluʼ, ne zápacabe stale paz. Zuzuhuaaluʼ dxiichiʼ lu ni jneza. [ . . . ] Gastiʼ qué zuchibi ne qué zuniditi lii, purtiʼ qué zadxiña ni lii» (Isa. 54:​13, 14). Nin Binidxabaʼ, «dios stiʼ guidxilayú riʼ» que zanda gucueeza dxiiñaʼ ni cayuni xquidxi Jehová, gusiidicaʼ binni de Stiidxaʼ Dios (2 Cor. 4:4). Maʼ cayaca adorar Jehová modo racalaʼdxiʼ gúninu ni. ¡Guirutiʼ zanda guchaa ni! Qué zaquiiñeʼ intiica guiibaʼ gúnicabe para gucaalúcabe laanu.

NI ZAZAACA

11. ¿Xiñee nanna ca xpinni Cristu ni guiaana lu Guidxilayú riʼ qué ziuucaʼ stúbicaʼ ora maʼ nuu guiráʼ ca ungidu guibáʼ?

11 ¿Xii nga ni zazaaca ora maʼ nuu ca ungidu guibáʼ yaʼ? Cadi guiaandaʼ laanu Jesús nga Pastor stinu ne laabe nga xaíque stiʼ congregación. Laapebe guniʼbe: «Tobi si nga Líder stitu, Cristu» (Mat. 23:10). Nga runi cumu xiiñiʼ Jehová nga chiguni mandar la? gastiʼ qué zuchibi ca xpinni Cristu ni guiaana lu Guidxilayú riʼ. Dxandíʼ, qué gánnanu xi peʼ chiguni Cristu pur xquidxi Jehová tiempu ca. Peru nuu caadxi ejemplu ni zeeda lu Biblia ni zacané laanu chuʼnu tranquilu. Guidúʼyanu ca ni.

12. a) ¿Ximodo gupa Jehová xquidxi guti si Moisés? b) ¿Ximodo bíʼnibe ni zeʼ si Elías sti lugar? (Biiyaʼ dibuju ca).

12 Guti Moisés ante chuʼ guidxi Israel ndaaniʼ Tierra Prometida. Yanna, ¿xi bizaaca xquidxi Dios yaʼ? ¿Ñee biaana xquidxi Dios stubi ne maʼ guirutiʼ ñacané laa guti si hombre riʼ la? Coʼ. Guyuu Jehová gaxha de laacabe biaʼ tiempu bizuubacabe diidxaʼ. Nánnanu zacá ni purtiʼ ante gatiʼ Moisés gudxi Jehová laa guni nombrar Josué para gaca líder stiʼ guidxi que, laabe nga ti hombre ni maʼ xadxí de cayuni capacitar Moisés (Éx. 33:11; Deut. 34:9). Ne laaca guyuu xcaadxi hombre ni napa experiencia ni biʼniʼ dirigir guidxi que, casi: ca ni naca jefe stiʼ ti mil, stiʼ ti gayuaa, stiʼ cincuenta ne stiʼ chii (Deut. 1:15). Rihuinni dxíchicaʼ cayapa Jehová xquidxi. Laaca nápanu ejemplu stiʼ Elías, stale iza gucanebe ca israelita guni adorarcaʼ Jehová. Peru málasi biseendaʼ Jehová laabe Judá, ti lugar ni riaana ladu gueteʼ ne zitu (2 Rey. 2:1; 2 Crón. 21:12). ¿Ñee ziaana ca binni ni nuu lu chii tribu stiʼ Israel que stúbicaʼ la? Coʼ, purtiʼ maʼ xadxí de cayuni capacitar Elías Eliseo. Ne laaca nuu «ca xiiñi ca profeta» para gacané laacabe, zándaca nuucabe organizadu ndaaniʼ xiixa scuela para profeta (2 Rey. 2:7). Casi maʼ bidúʼyanu, biquiiñeʼ Jehová stale hombre ni ruzuubaʼ diidxaʼ para guni dirigir xquidxi. Zacá nga qué nusaana Jehová de ñuni cumplir ni maʼ gudixhe ique guni ne qué nusaana de ñapa ca xpinni ni qué nixeleʼ de laa.

Biʼniʼ capacitar Moisés (dibuju ni nuu ladu bigaʼ) ne Elías (dibuju ni nuu ladu derechu) tuuxa para guni dxiiñaʼ ni rúnicaʼ. (Biiyaʼ párrafo 12).


13. ¿Xi cayabi Hebreos 13:5b laanu? (Biiyaʼ ca imagen ca).

13 Ra maʼ bidúʼyanu ca ejemplu riʼ, ¿xi riníʼ íqueluʼ zazaaca ca xpinni Jehová ni guiaana lu Guidxilayú riʼ ora maʼ nuu guiráʼ ca ungidu guibáʼ? Cadi naquiiñeʼ guiníʼ ique xhaataluʼ de laani. Biblia ruzeeteʼ: qué ziuu dxi gusaana Jehová laacabe (biindaʼ Hebreos 13:5b). Cásica Moisés ne Elías, ca dxi riʼ nuu ti grupuhuiiniʼ de xpinni Cristu ungidu ni cayuni dirigir xquidxi Dios ne nánnacaʼ nabé risaca guni capacitarcaʼ xcaadxi. Ma raca stale iza cayuni capacitar Grupu ni Zániru ca hermanu ni nuu lu grupu de xcaadxi dendxuʼ para guni dirigir dxiiñaʼ stiʼ xquidxi Dios. Maʼ guca organizar caadxi escuela para gaca capacitar ca ancianu, ca superintendente de circuito ca ni nuu lu ti Comité de Sucursal, ca superintendente ni nuu Betel ne xcaadxi escuela casi laacani. Ne ca hermanu ni nuu lu Grupu ni Zániru laapecaʼ cayuni capacitarcaʼ xcaadxi hermanu para gacané laacaʼ lu ca comité ni runi tendercaʼ. Napa ca hermanu ni racané laacabe stale responsabilidad ne cayúnicaʼ ti dxiiñaʼ galán. Rihuinni dxíchica maʼ nuu ca hermanu riʼ listu para gacanecaʼ ca dendxuhuiiniʼ stiʼ Cristu.

Runi Grupu ni Zániru stale dxiiñaʼ para guni capacitar ca hermanu ni racané laacaʼ ne runi organizárcabe ca scuela ni raca lu guidubi naca guidxilayú para gaca capacitar ca ancianu, ca superintendente de circuito, ca hermanu ni nuu lu Comité de Sucursal, ca superintendente ni nuu Betel ne ca misioneru. (Biiya párrafo 13).


14. ¿Xi ti cosa nabé risaca cazíʼdinu lu artículo riʼ?

14 Pur ca ni maʼ bidúʼyanu, rizíʼdinu ti cosa nabé risaca lu artículo riʼ: ora maʼ nuu guiráʼ ca ungidu guibáʼ ne mayaca guiluxe gran tribulación, qué zusaana de guni adorar xquidxi Dios laa lu Guidxilayú riʼ. Cumu Jesús nga líder stiʼ xquidxi Dios la? qué zadxíbicabe ne qué zabisácabe. Dxandíʼ, neca tiempu ca zuyubi ti grupu de guidxi roʼ gunítiluʼ xquidxi Dios, ne Biblia ribee laani «Gog de Magog» (Ezeq. 38:​18-20). Peru cadi xadxí diʼ zucaalúcabe xquidxi Dios, qué zanda gucueezacabe laacaʼ de guni adorarcaʼ laabe. Nanna dxíchinu zulá Jehová xquidxi. Lu ti visión biiyaʼ apóstol Juan «stale binni» ni nuu lu grupu de xcaadxi dendxuʼ stiʼ Cristu, ne guyuu tu gudxi laabe «stale binni» riʼ nga «ca ni gudiʼdiʼ lu stale yuubaʼ» o lu «gran tribulación». Nga rusihuinni ziuu tu zapa laacabe (Apoc. 7:​9, 14; nota).

15, 16. Casi ná lu Apocalipsis 17:​14, ¿xi zuni ca xpinni Cristu ungidu lu guerra stiʼ Armagedón, ne xiñee riguu ni gana laanu?

15 Peru zándaca nuu tu guiníʼ ique: ¿Xi chiguni guiráʼ ca ungidu ora maʼ nuucaʼ guibáʼ yaʼ? Biblia rusiene chaahuiʼ zucaalú ca gobiernu ni nuu lu guidxilayú riʼ «Dendxuhuiiniʼ». Peru «zuni ganar Dendxuhuiiniʼ que laacaʼ». ¿Tuu ndiʼ chigacané laabe guni ganarbe yaʼ? Versículo ca ná: «Ca ni guniʼné Dios ne ca ni gulí ne ca ni naca fiel», laacabe nga ca ungidu ni biasa de lade guetu (biindaʼ Apocalipsis 17:14). Nga runi ora maʼ nuu ca ungidu guibáʼ, tobi de ca primé cosa ni chigúnicabe nga tíndecabe. ¡Guendaridxagayaa, ¿njaʼ?! Nuu de ca ungidu ante gácacaʼ Testigu guyuuláʼdxicaʼ tíndecaʼ. Ne nuu de laacaʼ gúcacaʼ soldadu. Peru beeda gácacaʼ xpinni Cristu ne bisaana de tíndecaʼ ne biziidicaʼ gácacaʼ binni nadóʼ (Gál. 5:22; 2 Tes. 3:16). Peru ora maʼ nuucabe guibáʼ zacanécabe Cristu ne ca ángel para tíndecabe lu últimu guerra ra guinitilú ca xhenemigu Dios.

16 Guiníʼ íquenu ndiʼ, caadxi de ca ungidu ni nuu lu Guidxilayú riʼ maʼ huaniisicaʼ ne maʼ qué gápacaʼ stale stipa. Peru ora maʼ nuucabe guibáʼ, zácacabe espíritu ni maʼ qué ziuu dxi gati ne zápacabe stale stipa para gacanécabe Jesús, Rey ni nanna tinde. Despué de Armagedón, zacanécabe binni guidxilayú gácacaʼ perfectu. Rihuinni dxíchica jma zanda gacanécabe ca xpinni Cristu ni nuu lu Guidxilayú riʼ ora maʼ nuucabe guibáʼ que biaʼ ñuuláʼdxicabe ñacanécabe laacaʼ pa ñuucabe lu Guidxilayú riʼ.

17. ¿Ximodo nánnanu zapa Jehová guiráʼ ca xpinni lu guerra stiʼ Armagedón?

17 ¿Ñee nuuluʼ lade grupu de xcaadxi dendxuʼ la? Pa zacá ni, ¿xi caquiiñeʼ gúniluʼ lu Armagedón yaʼ? Caquiiñeʼ gápaluʼ confianza Jehová ne chinándaluʼ ca instrucción ni gudiibe lii. Zándaca lade ca instrucción ca zeeda chinándanu ni ná Isaías 26:20: «Lachuu ndaaniʼ ca cuartu stitu ne laguseeguʼ puertaʼ stícani. Lagucaachilú ti ratu dede ora maʼ gudiʼdiʼ xiana ca». Pabiáʼ ratadxí ladxidoʼno gánnanu zapa Jehová guiráʼ ca xpinni Dios ni nuu guibáʼ ne ca ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú tiempu ca. Ne cásica apóstol Pablo, ziuʼnu seguru «nin ca gobiernu, nin ca cosa ni nuu yanna, nin ca cosa ni gueedaruʼ […] qué zanda guxheleʼ laanu de guendarannaxhii stiʼ Dios» (Rom. 8:​38, 39). Cadi guiaandaʼ lii: nadxii Jehová lii ne qué ziuu dxi gusaana lii.

¿XI NICÁBILUʼ?

  • ¿Xi qué zazaaca ora maʼ nuu guiráʼ ca ungidu guibáʼ?

  • ¿Xiñee nuunu seguru qué zusaana de guni adorarnu Dios modo racalaʼdxiʼ?

  • ¿Ximodo nánnanu zapa Jehová xquidxi?

CANCIÓN 8 Jiobá zulá guiranu