Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 23

HIMENE 28 A imi i te auhoaraa o Iehova

Ta Iehova titau-manihini-raa ia riro ei hoa no ˈna

Ta Iehova titau-manihini-raa ia riro ei hoa no ˈna

“Ei ia ratou ra to ˈu sekene, e ei Atua vau no ratou.”EZK. 37:27.

MANAˈO FAUFAA

No te tauturu mai ia taa eaha te auraa ia riro ei manihini i roto i to Iehova sekene, aore ra tiahapa, e e nafea oia e aupuru ai ia tatou.

1-2. Eaha ta Iehova titau-manihini-raa i ta ˈna mau tavini taiva ore?

 IA UIHIA mai o vai Iehova no oe, e parau paha oe: ‘E Metua, e Atua, e Hoa Iehova no ˈu.’ E tiaraa ê atu to Iehova. Teie râ, e hiˈo atoa anei oe ia ˈna mai te Atua o te titau manihini ra ia oe i to ˈna sekene?

2 Ua faaau te arii Davida ia Iehova i te hoê fatu fare e ta ˈna mau tavini taiva ore i te mau manihini. Ua ui oia: “E Iehova, o vai ta oe e farii i roto i to tiahapa? O vai te parahi i nia i to mouˈa moˈa?” (Sal. 15:1) Ia au i teie irava, e nehenehe tatou e riro ei manihini na Iehova, oia hoi ei hoa no ˈna. E fanaˈoraa taa ê mau teie, e ere anei?

TE TITAU MANIHINI RA IEHOVA IA TATOU I TO ˈNA TIAHAPA

3. O vai ta Iehova manihini matamua, e eaha te huru o Iehova e o ta ˈna manihini?

3 I te haamataraa, o Iehova anaˈe. I muri aˈe râ, poiete ihora oia i ta ˈna Tamaiti matahiapo e farii popou maira ia ˈna i to ˈna tiahapa taipe. Ia au i te Bibilia, “mea here roa” na Iehova i ta ˈna manihini matamua. E ua “oaoa” ta ˈna Tamaiti “i mua ia ˈna i te mau taime atoa.”—Mas. 8:30.

4. O vai ma atoa ta Iehova mau manihini?

4 I muri aˈe, poiete ihora Iehova i te tahi atu mau melahi, a titau manihini atoa ˈi ia ratou i to ˈna tiahapa taipe. E piihia ratou ‘te mau tamaiti a te Atua’ o te oaoa ra i pihai iho ia ˈna. (Ioba 38:7; Dan. 7:10) I te roaraa e rave rahi matahiti, o ratou anaˈe te mau hoa o te Atua i te raˈi. I muri aˈe, poiete ihora oia i te taata i te fenua, o tei nehenehe atoa e riro ei manihini na ˈna. O Enoha, Noa, Aberahama e Ioba vetahi o ratou. Ua parauhia taua mau tavini haapao maitai ra e hoa no te Atua, o ‘tei haere e te Atua mau.’—Gen. 5:24; 6:9; Ioba 29:4; Isa. 41:8.

5. Eaha ta te Ezekiela 37:26, 27 e haapii mai ra?

5 I te roaraa o te tau, ua titau manihini noa Iehova i to ˈna mau hoa i to ˈna tiahapa taipe. (A taio i te Ezekiela 37:26, 27.) Ia au i te hoê parau tohu a Ezekiela, te hinaaro ra iho â Iehova ia faahoa ta ˈna mau tavini taiva ore ia ˈna. Ua fafau oia e faaau i “te tahi faufaa no te hau ia ratou.” Te tupu ra teie parau tohu i teie mahana. Inaha, e tahoêhia ta ˈna mau tavini tei te raˈi aore ra tei te fenua to ratou tiaturiraa i roto i to ˈna sekene taipe ei “hoê noa nǎnǎ.”—Ioa. 10:16.

E AUPURU TE ATUA IA TATOU NOA ˈTU TEIHEA TATOU

6. E nafea te hoê taata e riro ai ei manihini i to Iehova tiahapa, e tei te hoê noa anei vahi to ˈna tiahapa?

6 I tahito ra, e faafaaea te hoê taata i roto i te tiahapa aore ra te fare ie e e paruruhia oia i te mahana e te ûa. E aupuru-maitai-hia ïa te hoê manihini i reira e te fatu fare ie. E manihini atoa tatou na Iehova i to ˈna tiahapa taipe i to tatou pûpûraa ia tatou ia ˈna. (Sal. 61:4) Mea rahi te maa pae varua ta ˈna e horoa mai ra e te hoa tei riro atoa ei manihini na ˈna. Aita to Iehova tiahapa i te hoê noa vahi. E farerei hoi oe i ta ˈna mau manihini na te ara, ia haere anaˈe oe i te hoê tairururaa taa ê. Te mau vahi atoa to reira ta ˈna mau tavini haapao maitai, to reira atoa to ˈna tiahapa.—Apo. 21:3.

7. Eaha te haapapu ra e manihini noa â te mau tavini haapao maitai tei pohe a Iehova i to ˈna tiahapa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

7 E ta Iehova mau tavini haapao maitai tei pohe? E manihini noa â anei ratou i to ˈna tiahapa? Papu roa ïa. Aita ratou i moˈehia ia Iehova. Ua parau Iesu: “E tia faahou mai te feia pohe, ta Mose ïa i faaite i to ˈna faatiaraa no nia i te raau taratara e ura ra, a parau ai no Iehova mai ‘te Atua o Aberahama e te Atua o Isaaka e te Atua o Iakoba.’ E Atua oia no te feia ora, eiaha no te feia pohe, mea ora hoi ratou pauroa no ˈna.”—Luka 20:37, 38.

E manihini noa â anei ta Iehova mau tavini haapao maitai tei pohe i to ˈna tiahapa? (A hiˈo i te paratarafa 7)


HAAMAITAIRAA E HOPOIA

8. Eaha te mau haamaitairaa ta te mau manihini a Iehova e fanaˈo i roto i to ˈna tiahapa?

8 E vahi faafaaearaa te hoê tiahapa, e parururaa atoa i te mahana e te ûa. E paruru atoa te tiahapa o Iehova i ta ˈna mau manihini i te mau mea e haafifi i to ratou auhoaraa e o ˈna, a fanaˈo atoa ˈi i te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe. Ia vai piri noa tatou ia Iehova, eita e noaa ia Satani ia faaatea ê ia tatou ia Iehova. (Sal. 31:23; Ioa. 1, 3:8) I roto i te ao apî, e tamau Iehova i te paruru i to ˈna mau hoa haapao maitai i te pae varua, i te pohe atoa.—Apo. 21:4.

9. Eaha ta Iehova e titau ra i ta ˈna mau manihini?

9 E fanaˈoraa taa ê mau â ei manihini na Iehova i to ˈna tiahapa, oia hoi ei hoa rahi no ˈna e a muri noa ˈtu. Eaha râ te titauhia ia tatou? Ia titau manihini mai te hoê taata ia tatou i ǒ ˈna, e rave tatou i te mau mea e mauruuru ai o ˈna, mai te tatararaa i to tatou tiaa hou a tomo ai. Oia atoa no ta Iehova mau manihini i to ˈna tiahapa, e titau oia ia ratou ia rave i te mau mea atoa e ‘mauruuru roa ˈi oia ia ratou.’ No to tatou here ia ˈna e na reira ˈi tatou. (Kol. 1:10) Parau mau, e Hoa Iehova no tatou, e Atua e e Metua atoa râ o ˈna no tatou, e mea tano ia faatura tatou ia ˈna. (Sal. 25:14) Eiaha roa ïa ia moˈehia ia tatou te reira, a tamau ai i te faatura rahi ia ˈna. Ma te na reira e haapae ai tatou i te mau haerea o te haamauiui ia ˈna. Te hinaaro ra hoi tatou e “haere ma te aau faahaihai” e to tatou Atua.—Mika 6:8.

TO IEHOVA HURU MAITIITI ORE I TE MEDEBARA

10-11. Mai te aha to Iehova huru i nia ia Iseraela i te medebara o Sinai, e e nafea te reira e faaite ai eita o ˈna e maitiiti?

10 E Atua maitiiti ore Iehova i ta ˈna mau manihini. (Roma 2:11) Mai tera hoi o ˈna i nia ia Iseraela i te medebara o Sinai.

11 I muri iho i to ˈna faaoraraa i to ˈna nunaa i te faatîtîraa i Aiphiti, ua faatoroa Iehova i te mau tahuˈa no te tavini i te sekene. Ua faataa oia i te ati Levi no te haapao i te tahi atu mau hopoia i te sekene. Te auraa anei ïa e mea aupuru aˈe na Iehova i ta ˈna mau tavini i te sekene aore ra tei puhapa na pihai iho mai? E ere roa ˈtu! Eita o ˈna e maitiiti.

12. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna huru maitiiti ore i nia ia Iseraela? (Exodo 40:38) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 O te Iseraela tataitahi tei riro ei hoa rahi no Iehova noa ˈtu e tavini oia i te sekene aore ra eita, e noa ˈtu to pihai iho to ˈna fare ie i te sekene aore ra aita. Inaha, o te nunaa taatoa te ite atu i te pou ata e te pou auahi i nia aˈe i te sekene. (A taio i te Exodo 40:38.) Ua haamata anaˈe te ata i te tere, e ite roa mai te feia mea atea to ratou puhaparaa i te sekene. E faanaho ïa ratou i ta ratou mau taihaa, a tatara ˈi i to ratou fare ie, a faareva ˈtu ai. (Num. 9:15-23) O ratou pauroa te faaroo ia faaotohia na piti pu ario o te faaara mai ia faareva. (Num. 10:2) E ere no te mea to pihai iho te fare ie o te hoê Iseraela i te sekene, e hoa piri ïa o ˈna no Iehova. O te mero tataitahi o to Iehova nunaa tei nehenehe e riro ei manihini na ˈna, a fanaˈo atu ai i ta ˈna aratairaa e parururaa. Hoê â huru i teie mahana. Mea here e mea aupuru na Iehova ia tatou, a paruru mai ai, noa ˈtu teihea tatou.

E haapapuraa te sekene, i ropu i te puhapa, i to Iehova huru maitiiti ore (A hiˈo i te paratarafa 12)


TO IEHOVA HURU MAITIITI ORE I TEIE TAU

13. E nafea Iehova e faaite ai i to ˈna huru maitiiti ore i teie mahana?

13 Te noho nei vetahi mau tavini a Iehova i pihai iho i te pu rahi aore ra te amaa a te mau Ite no Iehova i ǒ ratou. E te tahi atu, te tavini ra ïa i reira, a apiti roa ˈtu ai i te mau ohipa e ravehia ra i ǒ, e a haa amui ai e te mau taeae aratai. E tiaau ratere te tahi atu aore ra to roto i te tahi atu mau taviniraa taa ê e taime taatoa. Aita paha oe e fanaˈo ra i teie mau haamaitairaa. Ia papu râ ia oe e mea here na Iehova pauroa ta ˈna mau manihini haapao maitai. E mea aupuru na ˈna ia ratou paatoa. (Pet. 1, 5:7) Te horoa mai ra oia i te maa pae varua, te aratairaa e te parururaa.

14. E nafea atoa Iehova e faaite ai i to ˈna huru maitiiti ore?

14 Te faaite atoa ra Iehova i to ˈna huru maitiiti ore ma te faafanaˈo i te taata ati aˈe te fenua i te Bibilia. Mea na roto i na reo Hebera, Arama e Heleni te papairaahia te mau Papai Moˈa i te omuaraa. Te auraa anei ïa o te feia anaˈe tei ite i te taio i te Bibilia na roto i tera mau reo tei fanaˈo i te hoê auhoaraa piri e o Iehova? E ere roa ˈtu.—Mat. 11:25.

15. E nafea ˈtu â Iehova e faaite ai i to ˈna huru maitiiti ore? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

15 E ere no to tatou maramarama aore ra ite i te reo e farii maitai ai Iehova ia tatou ei manihini na ˈna. O te taata ati aˈe te fenua ta ˈna e faafanaˈo nei i to ˈna paari, noa ˈtu mea maramarama ratou aore ra eita. Ua hurihia ta ˈna Parau, te Bibilia, na roto e tausani reo, a ite atu ai te taata atoa eaha ta ˈna mau haapiiraa e e nafea ia riro ei hoa no ˈna.—Tim. 2, 3:16, 17.

E nafea te huriraahia te Bibilia na roto e tausani reo e faaite ai i to Iehova huru maitiiti ore? (A hiˈo i te paratarafa 15)


IA FARII NOA IEHOVA IA TATOU EI MANIHINI NA ˈNA

16. Ia au i te Ohipa 10:34, 35, eaha te rave ia fariihia tatou e Iehova?

16 E fanaˈoraa taa ê te farii-popou-raa Iehova ia tatou ei manihini i to ˈna tiahapa taipe. Aita e Atua hamani maitai, î i te here e te farii maitai mai ia ˈna. E Atua maitiiti ore atoa oia, o te farii maitai ia tatou paatoa noa ˈtu teihea tatou, to tatou huru oraraa, to tatou nunaa, to tatou faito ite e faito matahiti, e tane aore ra e vahine tatou. O te feia anaˈe râ o te haapao i ta ˈna mau ture aveia ta ˈna e farii ei manihini i to ˈna tiahapa.—A taio i te Ohipa 10:​34, 35.

17. Ihea tatou e ite atoa ˈi e nafea ia riro ei manihini na Iehova i to ˈna tiahapa?

17 I te Salamo 15:1, ua ui Davida: “E Iehova, o vai ta oe e farii i roto i to tiahapa? O vai te parahi i nia i to mouˈa moˈa?” Ua haapapai Iehova i te pahonoraa i roto i te Salamo 15. E faataa to muri nei tumu parau i te tahi mau titauraa taa maitai ia haapao tatou ia farii noa Iehova ia tatou ei manihini na ˈna.

HIMENE 32 A tia no Iehova!