1. So ajucărel o Iehova amendar?

 IECH anda le mai șucar buchia anda iech rrom hai leschi rromni si cana cărdiol lengo țâno șiavorro. Chiar cana, o dad hai i dei iubin zurales but penghe șiaves, von ci camen ca vo te așel iech țânorro șiavo sea o timpo. Dacă o șiavorro ci bariolas, avelas-len ciaces sostar te daran. Sa cadea, o ilo le Iehovasco silo voime cana dichel că astaras te jias po drom le ciacimasco. Tha, vo ci camel ca amen te așias țâne șiavorre ando pachiamos. (1 Cor. 3:1) Mai but, vo ajucărel amendar te bariaras mai dur amaro pachiamos caște arăsas ‘bare manușa ando hachiarimos‘. (1 Cor. 14:20)

2. So va avela te dichas ande cado articolo?

² Ande cado articolo, va avela te arachas o răspunso ca le pușimata cai aven: So însemnol te aves iech creștino zuralo ando pachiamos? So trebul te cheres caște barios ando pachiamos? Sar ajutil tut o haben spiritualo te zuriares chio amalimos le Iehovasa? Hai sostar trebul te des chi zor te așes iech manuș zuralo ando pachiamos?

SO ÎNSEMNOL TE AVES IECH CREȘTINO ZURALO ANDO PACHIAMOS?

3. So însemnol te aves iech creștino zuralo ando pachiamos?

³ Andi Biblia, i duma grecisco traducime prin „baro manuș” del duma vi anda varecaste cai bariardea pesco pachiamos hai phiravel-pe sar iech ciacio creștino. (1 Cor. 2:6) Cadea sar iech țâno șiavorro bariol sea mai but ji cana arăsăl te avel iech baro manuș, sa cadea, vi amen trebul te barioas mai dur ando pachiamos ji cana arăsas creștini zurale. Savore, daisaras te cheras cadaia, chiar vi codola tărne. Chiar cana arăsleam creștini zurale, ci trebul te așias po than. (1 Tim. 4:15) Tha, so sicavel că iech creștino arăslea te avel zuralo ando pachiamos?

4. Sar si iech creștino zuralo ando pachiamos?

⁴ Iech creștino cai bariardea pesco pachiamos încărel sea so  manghel lestar o Del. Vo ci alosarel te cherel numai le buchia cai ciaion-les. Si ciaces, anda codoia că silo imperfecto va mai cherela greșeli. Tha, vo sicavel prin sar trail ande fiesavo ghies peschi viața că gândil hai phiravel-pe cadea sar camel o Del. Vo parudea-pe cu sea hai si iech nevo manuș cai del peschi zor te gândil cadea sar o Iehova. (Ef. 4:22-24) Mai but, vo sichilea te cherel lașe alosarimata anda codoia că lel-pe pala o Lil le Devlesco. Cadea că, ci trebul te avel lesche phendo so te cherel ande fiesavi situația. Hai cana alosarel te cherel vareso, vo del sea peschi zor caște încărel peschi duma. (1 Cor. 9:26, 27)

5. So athaimata daștin te aven angla iech creștino cai așilo șiavorro ando pachiamos? (Efeseni 4:14, 15)

⁵ Tha iech creștino cai așilo șiavorro ando pachiamos daștil-pe că va banghiarela o can hai va așunela le „manușendar cai athaven” hai va pachiala le „planuri hohamne”. Cadea, vo daștilas te avel athado catar le apostați sau te pachial le știri neciace hai le paramicia hohamne. a (Citisar Efeseni 4:14, 15.) Iech manuș sar cado, daștilas te arăsăl invidioso, te hal-pe averența, te astarel-pe sigo holiatar hai te perel mai butivar ando păcato cana silo zumado. (1 Cor. 3:3)

6. Sostar daisaras te phenas că te barioas ando pachiamos si sar cana iech șiavorro bariol caște arăsăl iech baro manuș? (Dich vi le imagini.)

⁶ Cadea sar dichleam mai anglal, i Biblia sicavel că te barioas ando pachiamos si sar cana iech șiavorro bariol caște arăsăl iech baro manuș. Iech șiavorro ci jianel but buchia. Anda codoia, trebul ca iech baro manuș te lel sama lestar hai te feril-les. Sar exemplo, iech dei daștil te phenel pesca șeiache te încărel-la vastestar cana nachen o drom. Cana i șei bariol, lachi dei daștil te mechel-la corcori te nachel o drom, tha phenel lache mai butivar te dichel te na avel niciech mașina. Cadea, cana va avela bari, voi va jianela sar te feril-pe catar pericolea sar cadala. Cadea sar ieche țâne șiavorres siles nevoia varecastar mai baro caște feril-les catar le pericolea, sa cadea, ieche creștinos cai silo șiavorro ando pachiamos siles nevoia ieche phralestar cai arăslea iech creștino zuralo. Vo va ajutila-les te încărel-pe dur catar orisavi buchi cai daștilas te rimosarel lesco amalimos le Iehovasa hai te alosarel goghiaver. Tha, cana iech creștino zuralo ando pachiamos, trebul te cherel iech alosarimos, vo rodel mai anglal andi Biblia te dichel sar gândil o  Iehova. Pala codoia, vo cherel le buchia cadea sar ciaiol le Devles.

7. Si vi le creștinen zurale ando pachiamos nevoia catar averengo ajutorii?

⁷ Hachiaras de cathar că ieche creștinos zuralo ando pachiamos nai-les nevoia catar o ajutorii averengo? Na. Vi le creștini zurale ando pachiamos trebun poiechdata te manghen ajutorii. Varecon cai si șiavorro ando pachiamos daștil-pe că ajucărel averendar te sicaven lesche so te phenel ori so te cherel. Tha, iech creștino zuralo ando pachiamos va manghela ajutorii codolendar cai nachle prin mai but buchia ande penghi viața hai sile goghiaver. Mai but, vo hachiarel vi că o Iehova ajucărel lestar ‘te phiravel pesco pharimos’. (Gal. 6:5)

8. Ande so buchia daștin te aven diferime iech averestar le creștini zurale ando pachiamos?

⁸ Cadea sar le bare manușa ci amean iech averesa, sa cadea le creștini zurale ando pachiamos daștin te sicaven calități diferime. Sar avelas, iech daștil te sicavel mai but goghiaverimos, sau aver mai but tromai; varecon daștil te del buhle vastesa, hai aver daștil te șiol-pe ande averengo than. Mai but, dui creștini zurale ando pachiamos daștin te nachen prin sa codoi buchi hai te alosaren diferime, tha vi le dui alosarimata te aven pala i goghi le Iehovaschi. Cadaia întâmplol-pe mai butivar cana trebun te cheren alosarimata pala lenghi conștiința. Von ci roden te doșaren-pe iech averes anda codoia că ci alosarde te cheren sa codol buchia. Mai but, von den sea penghi zor caște așen chidine ando pachiamos. (Rom. 14:10; 1 Cor. 1:10)

SO TREBUL TE CHERES CAȘTE BARIOS ANDO PACHIAMOS?

9. Daștil te bariol amaro pachiamos bi te cheras chanci? Explichin.

⁹ Iech țâno șiavorro bariol naturalo țâra po țâra ji cana arăsăl baro. Tha chonic ci daștil te bariol ando pachiamos bi te cherel chanci. Sar exemplo, le phrala hai le pheia andai congregația anda Corint arăsle te pachian i vestea lași, te bolen-pe, te primin spirito sfânto hai sichile but buchia catar o apostolo Pavel. (Fap. 18:8-11) Chiar cana nachle chichiva bărșa pala lengo bolimos, but anda lende încă sas-le șiavorre ando pachiamos. (1 Cor. 3:2) So daisaras te cheras caște na așias vi amen șiavorre ando pachiamos?

10. So daisaras te cheras caște barioas ando pachiamos hai te arăsas creștini zurale? (Iuda 20)

¹⁰ Caște arăsas creștini zurale, mai anglal trebul te camas te barioas ando pachiamos. Codola cas ‘ciaiol-len te aven bi prinjianimasco’ camen te așen mai dur sar le țâne șiavorre hai ci arăsăn creștini zurale. (Prov. 1:22) Ci camas te avas sar iech manuș cai barilo hai încă ajucărel ca lesco dad hai leschi dei te alosaren anda leste. Mai but, amen jianas că si amari buchi te barioas ando pachiamos. Ci daștil chonic te cherel cadaia ande amaro than. (Citisar Iuda 20.) Dacă ci arăslean încă zuralo ando pachiamos, mang le Iehovas te cherel tut ‘vi te cames hai vi te del tut o zuralimos caște cheres so trebul’. (Filip. 2:13)

11. Prin so ajutil amen o Iehova te arăsas creștini zurale ando pachiamos? (Efeseni 4:11-13)

¹¹ O Iehova na ajucărel amendar te arăsas corcore manușa zurale ando pachiamos. Vo ajutil amen prin mai but buchia. Sar avelas, andi congregația si phrala cai slujin sar phure de congregație hai sicaven amen. Von sile sicade te ajutin amen te zuriaras amaro amalimos le Iehovasa hai „te arăsas te traisaras amari viața pala sar cărdea vi o Cristos”. (Citisar Efeseni 4:11-13.) Sa cadea, o Iehova del amen pesco spirito sfânto, cai va ajutila amen te avel amen „i goghi le Cristososchi”. (1 Cor. 2:14-16) Mai but, o Del dea amen le ștar evanghelii, anda save daisaras te hachiaras sar gândisardea, sar dea duma hai so cărdea o Isus cana sas-lo pi phuv. Dacă das amari zor te las amen sea mai but pala o Isus, daisaras te arăsas creștini zurale ando pachiamos.

 SAR AJUTIL TUT O HABEN SPIRITUALO TE ZURIARES CHIO AMALIMOS LE IEHOVASA?

12. Save si „le sicaimata de bază anda o Cristos”?

¹² Caște arăsas creștini zurale ando pachiamos, ci trebul te așias ca „le sicaimata de bază anda o Cristos”. Mașcar le dintune ciacimata cai sichileam-len sas anda i căința, o pachiamos ando Del, o bolimos hai că va uștena le mule. (Evr. 6:1, 2) Cadala si le sicaimata de bază ande save pachian sea le creștini. Anda codoia, o Petru dea duma anda cadala cana predichisardea le manușenghe chidine ca i Penticosta. (Fap. 2:32-35, 38) Codola cai camen te len-pe pala o Cristos trebun te pachian cadal ciacimata. Sar exemplo, o Pavel phendea că, dacă ci pachias că le mule va uștena, ci daisaras te phenas că sam ciace creștini. (1 Cor. 15:12-14) Tha, amen trebul te sichioas mai but sar le sicaimata de bază caște arăsas creștini zurale ando pachiamos.

13. So daisaras te cheras caște țârdas miștimata anda o zuralo haben spiritualo anda savo del-pe duma ando Evrei 5:14? (Dich vi le imagini.)

¹³ Caște avel amen iech amalimos zuralo le Iehovasa, pașa le sicaimata de bază mai trebul amenghe vi haben spiritualo zuralo. Ande cado haben spiritualo zuralo arachen-pe na numai le legi, tha vi le principii le Iehovasche. Cadala ajutin amen te hachiaras sar gândil o Iehova. Caște țârdas miștimata anda cado haben, trebul te sichioas anda o Lil le Devlesco, te beșas hai te gândisaras amen ca so citisardeam hai te cheras so sichileam. Cana cheras cadea, sichioas te cheras alosarimata cai ciaion le Iehovas. b (Citisar Evrei 5:14.)

14. Sar ajutisardea o Pavel codolen anda Corint te arăsăn creștini zurale ando pachiamos?

¹⁴ Ieche creștinosche cai așilea țâno șiavorro ando pachiamos si lesche pharo te cherel alosarimata hai te gândil pala i goghi le Iehovaschi. Chichiva daștinas te pachian că, dacă andi Biblia na-i iech legea claro anda iech buchi, daștin te cheren so camen von. Aver camenas te avel-len iech regula, chiar cana ci trebul lenghe cadaia. Sar exemplo, le creștini anda Corint ajucărenas ca o Pavel te cherel iech regula claro dacă daștinas te han sau nici anda o haben cai sas șiuto angla le idoli. Ando than te phenel lenghe so te cheren, o Pavel sicadea că fiesaves mașcar lende sas-len ‘o drepto te alosaren’ pala sar mechelas-len lenghi conștiința. Vo phendea lenghe chichiva sicaimata andai Biblia pala save trebunas  te len-pe ca lenghi conștiința te na doșarel-len hai nici te na peraven averen. (1 Cor. 8:4, 7-9) Cadea că, o Pavel sicadea codolen anda Corint te folosin pengo „zuralimos la goghiaco”, sau o goghiaverimos, cana trebunas te cheren alosarimata. Von ci trebunas te ajucăren pala aver te phenen lenghe so te alosaren sau te roden reguli anda orisavi buchi. Cadea, o Pavel ajutisardea-len te bariaren pengo pachiamos.

15. Sar ajutisardea o Pavel le creștinen evrei te bariaren pengo pachiamos?

¹⁵ Anda o lil le Pavelosco caring le evrei, hachiaras iech sicaimos importanto. Chichiva mașcar lende ci mai bariarde pengo pachiamos. Von chiar dine parpale, cadea că „arăsle te pien pale thud, ando than te han haben zuralo”. (Evr. 5:12) Von ci găle angle ande iech than le ciacimasa cai sas-lo sicado țâra po țâra prin i congregația hai ci camle te len-pe pala le neve sicaimata. (Prov. 4:18) Sar exemplo, but creștini evrei încă sicavenas că i Legea mozaico sas lași, chiar cana nachle 30 bărșa de cana cadaia sas-li chosli prin o merimos le Cristososco. (Rom. 10:4; Tit 1:10) Si ciaces, arăsălas lenghe 30 bărșa caște hachiaren că ci mai trebunas te len-pe pala i Legea mozaico! O lil le Pavelosco ajutisardea-len te hachiaren că sas mai mișto te anen închinarea le Iehovasche sar ciace creștini, cadea sar sicadea-len o Isus. Sa cadea, dea-len o tromai caște phenen vi mai dur i vestea lași le manușenghe, chiar cana le iudei așenas lenghe contra. Oricon citil cado lil bișialdo caring le evrei daștil te phenel că ande leste arachel-pe haben spiritualo zuralo. (Evr. 10:19-23)

SOSTAR TREBUL TE DES CHI ZOR TE AȘES IECH MANUȘ ZURALO ANDO PACHIAMOS?

16. So mai trebul te cheras pala so arăsleam manușa zurale ando pachiamos?

¹⁶ Trebul te das amari zor te arăsas manușa zurale ando pachiamos, tha vi te așias cadea. Cadaia însemnol te na peras ando athaimos te pachias amen prea but ande amende. (1 Cor. 10:12) Trebul te rodas sea o timpo te dichas dacă amaro pachiamos bariol sau nici. (2 Cor. 13:5)

17. Sar sicadea o Pavel ande pesco lil caring la coloseni chichi de importanto si te așias zurale ando pachiamos?

¹⁷ Ande pesco lil caring le coloseni, o Pavel phendea încă iech data chichi de importanto si te așias zurale ando pachiamos. Le creștini anda Colose arăsle manușa zurale ando pachiamos. Cu sea cadala, o Pavel zuriardea-len te na mechen-pe athade catar i gândirea cadala lumeachi. (Col. 2:6-10) Hai o Epafras, cai prinjianelas  mișto codolen andai congregația, manglea-pe mai butivar ca von te „așen zurale” hai te încăren vi mai dur pengo amalimos chidino le Iehovasa. (Col. 4:12) Cadea că, vi o Pavel, tha vi o Epafras hachiarde că dacă iech manuș camel te încărel zuralo pesco pachiamos, trebul te del sea peschi zor anda cadaia tha vi te manghel o ajutorii le Devlesco. Von camenas ca lenghe phrala anda Colose te așen vi mai dur creștini zurale, chiar cana nachenas prin bare pharimata.

18. Ande so athaimos daștilas te perel vi iech creștino zuralo ando pachiamos? (Dich vi i imaginea.)

¹⁸ O Pavel phendea caring le evrei că vi iech creștino zuralo ando pachiamos, dacă ci lel sama, daștil te arăsăl te hasarel anda sea o timpo pesco amalimos le Iehovasa. O ilo ieche creștinosco daștil te arăsăl cadea de zuralo sar iech barr hai te na mai duchal-les anda le buchia nasul cai cărdea-len. Cadea că, arăsăl te duriarel-pe cadea de but le Devlestar, că ci mai rodel leschi iertarea. So mișto că le evrei ci arăsle ande cadai situația! (Evr. 6:4-9) Tha so daisaras te phenas anda le phrala cai sas-le inactivi sau sas-le șiudine avri andai congregația, tha avile parpale? Anda codoia că fal-len ciaces nasul anda so cărde, von sicaven că ci sile sar codola creștini anda save o Pavel phendea că daștin te hasaren pengo amalimos le Devlesa anda sea o timpo. Tha, cana aven parpale andi congregația, len silen nevoia catar o ajutorii cai del-les o Iehova. (Ezec. 34:15, 16) Le phure daștinas te manghen ieche phrales sau iecha pheia cai sile zurale ando pachiamos te ajutin cadale phralen te zuriaren pale pengo amalimos le Iehovasa.

19. So trebul te șioas amenghe andi goghi te cheras?

¹⁹ Dacă șiutean tuche andi goghi te aves iech manuș zuralo ando pachiamos, pachia anda sea o ilo că daștis te cheres cadaia! Sichio vi mai dur ciacimata profundo andai Biblia, cai si haben spiritualo zuralo, hai de chi zor te gândis sea mai but cadea sar o Iehova. Hai dacă arăslean te cheres cadaia, cher sea so daștis caște așes iech creștino zuralo ando pachiamos, acana hai anda sea o timpo.