ALATIKE AKO 24
KATIKO 24 Tou Hake Ki Te Moʼuga ʼo Sehova
Tou Nonofo ʼi Te Fale La ʼo Sehova ʼo Talu Ai!
“Sehova e, ko ai anai ka ke fakaafe ki tou fale la?”—PES. 15:1.
TE MANATU TAFITO
ʼE tou iloʼi anai pe kotea ʼae ʼe tonu ke tou fai ke tou haga nonofo ai ʼi te fale la ʼo Sehova, pea ʼe tou toe vakaʼi mo te ʼu aga ʼae ʼe loto e Sehova ke tou fakaha ki ʼona kaumeʼa.
1. Kotea te ʼu lelei ʼe tou maʼu ʼi tatatou vakavakaʼi ia te Pesalemo 15:1-5?
NEʼE tou vakaʼi ʼi te alatike ʼaeni kua ʼosi, ko natou ʼae neʼe natou foaki ʼonatou maʼuli kia Sehova ʼe natou nonofo ai ʼi tona fale la fakata, ko tona fakaʼuhiga ʼae ʼe natou kaumeʼa lelei ai mo Sehova. Kae kotea ʼae ʼe tonu ke tou fai ke tou taupau ʼatatou felogoi ʼaia mo Sehova? ʼE talanoa te Pesalemo 15 ki te faʼahi ʼaia. (Lau ia Pesalemo 15:1-5.) ʼE fakaha mai ʼi te pesalemo ʼaia te ʼu meʼa ʼae ʼe tonu ke tou fai ke hoko atu tatatou fakakaumeʼa lelei mo te ʼAtua.
2. Kotea ʼae neʼe lagi manatu ki ai ia Tavite ʼi tana palalau ʼo ʼuhiga mo te fale la ʼo Sehova?
2 ʼE kamata te Pesalemo 15, ʼae neʼe tohi e Tavite ʼaki te ʼu fehuʼi ʼaeni: “Sehova e, ko ai anai ka ke fakaafe ki tou fale la? Ko ai anai ʼae ka nofo ʼi tou moʼuga taputapu?” (Pes. 15:1) ʼI te palalau ʼa Tavite ʼo ʼuhiga mo te “fale la” ʼa Sehova, neʼe lagi manatu ki te tapenakulo, ʼae neʼe tuʼu ʼi he temi ʼi Kipeone. Kae neʼe toe palalau ia Tavite ki te “moʼuga taputapu” ʼa te ʼAtua, koia neʼe lagi manatu ai ki te fale la ʼae neʼe tuʼu ʼi Sione, ʼae ʼi Selusalemi. ʼI te kolo ʼaia, ʼae neʼe tuʼu ʼi lalo ifo ʼo te kolo ko Kipeone, neʼe fakatuʼu ai e Tavite he fale la ke tuku ai te aleka ʼo te fuakava, ʼo kaku ki te faʼu leva ʼo te fale lotu.—2 Sam. 6:17.
3. He koʼe ʼe tou fia mahino ki te Pesalemo 15? (Vakaʼi mo te pāki.)
3 ʼE moʼoni, neʼe tokolahi te kau Iselaele neʼe mole fakagafua ke natou gaue ʼi te tapenakulo, pea neʼe tokosiʼi age natou ʼae neʼe feala ke natou hu ki te fale la ʼae neʼe tuku ai te aleka ʼo te fuakava. Kae ʼe feala ke fakaafe te ʼu kaugana agatonu fuli ʼa Sehova ki tona fale la fakata, moka natou liliu ko hona ʼu kaumeʼa. Ko he faʼahi ʼe tou loto fuli ki ai. Koia, ʼe fakaha lelei ʼi te Pesalemo 15 he ʼu kalitate ʼe tonu ke tou fakaha ke tou haga kaumeʼa tuʼumaʼu ai mo Sehova.
Neʼe hage neʼe feala ke sio ia te kau Iselaele ʼi te temi ʼo Tavite te fakaafe ʼo natou e Sehova ki tona fale la (Vakaʼi te palakalafe 3)
TOU AGATONU PEA MO FAITOTONU
4. He koʼe ʼe tou iloʼi ʼe mole gata ʼaki pe totatou papitema ke leleiʼia ai tatou e Sehova? (Esaia 48:1)
4 ʼE ui ia Pesalemo 15:2 ko he kaumeʼa ʼo te ʼAtua ʼe “agatonu” pea mo “faitotonu.” Pea ʼe tonu ke tou fakaha tuʼumaʼu pe ia te ʼu kalitate ʼaia. Kae ʼe feala moʼoni koa ke tou “agatonu” tuʼumaʼu? ʼEi. Logo la ʼe mole he tahi ʼe haohaoa, kae ʼe tou “agatonu” anai kia mata ʼo Sehova moka ʼe tou faiga ke tou fakalogo kia te ia. Ka tou foaki ʼotatou maʼuli ki te ʼAtua pea mo papitema, ʼe ko te kamataʼaga pe ʼaia. Ohage la, ʼi te temi muʼa, ka neʼe kau he tahi ʼi te puleʼaga ʼo Iselaele, neʼe mole ui ai leva kua fakaafe ki te fale la ʼo Sehova. Ko ʼihi neʼe natou faikole kia te ia kae neʼe mole natou ‘fai fakamalotoloto pea neʼe mole natou mulimuli ki te faitotonu.’ (Lau ia Esaia 48:1.) Ko te kau Iselaele ʼae neʼe loto fakamalotoloto, neʼe mole gata ʼaki pe tanatou iloʼi ia te ʼu fakatotonu ʼa Sehova, kae neʼe tonu ke natou toe mulimuli ki ai. ʼO toe feia pe ia ʼaho nei, ke leleiʼia tatou e te ʼAtua, mole gata ʼaki pe totatou papitema pea mo liliu ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼE tonu ke tou haga fai te meʼa ʼae ʼe “faitotonu.” ʼO feafeaʼi?
5. Kotea tona fakaʼuhiga ke tou fakalogo kia Sehova ʼi te ʼu meʼa fuli ʼae ʼe tou fai?
5 ʼE tou “agatonu” pea mo “faitotonu” kia Sehova mole gata pe moka tou kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono ʼi te Fale Fono. (1 Sam. 15:22) ʼE tou faiga malohi ke tou fakalogo ki te ʼAtua ʼi te ʼu meʼa fuli ʼae ʼe tou fai, maʼia ʼi te ʼu temi ʼae ʼe tou to tokotahi ai. (Taag. 3:6; Ekl. 12:13, 14) ʼE maʼuhiga ke tou faiga ʼo fakalogo kia Sehova maʼia ʼi te ʼu kiʼi meʼa liliki. Ka tou fai feia, ʼe tou fakaha ai ʼe tou ʼoʼofa moʼoni ia te ia pea ʼe toe ʼofa lahi age anai kia tatou.—Soa. 14:23; 1 Soa. 5:3.
6. ʼO mulimuli kia Hepeleo 6:10-12, kotea ʼae ʼe maʼuhiga age ʼi ʼatatou gaue agatonu ʼae neʼe tou fai ʼi te temi muʼa?
6 ʼE maʼuhiga ʼaupito kia Sehova te ʼu gaue fuli ʼae neʼe tou fai maʼa ia ʼi te temi muʼa. Kae ko te ʼu gaue agatonu ʼaia neʼe tou fai ʼi te muʼa atu ʼe mole fakaʼuhiga leva ʼe tou haga nonofo tuʼumaʼu pe anai ʼi te fale la ʼo Sehova. ʼE ha lelei te faʼahi ʼaia ia Hepeleo 6:10-12. (Lau.) ʼE mole galoʼi e Sehova te ʼu gaue lelei neʼe tou fai ʼi te temi muʼa. Kae ʼe ina loto ke tou haga hoko atu tatatou tauhi kia te ia ʼaki totatou loto katoa “ ʼo kaku ki te fakaʼosi.” ʼE tou maʼu anai te fakapale ʼae ke tou kaumeʼa ʼo talu ai mo ia “mo kapau ʼe mole tou fiu.”—Kal. 6:9.
FAKAHA TE MOʼONI ʼI TOU LOTO
7. Kotea te fakaʼuhiga ʼo te fakaha ʼo te moʼoni ʼi ʼotatou loto?
7 Kapau ʼe fia nofo he tahi ʼi te fale la ʼo Sehova, ʼe tonu ke ina “fakaha te moʼoni ʼi tona loto.” (Pes. 15:2) ʼE mole fakaʼuhiga pe ke mole tou loi. Kae ʼe loto e Sehova ke moʼoni ʼatatou palalau mo fai fakahagatonu ia meʼa fuli. (Hep. 13:18) ʼE maʼuhiga te faʼahi ʼaia “koteʼuhi ʼe fakalialia ia Sehova ki he tahi ʼe agakaka, kae ʼe kaumeʼa lelei ia mo te hahaʼi faitotonu.”—Taag. 3:32.
8. Kotea te aga ʼae ʼe tonu ke tou tekeʼi?
8 Ko natou ʼae ʼe natou ‘fakaha te moʼoni ʼi ʼonatou loto’ ʼe mole natou malualoi, ʼo fakaha ʼe natou fakalogo ki te ʼAtua moka natou fakatahi mo ʼihi kae natou fai leva he ʼu aga ʼe kovi moka natou to tokotahi. (Esa. 29:13) ʼE natou tekeʼi te agakaka. Ko he tahi ʼe agakaka ʼe feala ke kamata manatu ko ʼihi fakatotonu ʼa Sehova ʼe mole fakapotopoto ia. (Sakp. 1:5-8) ʼE feala ke talagataʼa kia Sehova ʼi te ʼu aluʼaga ʼae ʼe hage kia ia ʼe mole faʼa maʼuhiga. Pea kapau ʼe mole hona fua kovi kia ia tana talagataʼa ʼaia, pea ʼe ina fai anai he tahi ʼu meʼa ʼe toe kovi age. Pea ʼe liliu ai ʼo malualoi tana tauhi. (Ekl. 8:11) Kae ʼe tou loto tatou ke tou fai fakahagatonu ia meʼa fuli.
9. Kotea ʼae ʼe feala ke tou ako mai te felaveʼi ʼae ʼa Sesu mo Natanaele? (Vakaʼi mo te pāki.)
9 ʼE maʼuhiga ke tou ‘fakaha te moʼoni ʼi totatou loto.’ ʼE iloga te faʼahi ʼaia ʼi te meʼa ʼae neʼe hoko ʼi te ʼave ʼae e Filipo tona kaumeʼa ko Natanaele ke felaveʼi mo Sesu. Logo la neʼe heʼeki feiloʼiʼaki ia Sesu mo Natanaele, kae neʼe ui e Sesu: “Koʼeni te tagata Iselaele totonu, ʼe mole maʼu ia ia he kaka.” (Soa. 1:47) ʼE mahino ia neʼe iloʼi e Sesu ʼe aga fakahagatonu tana ʼu tisipulo ʼae, kae neʼe sio e Sesu neʼe makehe te aga fakahagatonu ʼo Natanaele. Neʼe heʼe haohaoa ia Natanaele ohage pe ko tatou. Kae neʼe mole malualoi. Neʼe moʼoni ia ʼi te ʼu meʼa fuli ʼae neʼe ina fai. Koia la ʼae neʼe vikiʼi ai e Sesu ia Natanaele. ʼE mahino ia ʼe tou loto ke toe manatu feia ia Sesu ʼo ʼuhiga mo tatou fuli.
Neʼe ʼave e Filipe kia Sesu tona kaumeʼa ʼae ko Natanaele, neʼe ko he tagata neʼe mole agakaka. ʼE feala koa ke tou hage ko ia? (Vakaʼi te palakalafe 9)
10. He koʼe ʼe tonu ke tou tokakaga ki ʼatatou palalau? (Sakopo 1:26)
10 ʼE talanoa tafito leva ʼi te Pesalemo 15 ki te aga ʼae ʼe tonu ke tou fai ki ʼihi. ʼE ui ʼi te vaega 3, ko ia ʼae ʼe fakaafe e Sehova ki tona fale la, “ ʼe mole ina fai ni fasituʼu, ʼe mole ina fai he meʼa ʼe kovi ki tona tatau, mo laukovi ki ʼona kaumeʼa.” ʼE mahino ia kapau ʼe tou palalau feia ʼo ʼuhiga mo he tahi, ʼe lotomamahi anai pea ʼe feala ke mole kei fakagafua mai ke tou nonofo ʼi te fale la ʼo Sehova.—Lau ia Sakopo 1:26.
11. Kotea te faifasituʼu, pea kotea ʼae ʼe fai kia natou ʼae ʼe fai fasituʼu kae mole fakahemala?
11 ʼE palalau te tagata faipesalemo ki te faifasituʼu. Kotea te faifasituʼu? ʼI te agamahani, ʼe faifasituʼu he tahi he ʼe ina loto ke ina ʼulihi te matagafua lelei ʼo he tahi, ʼo ina fakamatala ni loi. Ko natou ʼae ʼe faifasituʼu kae mole natou fakahemala ʼe toʼo natou mai te kokelekasio.—Sel. 17:10.
12-13. Kotea ni aluʼaga ʼe feala ke tou laukovi ai ki ʼotatou kaumeʼa kae neʼe mole tou loto ki ai? (Vakaʼi mo te pāki.)
12 ʼE toe fakamanatuʼi mai ia Pesalemo 15:3 ko natou ʼae neʼe fakaafe e Sehova ki tona fale la ʼe mole natou fai he meʼa ʼe kovi ki ʼonatou tatau pea mo laukovi ki ʼonatou kaumeʼa. Kotea ʼae ʼe tonu ke tou tokakaga ki ai?
13 Moka tou fakamafola ni palalau kovi ʼo ʼuhiga mo he tahi, ʼe tou laukovi ai logo la neʼe mole tou loto ki ai. Ohage la (1) moka neʼe tuku e he tuagaʼane tana selevisi pionie katoa, (2) mole kei gaue he taumatuʼa ʼi te Petele, peʼe (3) ka mole kei tagata ʼafea he tehina peʼe tagata faifekau fakaminisitelio. ʼE mole ko he agalelei hatatou ui neʼe lagi natou fai he meʼa ʼe kovi ʼo toʼo ai tanatou pilivilesio. ʼE lahi te ʼu tupuʼaga ʼe mole tou iloʼi ʼae neʼe hoko ai te ʼu fetogi ʼaia. Ko he tahi neʼe fakaafe e Sehova ki tona fale la “ ʼe mole ina fai he meʼa ʼe kovi ki tona tatau, mo laukovi ki ʼona kaumeʼa.”
ʼE faigafua hatatou fai ni palalau kovi, kae ʼe feala ai leva ke tou to ki te faifasituʼu (Vakaʼi te palakalafe 12-13)
FAKAʼAPAʼAPA KIA NATOU ʼAE ʼE MANAVASIʼI KIA SEHOVA
14. Fakamahino pe ʼe feafeaʼi kia natou ʼae neʼe fakaafe e Sehova hanatou “lituʼa kia ia ʼae ʼe aga fakalialia.”
14 ʼE ui ia Pesalemo 15: 4 ko he kaumeʼa ʼo Sehova “ ʼe lituʼa kia ia ʼae ʼe aga fakalialia.” ʼE mole feala ke tou ui ʼe tatou totonu ko ia ʼae ʼe aga fakalialia pea ko ia ʼae ʼe mole feia ia. Kotea tona tupuʼaga? ʼE tou agahala, koia ʼe lagi tou fia fakatahi mo ʼihi he ʼe tou felogoi lelei mo natou, kae tou fehihiʼa ki ʼihi he ʼe mole tou leleiʼia tanatou aga. Koia ʼe ko Sehova ʼae ʼe ina ui mai pe ko ai ʼae ʼe “aga fakalialia” pea ʼe tonu ke tou lituʼa kia natou. (1 Ko. 5:11) ʼE kau ia natou ʼaia natou ʼae ʼe fai he aga ʼe kovi kae mole natou fakahemala, mo natou ʼae ʼe mole fakaʼapaʼapa ki te ʼu meʼa ʼae ʼe tou tui ki ai, peʼe natou faiga ke tuku ʼatatou felogoi lelei mo Sehova.—Taag. 13:20.
15. ʼE feafeaʼi hatatou “fakaʼapaʼapa kia natou ʼae ʼe manavasiʼi kia Sehova”?
15 Kae ʼe kole mai ia Pesalemo 15:4 ke tou “fakaʼapaʼapa kia natou ʼae ʼe manavasiʼi kia Sehova.” ʼE tou kumi ai ni faigamalie ke tou agalelei pea mo fakaʼapaʼapa ai ki te ʼu kaumeʼa ʼo Sehova. (Loma 12:10) Kotea ʼae ʼe feala ke tou fai? Ohage ko tona tuʼu ia Pesalemo 15:4, ko he tahi neʼe fakaafe ki te fale la ʼo Sehova “ ʼe mole ina holoʼi tana fakapapau, tatau aipe pe ʼe fua kovi kia ia.” ʼE mahino ia, kapau ʼe mole tou fakahoko ʼatatou fakapapau pea ʼe lotomamahi ai anai ʼihi. (Mat. 5:37) Ohage la, ʼe loto e Sehova kia natou ʼae neʼe ina fakaafe ki tona fale la pea kua ʼohoana, ke natou fakahoko tanatou fakapapau ʼae neʼe natou fai ʼi tanatou ʼohoana. ʼE toe fiafia moka faiga e te ʼu matuʼā ke natou fakahoko te ʼu fakapapau ʼae ʼe natou fai ki ʼanatou fanau. ʼE uga tatou e totatou ʼofa ki te ʼAtua mo totatou tatau ke tou fai ia meʼa fuli moʼo fakahoko ʼatatou fakapapau.
16. Kotea he tahi meʼa ʼe feala ke tou fai ke tou fakaʼapaʼapa ai ki te ʼu kaumeʼa ʼo Sehova?
16 ʼE feala ke tou toe fakaʼapaʼapa ki te ʼu kaumeʼa ʼo te ʼAtua moka tou tali kaiga pea mo loto foaki. (Loma 12:13) Ka tou toʼo he temi ke tou fakafiafia fakatahi ai mo ʼotatou tehina mo tuagaʼane, ʼe toe malohi ai ʼotatou felogoi ia tatou pea mo Sehova. Tahi ʼae meʼa, ka tou tali kaiga, ʼe tou faʼifaʼitakiʼi ai ia Sehova.
ʼAUA NAʼA KE MANAKO KI TE PAʼAGA
17. He koʼe ʼe talanoa ia te Pesalemo 15 ki te falā?
17 ʼE tou lau fenei ʼo ʼuhiga mo he tahi neʼe fakaafe e Sehova ki tona fale la: “ ʼE mole ina kumi he tupu ʼo tana falā, pea ʼe mole ina tali he meʼa ʼofa moʼo tukugakoviʼi ʼo ia ʼae neʼe mole ina fai he meʼa ʼe kovi.” (Pes. 15:5) He koʼe ʼe talanoa te pesalemo nounou ʼaia ki te falā? Koteʼuhi, kapau ʼe mole maʼu e he tahi he manatu fakapotopoto ʼo ʼuhiga mo te falā, ʼe feala ke ina fakamamahiʼi ai ʼihi pea ke mole kei fakakaumeʼa mo Sehova. (1 Tim. 6:10) ʼI te temi muʼa, ka neʼe toe liufaki e he tahi ʼe masiva te falā ʼae neʼe ina kole age ki hona tehina, neʼe fakamaʼua e tona tehina ʼaia hona tupu. Pea neʼe tali e ʼihi tuʼi fakamau he meʼa ʼofa pea neʼe natou tukugakoviʼi ai ia natou ʼae neʼe mole natou fai he meʼa ʼe kovi. Ko te ʼu taʼi aga ʼaia ʼe fakalialia kia Sehova.—Esk. 22:12.
18. Kotea te ʼu fehuʼi ʼe tokoni mai ke tou sivisivi tatatou manatu ʼo ʼuhiga mo te falā? (Hepeleo 13:5)
18 ʼE lelei ke tou sivisivi tatatou manatu ʼo ʼuhiga mo te falā. Fai kia koe totonu te ʼu fehuʼi ʼaeni: “ ʼI ʼihi temi, ʼe au nofonofo koa ʼo manatu ki te falā pea mo te ʼu meʼa ʼae ʼe au lava totogi ʼaki? Ka au kole he falā ki he tahi, ʼe au tuai koa ʼi tona liufaki age he ʼe au manatu ʼe lahi pe tana falā? ʼE au fiameʼalahi koa he ʼe au maʼu falā? ʼE faigataʼa koa haku loto foaki? ʼE au ui koa ʼe fia maʼu koloa ʼoku tehina mo tuagaʼane ʼae ʼe maʼu falā? ʼE au kaumeʼa pe koa mo natou ʼae ʼe maʼu falā kae au meʼa noaʼi natou ʼae ʼe masisiva?” Ko he toe pilivilesio te fakaafe tatou e Sehova ki tona fale la. ʼE feala anai ke tou haga nonofo ʼi tona fale la mo kapau ʼe tou tekeʼi te manako ʼae ki te paʼaga. Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia, ʼe mole tuku anai tatou e Sehova ʼi he temi.—Lau ia Hepeleo 13:5.
ʼE ʼOFA SEHOVA KI ʼONA KAUMEʼA
19. Kotea te tupuʼaga tafito ʼo te loto ʼae ʼa Sehova ke tou mulimuli ki tana ʼu fakatotonu?
19 ʼE fakaʼosi te Pesalemo 15 ʼaki te fakapapau ʼaeni: “ ʼE mole tukia anai ʼi he temi he tagata feia.” (Pes. 15:5) ʼE fakaha ʼi heni e te tagata faipesalemo te tupuʼaga tafito ʼo te loto ʼae ʼa Sehova ke tou mulimuli ki tana ʼu fakatotonu ʼae ʼe tuʼu ʼi te pesalemo ʼaia. Ko tona loto ke tou fiafia. Koia, ka tou fai te ʼu meʼa ʼae ʼe kole mai e Sehova, ʼe liliu ai totatou maʼuli ʼo lelei age pea ʼe puipui anai tatou e te ʼAtua.—Esa. 48:17.
20. Kotea ʼae ʼe feala ke ʼamanaki ki ai ia natou ʼae neʼe fakaafe e Sehova ki tona fale la?
20 Ko natou ʼae neʼe fakaafe e Sehova ki tona fale la ʼe feala ke natou ʼamanaki ki he ka haʼu taulekaleka. ʼE maʼu anai e te kau fakanofo agatonu “te ʼu nofoʼaga” ʼae neʼe teuteuʼi e Sesu maʼa natou ʼi selo. (Soa. 14:2) Pea ko natou ʼae ʼe natou ʼamanaki maʼuʼuli ʼi te kele ʼe natou sisio anai ki te fakahoko ʼo te fakapapau ʼae ia Fakaha 21:3. ʼE mahino ia ʼe ko he toe pilivilesio lahi te fakaafe ʼo tatou e Sehova ke tou fakakaumeʼa mo ia, peʼe ʼi hona aluʼaga fakata ke tou nonofo ʼo talu ai ʼi tona fale la.
KATIKO 39 Ke Lelei Tou Higoa Ia Muʼa ʼo Te ʼAtua