Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 19

HIMENE 22 Te faatere nei te Basileia: Ia tae mai!

Eaha ta tatou i ite no nia i ta Iehova mau haavaraa i mua nei?

Eaha ta tatou i ite no nia i ta Iehova mau haavaraa i mua nei?

“Aita [Iehova] e hinaaro ra ia haamouhia te hoê.”PET. 2, 3:9.

MANAˈO FAUFAA

Mea parau-tia e mea tano ta Iehova mau haavaraa i mua nei.

1. No te aha tatou e parau ai e tau faahiahia mau to tatou?

 E TAU faahiahia mau to tatou. I te mahana tataitahi, te ite nei tatou i te tupuraa o ta te Bibilia i tohu. Ei hiˈoraa, te aro nei “te arii no apatoerau” e “te arii no apatoa” no te haru i te faatereraa. (Dan. 11:40) Te porohia nei te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua ati aˈe te fenua, e e mirioni taata tei faaoti e tavini ia Iehova. (Isa. 60:22; Mat. 24:14) E te fanaˈo rahi nei tatou i te maa pae varua “i te taime tano.”—Mat. 24:45-47.

2. Ua papu ia tatou te aha, ia farii râ tatou i te aha?

2 Te tauturu noa ra Iehova ia tatou ia taa ˈtu â i te mau ohipa faufaa e fatata roa i te tupu. (Mas. 4:18; Dan. 2:28) Mea papu e ia tupu te ati rahi, ua ite tatou i tei titauhia ia ite no te vai taiva ore e puai noa i te pae varua. Ia farii râ tatou e te vai ra te tahi mau mea e tupu i mua nei ta tatou i ore i ite. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou na mua no te aha i faatanohia ˈi ta tatou i parau no nia i te tahi o taua mau tupuraa ra. I muri iho, e hiˈo faahou tatou i te tahi mau mea e tupu i mua nei ta tatou i ite e ta to tatou Metua i te raˈi e rave.

TA TATOU I ORE I ITE

3. Eaha ta tatou i parau na no nia i te feia tei ore i tavini ia Iehova hou a tae mai ai te ati rahi, e no te aha tatou i manaˈo ai mai tera?

3 I parau na tatou e ua tupu anaˈe te ati rahi, eita te feia tei ore i tavini ia Iehova e ora ˈtu i Aramagedo. I manaˈo na tatou mai tera, no te mea i tiaturi na tatou e auraa parau tohu to te faatiaraa o te diluvi. Ei hiˈoraa, i feruri na tatou e i te mea na Iehova i tapiri i te opani o te araka hou te diluvi a haamata ˈi, e na reira atoa ïa oia ua haamata anaˈe te ati rahi, a ore atu ai te taata tei ore i tavini ia ˈna e ora ˈtu.—Mat. 24:37-39.

4. Eita tatou e parau faahou e auraa parau tohu pauroa te mau ohipa i tupu i te tau o Noa. No te aha?

4 E tano anei ia parau e auraa parau tohu to te faatiaraa o te diluvi? Eita, no te mea e ere te reira no roto mai i te Bibilia. a Parau mau, ua faaau Iesu i “te tau o Noa” i te tau o to ˈna hoˈiraa mai. Aita râ oia i parau e auraa parau tohu pauroa te mau ohipa i tupu i te tau o Noa, mai te tapiriraa Iehova i te opani o te araka. E ere râ te auraa aita e haapiiraa e huti mai i te aamu o Noa e o te diluvi.

5. (1) Eaha ta Noa i rave hou te diluvi? (Hebera 11:7; Petero 1, 3:20) (2) Eaha te tuearaa o te pororaa a Noa e ta tatou i teie mahana?

5 I to Noa faarooraa i te faaararaa a Iehova, ua hamani oia i te araka ei faaiteraa i to ˈna faaroo. (A taio i te Hebera 11:7; Petero 1, 3:20.) Ia faaite atoa ïa te feia o te ite i te parau apî oaoa i te faaroo ma te faaohipa i ta ratou i haapii. (Ohi. 3:17-20) Ua faahiti Petero ia Noa ei “taata poro i te parau-tia.” (Pet. 2, 2:5) Aita râ tatou i ite e ua noaa anei ia ˈna ia poro i te taata atoa hou te diluvi, mai ta te tumu parau na mua ˈtu i faataa. I teie mahana, te poro atoa nei tatou ati aˈe te fenua, e te tutava nei tatou i te rave i taua ohipa ra. Noa ˈtu râ, eita e noaa ia tatou ia poro i te taata atoa hou te hopea e tae mai ai. No te aha?

6-7. No te aha tatou e parau ai eita e noaa ia tatou ia poro i te taata atoa hou te hopea e tae mai ai?

6 A feruri na i ta Iesu i tohu no nia i ta tatou pororaa. E porohia te parau apî oaoa e “ati aˈe te fenua ia ite te mau nunaa atoa.” (Mat. 24:14) Te tupu nei teie parau tohu i teie mahana. Ua piahia te poroi o te Faatereraa arii na roto hau i te 1 000 reo, e maoti te jw.org, mea rahi atu â ïa te taata o te ite i te reira.

7 Ua parau atoa râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ “e ore e ati [ia ratou] te mau oire,” oia hoi eita e noaa ia ratou ia poro i te taata atoa hou oia a tae mai ai. (Mat. 10:23; 25:31-33) E parau mau atoa te reira i teie mahana. E mirioni taata e ora nei i te mau tuhaa fenua ua taotia-roa-hia te pororaa. Mea rahi atoa te aiû e fanauhia mai i te mau minuti atoa. Te faaitoito nei tatou i te poro i to “te mau nunaa e opu e reo atoa.” (Apo. 14:6) Eita râ e raea ia tatou pauroa te taata hou te hopea e tae mai ai.

8. Eaha te uiraa e hiti mai no nia i te mau haavaraa a Iehova i mua nei? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 Eaha râ te tupu no te feia tei ore i faaroo aˈenei i te parau apî oaoa hou a haamata ˈi te ati rahi? E nahea Iehova e ta ˈna Tamaiti, tei ia ˈna ra te mana no te haava, ia ratou? (Ioa. 5:19, 22, 27; Ohi. 17:31) Ia au i te irava tumu o teie tumu parau, “aita [Iehova] e hinaaro ra ia haamouhia te hoê, te hinaaro nei râ ia noaa i te taata atoa te tatarahapa.” (Pet. 2, 3:9; Tim. 1, 2:4) Mea papu te reira. Tera râ, aita â oia i faaite mai atura e nahea oia ia ratou. E eita e titauhia ia faaite mai oia pauroa ta ˈna i rave aore ra e rave.

E nahea Iehova i te feia aita i faaroo aˈenei i te parau apî oaoa hou a tupu ai te ati rahi? (A hiˈo i te paratarafa 8) c


9. Eaha ta Iehova i faaite i roto i te Bibilia?

9 Ua faaite Iehova i roto i te Bibilia vetahi mau mea ta ˈna e rave, mai te faahoˈiraa mai i te ora i “te feia parau-tia ore” aita i faaroo aˈenei i te parau apî oaoa, a taui atu ai i to ratou haerea. (Ohi. 24:15; Luka 23:42, 43) E uiraa faahou râ te hiti mai.

10. Eaha te tahi atu mau uiraa e hiti mai?

10 E te feia o te pohe i te roaraa o te ati rahi? Ua oti anei to ratou parau? Ia au i te Bibilia, eita te feia patoi ta Iehova e ta ˈna mau nuu e haamou i Aramagedo e faahoˈihia mai i te ora. (Tes. 2, 1:6-10) E te feia ïa tei haapohehia, aore ra tei pohe no te maˈi, te ruhiruhiaraa e te ati? (Koh. 9:11; Zek. 14:13) E ô anei vetahi o ratou i rotopu i “te feia parau-tia ore” o te faatiahia mai i roto i te ao apî? Aita tatou i ite.

TA TATOU I ITE

11. Ia au i te aha e haava ˈi Iesu i te taata i Aramagedo?

11 Ua ite tatou i te tahi mau mea e tupu i mua nei. Ei hiˈoraa, i Aramagedo, e haava Iesu i te taata ia au i ta ratou i rave no to ˈna mau taeae. (Mat. 25:40) Te feia tei haavahia ei mamoe, ua turu ïa i te Mesia e te mau mero faatavaihia. Ua ite atoa tatou e ua haamata anaˈe te ati rahi, tei te fenua nei â vetahi o to Iesu mau taeae. E na mua rii aˈe e tupu ai Aramagedo, e ravehia ratou i te raˈi. A parahi noa mai ai te mau taeae o Iesu i te fenua, e nehenehe te feia aau farii e turu ia ratou e te ohipa ta ratou e rave ra. (Mat. 25:31, 32; Apo. 12:17) Eaha te faufaaraa o teie mau faataaraa?

12-13. Eaha paha te huru o vetahi ia ite ratou ia “Babulonia rahi” ia haamouhia? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 Ua haamata atoa anaˈe te ati rahi, e haamanaˈo paha vetahi o te ite mata ia “Babulonia rahi” ia haamouhia, i ta te mau Ite no Iehova i parau noa na. E taui anei râ to ratou manaˈo?—Apo. 17:5; Ezk. 33:33.

13 Mai te peu e e, e haamanaˈo ïa tatou i tei tupu i Aiphiti i te tau o Mose. E “nahoa taata ěê” tei na muri ia Iseraela i to ratou faarueraa i Aiphiti. Ua faatupu paha vetahi o ratou i te faaroo ia Iehova i to ratou iteraa i na ati ahuru ta Mose i faaara. (Exo. 12:38) Ia tupu atoa te reira ua mou anaˈe Babulonia rahi, e inoino anei tatou i te feia o te amui mai ia tatou hou te hopea e tae mai ai? Eiaha. E pee tatou i te hiˈoraa o to tatou Metua i te raˈi, “e Atua aroha hamani maitai e te aumihi, o te ore e riri oioi, o tei rahi i te here taiva ore e te parau mau.” b​—Exo. 34:6.

E haamanaˈo paha vetahi o te ite mata ia “Babulonia rahi” ia haamouhia i ta te mau Ite no Iehova i parau noa na (A hiˈo i te paratarafa 12-13) d


14-15. Tei te taime anei e pohe ai te tahi taata, aore ra tei te vahi e ora ˈi oia, e fanaˈo ai oia i te ora mure ore aore ra eita? (Salamo 33:4, 5)

14 E faaroo paha tatou i te tahi taime: “Mea maitai aˈe ia pohe to ˈu fetii na mua ˈˈe e tupu ai te ati rahi, te vai ra ïa te tiaturiraa e faatiahia mai o ˈna.” Eita e ore e tumu maitai e manaˈo ai ratou mai tera. Tera râ, e ere tei te taime e pohe ai te tahi taata e fanaˈo ai oia i te ora mure ore aore ra eita. O Iehova te Haava tia roa. Mea parau-tia e mea tano noa ta ˈna mau faaotiraa. (A taio i te Salamo 33:4, 5.) E rave iho â “te Haava o te fenua taatoa” i te mea tia.—Gen. 18:25.

15 Mea tano atoa ia parau e ere tei te vahi e ora ˈi te hoê taata e fanaˈo ai oia i te ora mure ore aore ra eita. E ore roa ˈtu Iehova e haava i tera mau mirioni taata e ora ra i te mau fenua aita i porohia aˈenei, ei “puaaniho.” (Mat. 25:46) Te haapeapea mau nei te Haava parau-tia o te fenua taatoa no ratou. Aita tatou i ite e nafea Iehova e haa ˈi i te roaraa o te ati rahi. Peneiaˈe e faatupu vetahi i te faaroo ia ˈna no ta ratou e ite, a haamoˈa ˈi oia i to ˈna iˈoa i mua i te mau nunaa atoa.—Ezk. 38:16.

Ua haamata anaˈe te ati rahi, . . . e taui anei vetahi i to ratou manaˈo?

16. Eaha ta tatou i haapii no nia ia Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

16 Ua haapii tatou i roto i te Bibilia mea faufaa roa te ora no Iehova. Ua horoa mai oia i te ora o ta ˈna Tamaiti ia nehenehe tatou e ora e a muri noa ˈtu. (Ioa. 3:16) E here rahi to Iehova ia tatou pauroa. (Isa. 49:15) Ua ite maitai o ˈna o vai tatou. Ia pohe noa ˈtu tatou, e nehenehe ta ˈna e faatia mai ia tatou ia au i te mau mea atoa no nia ia tatou, e faahoˈi atoa mai oia pauroa to tatou mau mehara. (Mat. 10:​29-31) E nehenehe iho â tatou e tiaturi e e haava to tatou Metua î i te here i te taata tataitahi ma te paari, te parau-tia e te aroha hamani maitai.—Iak. 2:13.

E nehenehe tatou e tiaturi e e haava Iehova i te taata tataitahi ma te paari, te parau-tia e te aroha hamani maitai (A hiˈo i te paratarafa 16)


17. Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau?

17 Maoti teie mau haamaramaramaraa, te taa ra ia tatou mea ru te ohipa pororaa. No te aha tatou e parau ai mai tera? E eaha te turai ra ia tatou ia tamau i te poro ma te itoito? E pahonohia teie mau uiraa i to muri nei tumu parau.

HIMENE 76 Oaoa oe

a No te aha teie faatanoraa? A hiˈo i te tumu parau “O te mea tia ïa ia oe” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 2015, api 3-8.

b Ua mou anaˈe Babulonia rahi, e tamatahia te mau tavini atoa a Iehova i te roaraa o te aroraa a Goga no Magoga. E tamata-atoa-hia te feia o te amui i te mau tavini a te Atua i muri aˈe i te haamouraa o Babulonia rahi.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Toru tupuraa e faaite ra no te aha vetahi i ore ai i porohia aˈenei: (1) Hoê vahine i te hoê fenua mea puai roa te haapaoraa, (2) tane e vahine i te hoê fenua mea etaeta te hau faatere, (3) tane i te hoê fenua mea atea e mea fifi ia farerei ia ˈna.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: E haamanaˈo te hoê vahine tei atea ê ia Iehova i ta ˈna i haapii no nia i te haamouraa o “Babulonia rahi.” E taui to ˈna manaˈo, a hoˈi atu ai i ǒ to ˈna na metua Kerisetiano. Ia tupu te reira, e feruri anaˈe i te aroha hamani maitai e te aumihi o to tatou Metua i te raˈi, a oaoa ˈtu ai e ua hoˈi mai te hoê taata ia Iehova.