Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 23

CANCIÓN 28 Ximodo gaca xhamígunu Jiobá

Ti ndaayaʼ nga guni invitar Jehová laanu gácanu xhamigu

Ti ndaayaʼ nga guni invitar Jehová laanu gácanu xhamigu

«Ziuu yoo de lari stinneʼ ra nuucabe; ne naa zaca Dios stícabe» (EZEQ. 37:27).

TEMA

Zacané artículo riʼ laanu gusisácanu privilegiu ni nápanu de guni invitar Jehová laanu ra lidxi ne laaca zacané ni laanu gánnanu ximodo rápabe laanu ndaaniʼ yoo de lari stibe.

1, 2. ¿Xi invitación cayuni Jehová laanu?

 PA NINABADIIDXACABE lii, ¿ximodo ruuyaluʼ Jehová? Ñándaca nicábiluʼ: «Jehová nga xhamiguaʼ, Bixhozeʼ ne Dios stinneʼ». O ñándaca niquiiñeluʼ xcaadxi título. Peru ¿ñee huaníʼ íqueluʼ nácaluʼ tobi de ca invitadu stibe la?

2 Bichaaga David Jehová casi ti binni ni runi invitar ca xhamigu ra lidxi. Ne laabe gunabadiidxabe: «Jehová, Dios stinneʼ ¿tu laa zanda chuʼ ndaaniʼ yoo de lari stiluʼ? ¿Tu laa zanda cueza lu dani nayá stiluʼ?» (Sal. 15:1). Ca diidxaʼ riʼ rusietenalaʼdxiʼ cani laanu zanda gácanu tobi de ca xhamigu Jehová ni cayuni invitarbe. ¡Aque galán ni cayuni Jehová riʼ, ¿njaʼ?!

RACALAʼDXIʼ JEHOVÁ GÁCANU TOBI DE CA INVITADU STIʼ

3. ¿Tuu nga primé invitadu ni gupa Jehová, ne ximodo biʼniʼ sentírcabe ora guyuucabe juntu?

3 Ante guzáʼ Jehová guiráʼ ca cosa, stúbibe guyuube guibáʼ. Nga runi zanda guininu primé invitadu ni gúpabe ndaaniʼ yoo de lari stibe nga Xiiñibe, ni bizaʼbe primé lade guiráʼ cosa. ¡Ne guizáʼ biéchebe dxi gúpabe primé invitadu stibe! Biblia ná ni jma bisiecheʼ Jehová nga Xiiñiʼ, ne primé invitadu stibe laaca guyuu nayecheʼ purtiʼ nuu gaxha de laabe (Prov. 8:30).

4. ¿Turuʼ biʼniʼ invitar Jehová para chuʼ ndaaniʼ yoo de lari stiʼ?

4 Ne ti tiempu despué, laaca bizáʼ Jehová xcaadxi espíritu, ca ángel, ne biʼniʼ invitarbe laacaʼ chuʼcaʼ ndaaniʼ yoo de lari stibe. Lu Biblia ná laacabe nga xiiñiʼ Dios ne laaca riete nabé guyuu ca ángel que nayecheʼ ora nuucaʼ gaxha de Jehová (Job 38:7; Dan. 7:10). Xadxí guca Jehová xhamigu ca ni nuusi guibáʼ, peru despué maʼ biʼniʼ invitarbe binni para chuʼcaʼ ndaaniʼ yoo de lari stibe. Lade ca xpínnibe riʼ nga guyuu Enoc, Noé, Abrahán ne Job. Ne lu Biblia riete guca ca hombre riʼ xhamigu Dios ne guzanecaʼ «Dios ni dxandíʼ» (Gén. 5:24; 6:9; Job 29:4; Is. 41:8).

5. ¿Xi rusiidiʼ profecía ni zeeda lu Ezequiel 37:​26, 27 laanu?

5 Ra gudiʼdiʼ iza biʼniʼ invitar Jehová ca xhamigu para chuʼcaʼ ndaaniʼ yoo de lari stibe. Guidúʼyanu xi ná profecía ni zeeda lu Ezequiel 37:​26, 27 (biindaʼ ni). Rusiidiʼ profecía riʼ laanu ni jma racalaʼdxiʼ Jehová nga gaca xhamigu ca xpinni ni cadi cusaana laa. Ne laaca biʼniʼ prometer Jehová zuni ti acuerdu de paz né laacabe. Zaca cumplir ca diidxaʼ riʼ ora chuʼ ca ni cheʼ guibáʼ ne ca ni chindezaʼ lu Guidxilayú riʼ tobi si casi ti grupu de dendxuʼ ni nuu ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Dios (Juan 10:16). Ne tiempu riʼ nga cayaca cumplir profecía riʼ.

RAPA JEHOVÁ LAANU RATIICA SI NUUNU

6. ¿Pora riuʼnu ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Dios, ne paraa nuuni?

6 Dxiqué la? riquiiñeʼ binni ca yoo de lari ca para chuʼcaʼ ndaaniʼ ni ne guiziiláʼdxicaʼ, ne laaca rápani laacaʼ ora nuu mal tiempu. Ne ora chuʼ tuuxa ndaaniʼ ca ni la? nanna dxiichiʼ nabé galán modo zadxaagalucabe laa. Tiempu riʼ laaca riuʼnu ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Jehová ora rudiʼnu xpídanu laabe (Sal. 61:4). Ne racá ricaanu stale guendaró espiritual ne runibiaʼnu stale de ca invitadu stiʼ Jehová. Peru ¿paraa nuu yoo de lari ca yaʼ? Cadi ti lugar si nuuni, sínuque nuuni guiráʼ lugar ra nuu ca xpinni Jehová ni ruzuubaʼ diidxaʼ. Ne nga nga ni huayuuyaʼ ca hermanu ni huayuni viajar sti guidxi, zándaca ra guyecaʼ ti asamblea especial, ne maʼ binibiaʼcaʼ stale de ca binni ni nuu ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Dios (Apoc. 21:3).

7. Ca xpinni Jehová ni maʼ guti ne qué nixeleʼ de laabe, ¿ximodo nánnanu nuurucaʼ ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Dios? (Biiyaʼ imagen ca).

7 ¿Laga ca xpinni Jehová ni maʼ guti ne qué nixeleʼ de laabe yaʼ? ¿Ñee nuurucaʼ ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Dios la? Nuurucaʼ. Peru ¿ximodo nánnanu ni yaʼ? Purtiʼ Biblia ná nuu ca ni maʼ guti ndaaniʼ xquendabiaaniʼ Jehová. Jesús guníʼ: «Dede Moisés bizeeteʼ ziasa binni de lade gueʼtuʼ lu relatu ra rieeteʼ de xa yagahuiiniʼ que, ora guníʼ Jehová nga “Dios stiʼ Abrahán, ne Dios stiʼ Isaac ne Dios stiʼ Jacob”. Cadi Dios stiʼ ca ni maʼ guti laabe, sínuque Dios stiʼ ca ni nabani, purtiʼ para laabe guiracaʼ nabánicaʼ» (Luc. 20:​37, 38).

Zanda guininu nuuruʼ ca xpinni Jehová ni maʼ guti ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Jehová. (Biiyaʼ párrafo 7).


NI NAQUIIÑEʼ GÚNINU NE XI NDAAYAʼ ZACAANU

8. ¿Xi ndaayaʼ ricaanu ora riuʼnu ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Jehová?

8 Cásica randa riziilaʼdxiʼ binni ndaaniʼ ti yoo de lari ne rápani laacaʼ ora nuu mal tiempu la? zacaca nga rapa yoo de lari stiʼ Jehová laanu de ca cosa ni zanda guxheleʼ laanu de laabe ne racaneni laanu gápanu esperanza. Ora nuunu jma gaxha de Jehová, gastiʼ qué zanda guni Binidxabaʼ para guxheleʼ laanu de laabe (Sal. 31:23; 1 Juan 3:8). Ne lu guidxilayú cubi, zapa Jehová ca xpinni de ca cosa ni gacalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni laacaʼ, ne laaca zulabe laacaʼ de guendaguti (Apoc. 21:4).

9. ¿Xi naquiiñeʼ guni ca invitadu stiʼ Jehová?

9 ¡Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga cudii Jehová lugar chuʼnu ndaaniʼ yoo de lari stiʼ ne gaca xhamígunu laa! Peru ¿xi naquiiñeʼ gúninu pa qué racaláʼdxinu gusaananu de gácanu tobi de ca invitadu stiʼ Jehová yaʼ? Guzéʼtenu ti ejemplu, pa ñuni invitar tuuxa laanu ra lidxi, ¿cadi dxandíʼ ñuuláʼdxinu ñánnanu xi ribézabe gúninu la? Zándaca ni racaláʼdxibe gúninu nga gáxhanu zapatu ñeenu ante chuʼnu ra lídxibe, ne gúninu ni sin guidxiichinu. Zaqueca nga laanu, ca invitadu stiʼ Jehová, racaláʼdxinu gánnanu xi ribézabe gúninu para chuʼnu ndaaniʼ yoo de lari stibe. Ne cumu nadxiinu laabe stale la? nga rucaa laanu gúninu guiráʼ ni nuu lu nanu para gusiéchenu laabe (Col. 1:10). Naca Jehová xhamígunu, Dios stinu, Bixhózenu, ne pur nga naquiiñeʼ guni respetarnu laabe (Sal. 25:14). Nga runi, qué chuʼ dxi gusiáʼndanu tuu nga Jehová. Ora ridxíbinu Jehová, racaneni laanu cadi gúninu cosa ni qué riuuláʼdxibe ne gúninu ni jneza ora sánenu Dios stinu (Miq. 6:8).

TOBI SI MODO BIʼNIʼ TRATAR JEHOVÁ CA ISRAELITA

10, 11. Bizeeteʼ ti ejemplu ni rusihuinni tobi si modo runi tratar Jehová ca xpinni.

10 Tobi si modo runi tratar Jehová ca invitadu stiʼ (Rom. 2:11). Nánnanu zacá ni pur modo biʼniʼ tratarbe ca israelita ni guleza lu desiertu stiʼ Sinaí.

11 Despué de gulee Jehová ca israelita de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto, gulibe sacerdote para gúnicaʼ dxiiñaʼ ra tabernáculo. Ne laaca gulibe ca levita para gúnicaʼ xcaadxi dxiiñaʼ raqué. ¿Ñee riníʼ ndiʼ jma gupa Jehová ca ni nabeza ra tabernáculo que o ca ni nabeza gaxha de raqué la? Coʼ, tobi si modo gupa Jehová de guiráʼ ca israelita que.

12. ¿Xi rusihuinni tobi si modo biʼniʼ tratar Jehová ca israelita dxi guyuucaʼ lu desiertu? (Éxodo 40:38; biiyaʼ ca imagen ca).

12 Guiráʼ ca israelita ni nuu ra campamentu que, zanda gaca xhamígucaʼ Jehová, gastiʼ naca xi nombramientu nápacaʼ o pa nabézacaʼ gaxha o zitu de tabernáculo que. Ne nánnanu zacá ni purtiʼ Jehová peʼ biʼniʼ guʼyaʼ guidubi guidxi que columna de za ne de bele nuu ique tabernáculo que (biindaʼ Éxodo 40:38). Nga runi, ora riniibi za que, de guiráʼ ca israelita que, ca ni nabeza gaxha ne dede ca ni nabeza zitu de tabernáculo que, randa ruuyaʼ cani, rutópacaʼ guiráʼ sticaʼ ne rinándacaʼ za que (Núm. 9:​15-23). Ne laaca de guirácabe runadiágacabe ora maʼ chiguiasa campamentu que, purtiʼ nabé reciu rixidxi chupa trompeta de plata (Núm. 10:2). Rihuinni dxiichiʼ, cadi ca ni nabeza gaxha de tabernáculo si que nga zanda gácacaʼ xhamigu Jehová, sínuque de guiráʼ ca israelita que zanda gácacaʼ tobi de ca invitadu stiʼ Jehová, guluiʼbe laacaʼ ximodo guibánicaʼ ne gápabe laacaʼ. Ne ngaca nga rizaaca tiempu riʼ: ratiica si nabézanu, nadxii Jehová laanu, rápabe laanu ne rudiibe laanu guiráʼ ni caquíʼñenu.

Ra guyuu tabernáculo stiʼ Jehová galahuiʼ campamentu que, bisihuínnini tobi si modo runi tratarbe ca xpinnibe. (Biiyaʼ párrafo 12).


TOBI SI MODO RUNI TRATAR JEHOVÁ CA XPINNI TIEMPU RIʼ

13. ¿Ximodo rusihuinni Jehová tobi si modo runi tratar ca xpinni tiempu riʼ?

13 Nuu xpinni Cristu nabeza gaxha de sede mundial stiʼ ca testigu stiʼ Jehová o gaxha de ti sucursal. Ne nuu xcaadxi nabézacaʼ ne rúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ca lugar riʼ. Nga racané laacabe gúʼyacabe ximodo raca dxiiñaʼ racá ne gunibiáʼcabe ca hermanu ni zániru ndaaniʼ xquidxi Jehová. Laaca nuu superintendente de circuito ne xcaadxi hermanu ni racané lu xcaadxi faceta de serviciu de tiempu completu. Peru cadi guiráʼ diʼ ca xpinni Jehová nápacaʼ privilegiu de gacanecaʼ lu tobi de ca dxiiñaʼ riʼ. Nga runi, pa qué randa racaneluʼ lu tobi de ca dxiiñaʼ riʼ la? gunna dxiichiʼ nadxii Jehová lii, nácaluʼ tobi de ca invitadu stibe ne rápabe lii (1 Ped. 5:7). Nga runi, zudii Dios lii cásica rudiibe guiráʼ ca xpínnibe guendaró espiritual, zuluiʼbe lii pa neza cheluʼ ne zápabe lii.

14. ¿Xiruʼ runi Jehová para gusihuinni tobi si modo runi tratar binni?

14 Sti cosa ni runi Jehová para gusihuinni tobi si modo runi tratar ca invitadu stiʼ nga ra rudiibe laacaʼ Biblia para gúʼndacaʼ. Gucuá Stiidxaʼ Dios lu chonna idioma: hebreu, arameu ne griegu. Peru ¿ñee riníʼ ndiʼ ca binni si ni ruundaʼ Stiidxaʼ Dios lu ca idioma riʼ nga ca ni jma naca xhamigu Dios la? Coʼ, cadi zacá ni (Mat. 11:25).

15. Bizeeteʼ ti ejemplu ni rusihuinni tobi si modo runi tratar Jehová binni (biiyaʼ ca imagen ca).

15 Qué ruyubi diʼ Jehová gaca xhamigu ca binni si ni guzá scuela o ca binni ni ruundaʼ Stiidxaʼ Dios lu ca idioma ni gucuá ni. Sínuque rudii Jehová guendanuuxpiaaniʼ de guiráʼ binni, gastiʼ naca pa guzacaʼ o pa qué nizacaʼ scuela. Maʼ guca traducir Biblia, Stiidxaʼ Dios, lu stale mil idioma. Nga runi, de guiráʼ binni zanda cheni laa galán pur ni guiziidiʼ lu Biblia ne ganda gaca xhamigucaʼ Dios (2 Tim. 3:​16, 17).

Maʼ guca traducir Biblia lu stale mil idioma, nga rusihuinni tobi si modo runi tratar Jehová binni. (Biiyaʼ párrafo 15).


CADI GUSAANA DE GÁCANU INVITADU STIʼ JEHOVÁ

16. ¿Tuu nga ca binni ni rudii Jehová lugar chuʼ ndaaniʼ yoo de lari stiʼ? (Hechos 10:​34, 35).

16 Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga chuʼnu ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Jehová. Nabé nachaʼhuiʼ ne nadxii Jehová ca invitadu stiʼ. Tobi si modo runi tratarbe laanu, qué ruuyabe de padé laanu, xi cultura stinu, pa guyuunu scuela o pa coʼ, xi raza, panda iza nápanu ne pa hombre o gunaa laanu. Ni rinábasibe ca invitadu stibe nga chinándancaʼ ca ley stibe (biindaʼ Hechos 10:​34, 35).

17. ¿Xi zadúʼyanu lu sti artículo ca?

17 Lu Salmo 15:​1, gunabadiidxaʼ David Jehová: «Jehová, Dios stinneʼ, ¿tu laa zanda chuʼ ndaaniʼ yoo de lari stiluʼ? ¿Tu laa zanda cueza lu dani nayá stiluʼ?». Ne despué bidii Jehová laabe espíritu stiʼ para gánnabe respuesta stiʼ ca pregunta ca. Lu sti artículo ca zadúʼyanu xi naquiiñeʼ gúninu para cadi gusaana de gácanu tobi de ca invitadu stiʼ Jehová.

CANCIÓN 32 ¡Biʼniʼ ni ná Jiobá!