Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 14

HIMENE 56 Farii i te parau mau

“E haere ru anaˈe ïa i mua i te paari i te pae varua”

“E haere ru anaˈe ïa i mua i te paari i te pae varua”

“E haere ru anaˈe ïa i mua i te paari i te pae varua.”HEB. 6:1.

MANAˈO FAUFAA

E ite mai tatou e nafea te hoê Kerisetiano paari i te pae varua e faatano ai i to ˈna feruriraa e ta ˈna e rave i nia i te hinaaro o te Atua, a rave atu ai i te faaotiraa paari.

1. Eaha ta Iehova e titau mai ra ia tatou?

 HOÊ o te mau tupuraa oaoa roa no te hoê tane e ta ˈna vahine faaipoipo, o te fanauraa ïa o ta raua aiû. Tera râ, noa ˈtu mea here roa na raua i ta raua aiû iti, eita raua e hinaaro ia vai aiû noa oia. Inaha, e peapea roa raua ia ore o ˈna e paari mai. Ia haamata tatou i te haapii no nia ia Iehova, e oaoa oia. Eita râ o ˈna e hinaaro ia faaea noa tatou i reira. (Kor. 1, 3:1) Te titau mai ra oia ia riro tatou ei Kerisetiano feruriraa “paari.”—Kor. 1, 14:20.

2. E pahono tatou i teihea mau uiraa?

2 Eaha te auraa ei Kerisetiano feruriraa paari tatou? Eaha te titauhia ia rave no te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua? Eaha te faufaaraa o te maa etaeta i te pae varua? E no te aha eiaha ˈi e tiaturi rahi roa ia tatou? E hiˈo mai tatou i te mau pahonoraa.

EAHA TE AURAA EI KERISETIANO FERURIRAA PAARI TATOU?

3. Eaha te auraa ei Kerisetiano feruriraa paari tatou?

3 I roto i te Bibilia, e “paari i te pae varua” atoa te auraa o te parau Heleni tei hurihia ei feruriraa “paari.” a (Kor. 1, 2:6) No reira, mai te hoê aiû o te riro mai ei taata paari, e titauhia atoa ia nuu noa tatou i mua, a riro mai ai ei Kerisetiano paari i te pae varua. Parau mau, ia raea taua fa ra, eiaha tatou e faaea i te nuu i mua. (Tim. 1, 4:15) Tatou pauroa, tae noa ˈtu te feia apî, te nehenehe e riro ei Kerisetiano paari i te pae varua. Na te aha râ e faaite e Kerisetiano paari tatou i te pae varua?

4. Eaha ta te hoê Kerisetiano paari i te pae varua e rave?

4 E pee te hoê Kerisetiano paari i te pae varua i te taatoaraa o te mau titauraa a te Atua, ma te ore e maitiiti i ta ˈna e hinaaro e faaohipa. Parau mau, e hapa oia, mea tia ore hoi o ˈna. I roto râ i to ˈna oraraa, e faatano oia i to ˈna feruriraa e ta ˈna e rave i nia i te hinaaro o te Atua. Ua ahu mai oia i te huru taata apî e e tutava noa oia i te faatano roa ˈtu â i to ˈna mau manaˈo i nia i to te Atua manaˈo. (Eph. 4:22-24) Ua matau oia i te rave i te mau faaotiraa paari tei niuhia i nia i ta Iehova mau ture e faaueraa tumu. Aita ïa e faufaa te tahi anairaa faatureraa era aˈe te roa. Ia rave oia i te tahi faaotiraa, e haavî oia ia ˈna ia rave mai ta ˈna i faaoti.—Kor. 1, 9:26, 27.

5. Eaha te fifi aita anaˈe te hoê Kerisetiano i paari i te pae varua? (Ephesia 4:14, 15)

5 Area te Kerisetiano aita i paari i te pae varua, e vare hanoa ïa i “te haapiiraa haavare” e te mau “ravea haavarevare,” a pee atu ai i te mau apotata o te haapurara i te parau taviri. b (A taio i te Ephesia 4:14, 15.) E riro atoa oia i te pohehae, i te tatamaˈi, i te riri aore ra i te hema hanoa.—Kor. 1, 3:3.

6. No te aha e nehenehe ai e faaau i te riroraa mai ei Kerisetiano paari i te pae varua i te riroraa mai te hoê tamarii ei taata paari? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 Mai tei parauhia na, te faaau ra te Bibilia i te nuuraa i mua no te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua i te riroraa mai ei taata paari. Mea rahi te mea aita te hoê tamarii i ite, e hinaaro ïa oia ia paruruhia e ia arataihia oia e te hoê taata paari. Ei hiˈoraa, e parau te hoê mama i ta ˈna tamahine iti ia tapea i to ˈna rima ia haere raua i te tahi atu pae o te purumu. A rahi mai ai râ taua tamahine iti ra, e vaiiho te mama ia ˈna ia haere o ˈna anaˈe. E haamanaˈo noa ˈtu râ oia ia hiˈo na mua aita anei e pereoo e tere mai ra. I teie nei ua paari mai taua tamahine ra, ua ite ïa o ˈna eaha te rave ia ore oia ia fifihia. E hinaaro iho â te mau tamarii rii i te tauturu a te taata paari ia ore ratou ia fifihia. Pinepine atoa, e hinaaro te mau Kerisetiano aita i paari i te pae varua i te tauturu a te mau Kerisetiano paari i te pae varua ia ore ratou ia fifihia e no te rave i te mau faaotiraa maitai. Area te mau Kerisetiano paari i te pae varua, e rave ïa i te faaotiraa ma te feruri i te mau faaueraa tumu Bibilia no te ite i to Iehova manaˈo, a pee atu ai i te reira.

E titauhia ia haapii te mau Kerisetiano aita i paari i te pae varua ia rave i te faaotiraa paari ma te faaohipa i te mau faaueraa tumu Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 6)


7. E hinaaro anei te mau Kerisetiano paari i te pae varua i te tauturu?

7 Te auraa anei ïa eita te hoê Kerisetiano paari i te pae varua e hinaaro i te tauturu? E ere roa ˈtu. I te tahi taime, e titauhia ia ani oia i te tauturu. E tiaturi paha te hoê Kerisetiano aita i paari atura i te pae varua e na vetahi ê e faaoti no ˈna. Te Kerisetiano râ mea paari i te pae varua, e tapiri atu ïa i te mau taeae e tuahine mea paari atu â i te pae varua, ma te ite papu e na ˈna e “amo . . . i ta ˈna iho hopoia” mai ta Iehova e titau mai ra.—Gal. 6:5.

8. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau Kerisetiano paari i te pae varua?

8 Mai te mau taata paari e ere hoê â hohoˈa to ratou, e ere atoa hoê â huru maitatai to te mau Kerisetiano paari i te pae varua. Te vai ra mea itoito roa, mea horoa roa, mea aumihi roa. E ia farerei e piti Kerisetiano paari i te pae varua i te hoê â tupuraa, e ere hoê â faaotiraa ta raua e rave noa ˈtu ua niuhia i nia i te Bibilia. Te mau faaotiraa iho â e ravehia ia au i te manaˈo haava. Eita ïa ratou e haava te tahi i te tahi no tera mau taa-ê-raa. Ta ratou e haapao na mua roa, ia vai hoê noa ratou.—Roma 14:10; Kor. 1, 1:10.

EAHA TE TITAUHIA NO TE RIRO EI KERISETIANO PAARI I TE PAE VARUA?

9. E riro mai anei tatou ei Kerisetiano paari i te pae varua ma te ore e tutava? A faataa.

9 E paari mai iho â te hoê tamarii a mairi ai te mau matahiti. Aita râ e taata e riro mai ei Kerisetiano paari i te pae varua ma te ore e tutava. A hiˈo na i te mau taeae e tuahine no Korinetia. Ua farii ratou i te parau apî oaoa, ua bapetizohia, ua fanaˈo i te varua moˈa e ua faufaahia i ta te aposetolo Paulo i haapii ia ratou. (Ohi. 18:8-11) Tau matahiti râ i muri aˈe, mea rahi aita â i paari atura. (Kor. 1, 3:2) E nafea ïa tatou ia ore ia maumau ta tatou nuuraa i mua i te pae varua?

10. E titauhia ia aha tatou no te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua? (Iuda 20)

10 Na mua, e titauhia ia hinaaro iho â tatou e riro ei Kerisetiano paari i te pae varua. Te feia mea au na ratou i “te maˈuaraa,” oia hoi e faaea noa mai te tamarii i te pae varua, eita ïa e haere i mua. (Mas. 1:22) Eita tatou e hinaaro e riro mai te hoê taata paari o te tiaturi e na to ˈna na metua e faaoti no ˈna. Na tatou iho e faaoti e nuu i mua i te pae varua. (A taio i te Iuda 20.) Mai te peu te tutava noa ra oe i te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua, a pure ia Iehova ia horoa mai i “te hinaaro e te puai no te rave i te mau mea atoa ta ˈna e au.”—Phil. 2:13.

11. Eaha te tauturu ia tatou ia riro ei Kerisetiano paari i te pae varua? (Ephesia 4:11-13)

11 Ua ite Iehova eita tatou e paari mai i te pae varua mai tera noa. Ua horoa mai oia i te mau tiai e te feia haapii i roto i te amuiraa no te tauturu ia tatou ia riro ei “taata paari” i te pae varua, “ia au i te faito paari o te Mesia.” (A taio i te Ephesia 4:11-13.) Te horoa atoa mai ra Iehova i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia tatou ia pee i “te manaˈo o te Mesia.” (Kor. 1, 2:14-16) Hau atu â, ua haapapai oia i na Evanelia e maha no te faaite mai i to Iesu manaˈo, ta ˈna i parau e i rave i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua. Ma te pee i to Iesu huru feruriraa e ta ˈna i rave, e raea ia oe ta oe fa e riro ei Kerisetiano paari i te pae varua.

TE FAUFAARAA O TE MAA ETAETA I TE PAE VARUA

12. Eaha “te mau haapiiraa ta tatou i ite na no nia i te Mesia”?

12 No te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua, eita e navai “te mau haapiiraa ta tatou i ite na no nia i te Mesia,” oia hoi te mau haapiiraa Bibilia tumu mai te tatarahapa, te faaroo, te bapetizoraa e te tia-faahou-raa. (Heb. 6:1, 2) Te tiaturi nei te mau Kerisetiano atoa i teie mau haapiiraa. No reira te aposetolo Petero i faahiti ai i te reira i to ˈna pororaa i te nahoa taata i te Penetekose. (Ohi. 2:32-35, 38) E titauhia ia farii tatou i teie mau haapiiraa tumu no te riro ei pǐpǐ na te Mesia. Ua faaara hoi Paulo e ia ore tatou e tiaturi i te tia-faahou-raa, eita ta tatou e nehenehe e parau e Kerisetiano mau tatou. (Kor. 1, 15:12-14) Eita ïa e navai noa ia ite i teie mau haapiiraa tumu no te paari mai i te pae varua.

13. E titauhia ia aha tatou ia faufaahia tatou i te maa etaeta i te pae varua faahitihia i roto i te Hebera 5:14? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 Ua horoa mai Iehova i te maa etaeta i te pae varua, tei taa ê i te mau haapiiraa tumu. I roto, te vai ra ta ˈna mau ture e faaueraa tumu, o te tauturu mai ia taa i to ˈna mau manaˈo. Ia faufaahia tatou i taua maa ra, e titauhia ia haapii i te Bibilia, ia feruriruri i ta tatou i taio e ia faaohipa i te reira. Ia na reira tatou, te haapii ra ïa tatou i te rave i te mau faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova. cA taio i te Hebera 5:14.

Maoti te maa etaeta i te pae varua e haapii ai tatou i te rave i te mau faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 13) d


14. Mea nafea to Paulo tautururaa i to Korinetia ia paari mai i te pae varua?

14 I mua i te tahi mau tupuraa, pinepine mea fifi no te mau Kerisetiano aita i paari i te pae varua ia feruri i te mau faaueraa tumu Bibilia e ia faaohipa i te reira. Aita anaˈe e ture Bibilia, e manaˈo vetahi e nehenehe ratou e rave mai ta ratou e hinaaro. E imi te tahi atu i te tahi faatureraa i roto i te mau tupuraa aita e titauhia te reira. E au ra e ua ani te mau Kerisetiano no Korinetia ia Paulo e nehenehe anei e amu i te maa tei pûpûhia na te idolo. Aita Paulo i parau atu eaha te rave, ua taa hoi ia ˈna e “tiamâraa” to ratou tataitahi ia faaoti ia au i to ratou manaˈo haava. Ua faahiti oia i te tahi mau faaueraa tumu Bibilia o te tauturu ia ratou ia rave i te faaotiraa o te ore e faahuru ê i to ratou manaˈo haava e o te ore e faaturori ia vetahi ê. (Kor. 1, 8:4, 7-9) Ua tauturu ïa Paulo i to Korinetia ia paari mai i te pae varua, a faaohipa ˈtu ai ratou i to ratou haroˈaroˈa, eiaha râ ia tiaturi ia vetahi ê no te faaoti no ratou aore ra ia imi i te mau faatureraa.

15. Mea nafea to Paulo tautururaa i te mau Kerisetiano Hebera ia nuu i mua i te pae varua?

15 E haapiiraa faufaa te huti mai i ta Paulo i papai i te mau Kerisetiano Hebera. Ua faaea vetahi i te nuu i mua i te pae varua. Ua “hiaai faahou [ratou] i te û, eiaha te maa etaeta” i te pae varua. (Heb. 5:12) Aita ratou i tamau i te pee maite i te parau mau, o tei faaite-riirii-hia mai na roto i te amuiraa. (Mas. 4:18) Ei hiˈoraa, e rave rahi Kerisetiano ati Iuda tei pee noa i te Ture a Mose noa ˈtu ua faaorehia te reira e 30 matahiti na mua ˈtu na roto i te tusia o te Mesia. (Roma 10:4; Tito 1:10) E taime roa ïa to te mau Kerisetiano ia taa aita e faufaa faahou ia pee i te Ture a Mose. Ua imi ïa Paulo i te tauturu ia ratou ia farii i te pue parau mau ta ˈna e haapii atu ra. Maoti hoi te reira e taa ˈi ia ratou te hau ê o te huru haamoriraa ia Iehova tei haamauhia na roto ia Iesu. Ua faaitoito atoa te reira ia ratou ia tamau i te poro noa ˈtu te patoiraa a te ati Iuda.—Heb. 10:19-23.

EIAHA E TIATURI RAHI ROA IA TATOU

16. Eaha atoa te titauhia ia nuu noa tatou i mua i te pae varua?

16 E titauhia te tutavaraa rahi eiaha noa no te paari mai i te pae varua, no te tamau atoa râ i te na reira. Te auraa, eiaha e tiaturi rahi roa ia tatou. (Kor. 1, 10:12) Mea faufaa ia “tamau i te hiˈopoa” ia tatou no te ite e te nuu noa ra anei tatou i mua.—Kor. 2, 13:5.

17. Mea nafea ta Paulo rata i to Kolosa i faaite ai i te faufaaraa ia tamau i te nuu i mua?

17 I roto i ta ˈna rata i to Kolosa, ua faaite â Paulo i te faufaaraa ia vai noa ei Kerisetiano paari i te pae varua. Ua paari ê na ratou i te pae varua. Noa ˈtu râ, ua faaara Paulo ia ratou eiaha e vare i te mau manaˈo o teie nei ao. (Kol. 2:6-10) Ua pure tamau Epaphera, tei matau maitai i te mau mero o taua amuiraa ra, ia “mau papu [ratou] ei taata paari i te pae varua.” (Kol. 4:12) Eaha te haapiiraa? Ua taa ia Paulo e ia Epaphera e titauhia te tutavaraa e te tauturu a Iehova ia vai noa ratou ei Kerisetiano paari i te pae varua. Ta raua ïa i hinaaro ia rave to Kolosa noa ˈtu te mau haafifiraa.

18. Eaha te nehenehe e tupu no te hoê Kerisetiano paari i te pae varua? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

18 Ua faaara Paulo i te mau Kerisetiano Hebera e nehenehe te hoê Kerisetiano paari i te pae varua e ere roa i te farii maitai a te Atua. No te etaeta o to ˈna aau, eita paha oia e tatarahapa, a ere atu ai i te aroha hamani maitai o te Atua. Auaˈe e ere te mau Kerisetiano Hebera mai tera. (Heb. 6:4-9) E te mau taeae e tuahine ïa tei faaea i te poro aore ra tei tiavaruhia e tei tatarahapa i muri aˈe? Te faaite ra to ratou tatarahapa ma te haehaa e ere ratou mai te mau Kerisetiano ta Paulo i faahiti i roto i ta ˈna rata. No te hoˈi râ ia Iehova ra, e hinaaro ratou i ta ˈna tauturu. (Ezk. 34:15, 16) E ani ïa te mau matahiapo i te hoê taeae aore ra tuahine feruriraa paari ia tauturu ia ratou ia itoito faahou mai i te pae varua.

E tauturu Iehova i te feia e hinaaro ra ia itoito faahou mai i te pae varua (A hiˈo i te paratarafa 18)


19. Ia haamau tatou i teihea fa?

19 Mai te peu te haere ru ra oe i mua i te paari i te pae varua, e raea ia oe ta oe fa. A tamau i te haafaufaa i te maa etaeta i te pae varua e i te faatano i to oe manaˈo i nia i to Iehova. E mai te peu e Kerisetiano paari ê na oe i te pae varua, a tutava ïa eiaha e taui.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te auraa ei Kerisetiano feruriraa paari tatou?

  • Eaha te titauhia no te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua?

  • No te aha eiaha e tiaturi rahi roa ia tatou?

HIMENE 65 Haere â i mua!

a Aita te mau Papai Hebera e faahiti ra i te parau “paari i te pae varua” e “aita i paari i te pae varua.” Te vai ra râ te manaˈo e tuati ra i te reira. Te faahiti ra te buka Maseli i te taa-ê-raa i rotopu i te taata apî maˈua e te taata feruriraa paari maramarama.—Mas. 1:4, 5.

b A hiˈo i te tumu parau “A haapao maitai i te mau parau hape” o te anairaa “Tumu parau rau” i nia i te jw.org e te JW Library®.

c A hiˈo i te tumu parau “No te haapiiraa” i roto i teie vea.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaohipa ra te hoê taeae i te mau faaueraa tumu ta ˈna i haapii mai i roto i te Bibilia no te maiti i te faaanaanataeraa.