Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faaineineraa i te mau nunaa no ‘te parau a Iehova’

Faaineineraa i te mau nunaa no ‘te parau a Iehova’

‘Faaroo atura te tiaau, maere roa ˈtura hoi i te parau a te Fatu ra o Iehova.’—OHI. 13:12.

1-3. No te aha e ere ai i te mea ohie no te mau pǐpǐ a Iesu ia poro i te parau apî oaoa na “te mau fenua atoa”?

 MEA rahi mau te ohipa ta Iesu Mesia i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ. Ua faaue o ˈna ia ratou ia haere “e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” E mea tia ia poro ratou i te parau apî oaoa o te Basileia i te taata “e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.”—Mat. 24:14; 28:19.

2 Ua here te mau pǐpǐ ia Iesu e ua hinaaro i te parau apî oaoa. Peneiaˈe râ ua ui ratou, ‘E nafea e rave ai i ta Iesu i faaue mai?’ A tahi, mea iti roa ratou. I haapii atoa na ratou i te taata e o Iesu te Tamaiti a te Atua, ua ite râ te taata e ua haapohehia Iesu. Hau atu â, no te taata e rave rahi, mea “haapii-ore-hia e te itea ore” te mau pǐpǐ. (Ohi. 4:13) E ere mai te mau tia faaroo ati Iuda tei haere i te haapiiraa faaroo. Aita atoa te poroi ta ratou i poro i tu i te mau tutuu ati Iuda ta te mau tia faaroo i haapii i te taata e hanere matahiti i te maoro. I te mea e aita te mau pǐpǐ i faaturahia i Iseraela, ua ui paha ratou e e faaroo anei te taata i roto i te Hau emepera puai Roma ia ratou.

3 Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e ririhia e e hamani-ino-hia ratou. Oia atoa e e haapohehia vetahi o ratou. (Luka 21:16, 17) E taiva to ratou mau hoa e utuafare. E haapii atoa ˈtu vetahi mau taata o te faahua parau e e pǐpǐ ratou a te Mesia i te mau parau haavare. E e poro te mau pǐpǐ i te mau tuhaa fenua î i te ohipa iino e te haavîraa uˈana. (Mat. 24:10-12) E nafea ïa ratou e nehenehe ai e poro e “tae noa ˈtu i te hopea o te fenua”? (Ohi. 1:8) Ua ui paha te mau pǐpǐ e nafea ratou e rave ai i tera ohipa noa ˈtu teie mau fifi.

4. Eaha te faahopearaa o te ohipa pororaa?

4 Ua ite te mau pǐpǐ e e ere i te mea ohie ia rave i teie ohipa. Noa ˈtu râ, ua pee ratou i te faaueraa a Iesu e ua poro i Ierusalema, i Samaria e i te tahi atu mau fenua. E 30 matahiti i muri aˈe, ua haere ratou na te vahi e rave rahi i parau ai te aposetolo Paulo e ua “faaite-haere-hia [te poroi] i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” E ua riro mai te taata o te nunaa taa ê e rave rahi ei pǐpǐ. (Kol. 1:6, 23) Ei hiˈoraa, a poro ai Paulo i te motu no Kupero, ua riro atoa mai te tia faatere Roma, aore ra te tiaau, ei pǐpǐ no te mea ua “maere roa” o ˈna i te haapiiraa a te Fatu ra o Iehova.—A taio i te Ohipa 13:6-12.

Ua fafau Iesu e ei pihai iho o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e e tauturu te varua moˈa ia ratou ia poro

5. (a) Eaha ta Iesu i fafau i ta ˈna mau pǐpǐ? (b) Eaha ta te hoê buka aamu e parau ra no nia i te senekele matamua?

5 Ua ite te mau pǐpǐ e eita e tia ia ratou ia poro na te ao atoa ma to ratou iho puai. Oia atoa râ e ua fafau Iesu e ei pihai iho o ˈna ia ratou e e tauturu te varua moˈa ia ratou. (Mat. 28:20) Ua tauturu atoa te tahi atu mau tupuraa i taua tau ra i te mau pǐpǐ. Ia au i te hoê buka aamu, peneiaˈe o te senekele matamua te anotau maitai aˈe no te mau Kerisetiano no te haamata i te poro. Ua faataa atoa teie buka e ua manaˈo te mau Kerisetiano i muri aˈe e na te Atua i faaineine i te reira no ratou.

6. (a) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri mai tumu parau?

6 Na Iehova anei i taui i te mau tupuraa na te ao i te senekele matamua ia nehenehe te mau Kerisetiano e poro? Aita te Bibilia e parau ra. Ua ite râ tatou e ua hinaaro Iehova ia poro to ˈna nunaa i te parau apî oaoa e aita i tia ia Satani ia tapea ia ratou. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou i te tahi mau mea i faaohie i te pororaa i te senekele matamua. E i to muri mai tumu parau, i te tahi mau mea tei tauturu mai ia tatou i teie mahana ia poro i te parau apî oaoa na te ao atoa.

TE HAU ROMA

7. Eaha te Hau Roma, e no te aha mea taa ê ai tera anotau?

7 I te senekele matamua, ua faaohie te hoê anotau hau i roto i te Hau emepera Roma i te pororaa a te mau pǐpǐ. Ua parauhia tera anotau te Hau Roma, aore ra Pax Romana na roto i te reo Latino. I tera roaraa, ua tapea te faatereraa Roma i te orureraa hau haihai atoa. Ua tupu iho â te tahi mau tamaˈi, mai ta Iesu i tohu. (Mat. 24:6) Ua haamou Roma ia Ierusalema i 70 e ua aro i te mau tamaˈi nainai piri atu i te mau otia o te hau emepera. I roto râ i te rahiraa o te mau tuhaa o te hau emepera, mea hau ïa. Mea ohie ïa no te mau pǐpǐ ia ratere na te mau vahi atoa e ia poro. Ua vai teie anotau hau e 200 matahiti i te maoro. Ia au i te hoê buka, aita ˈtu anotau hau maoro aˈe i teie o ta te taata e rave rahi i fanaˈo.

8. Mea nafea te Hau Roma i te tautururaa i te mau pǐpǐ?

8 E 250 matahiti i muri aˈe i te Mesia, ua papai te hoê aivanaa o Origène te iˈoa no nia i teie anotau hau. Ua parau o ˈna e i te mea e i faatere na Roma i te fenua e rave rahi, mea ohie aˈe no te mau pǐpǐ ia poro i tera mau fenua atoa. Aita te taata i aro no te paruru i to ratou fenua. Teie râ, i ora hau na ratou i roto i to ratou mau oire iti. No reira paha, ia au i te manaˈo o Origène, mea rahi ai te taata tei faaroo i te mau pǐpǐ ia poro no nia i te here e te hau. Noa ˈtu e ua hamani-ino-hia te mau pǐpǐ, ua faaohipa maitai ratou i tera anotau hau e ua poro i te parau apî oaoa na te mau vahi atoa.—A taio i te Roma 12:18-21.

MEA OHIE AˈE IA HAERE I TERA E TERA VAHI

9, 10. Eaha te tahi mau mea tei faaohie i te mau pǐpǐ ia haere i tera e tera vahi?

9 Ua hamani Roma hau atu i te 80 000 kilometera purumu no te haere na te mau tuhaa atoa o te hau emepera. E nehenehe ïa te mau faehau o te nuu puai no Roma e haere oioi na te mau vahi atoa no te paruru i to ratou tuhaa fenua e no te tapea i te taata i raro aˈe i to ratou mana. Ua faaohipa te mau Kerisetiano i teie mau purumu no te haere na te mau uru raau, na roto i te mau medebara e na nia i te mau mouˈa no te poro i te vahi e rave rahi.

Maoti te mau purumu hamanihia e to Roma, mea ohie aˈe no te mau pǐpǐ ia poro i te vahi e rave rahi

10 Taa ê atu i te mau purumu, i ratere atoa na to Roma na nia i te pahi. E fano ïa ratou na nia i te mau anavai e taheraa pape aore ra na nia i te miti no te haere i na hanere uahu na te hau emepera atoa. I faaohipa na to Roma hau atu i te 900 aveia. E nehenehe ïa te mau Kerisetiano e rave i te pahi no te fano i te vahi e rave rahi. Aita i titauhia te mau parau haamanahia mai te buka ratere no te tomo i te fenua ê. Mea iti roa atoa te taata eiâ na nia i te purumu. Ua ite hoi ratou e mea etaeta mau te faautuaraa a to Roma i nia i te feia ohipa ino. E i te mea e mea rahi te pahi faehau Roma tei rave i te hoê â mau aveia, aita te mau ratere i mǎtaˈu ia eiâhia ratou i nia i te moana. Noa ˈtu e te parau ra te Bibilia e tei nia Paulo i te mau pahi tei tomo e tei fifihia i te tahi atu mau taime, aita te reira e parau ra e ua haruhia te pahi e te feia eiâ. Mea hau ïa ia ratere na nia i te purumu e na nia i te pahi.—Kor. 2, 11:25, 26.

TE REO HELENI

Mea ohie aˈe ia ite mai i te hoê irava i roto i te hoê buka (A hiˈo i te paratarafa 12)

11. No te aha te mau pǐpǐ i faaohipa ˈi i te reo Heleni?

11 E rave rahi matahiti na mua ˈˈe, ua haru te tia faatere Heleni ra o Alexandre le Grand i te vahi e rave rahi tei faaterehia na e to Roma. Mea rahi ïa te taata i tera mau vahi tei haapii i te paraparau i te tahi huru reo Heleni, parauhia Koinè. E nehenehe ïa te mau pǐpǐ e poro ia ratou na roto i tera reo. E e faahiti atoa i te mau Papai Hebera tei hurihia hoi na roto i te reo Heleni e te mau ati Iuda e ora ra i Aiphiti. Ua matau te taata i teie huriraa, parauhia Septante. Ua faaohipa atoa te mau taata papai Bibilia i te reo Heleni no te papai i te toea o te Bibilia. Mea rahi mau te taˈo na roto i tera reo. E reo maitai ïa teie no te faataa i te pue parau mau hohonu o te Bibilia. E ua tauturu te reo Heleni i te mau amuiraa ia tauaparau te tahi i te tahi e ia vai hoê noa.

12. (a) Eaha te codex, e no te aha mea ohie aˈe ai ia faaohipa i te reira ia faaauhia i te mau otaro? (b) Afea te rahiraa o te mau Kerisetiano i te haamataraa i te faaohipa i te mau buka?

12 Eaha ta te mau Kerisetiano matamua i faaohipa no te haapii atu i te Bibilia? Ua faaohipa na mua ratou i te mau otaro. E ere râ te reira i te mea ohie ia faaohipa e ia afaifai. Ia hinaaro te mau Kerisetiano e rave i te hoê irava, e mea tia ia tatara ratou i te otaro e ia oviri faahou i te reira. Ua papaihia te otaro e rave rahi i nia i te hoê noa pae. Tei nia te Evanelia a Mataio i te hoê otaro taatoa. I muri aˈe, ua haamata te taata i te faaohipa i te codex, te buka matamua. E hohora noa ïa te hoê taata taio i te hoê buka a huri atu ai i te mau api no te rave i te hoê irava. Te na ô ra te feia tuatapapa e ua faaohipa oioi te mau Kerisetiano i te mau buka e i muri aˈe i te matahiti 100, ua faaohipa te rahiraa o ratou i te mau buka.

TE TURE ROMA

13, 14. (a) Eaha te parururaa ta Paulo i fanaˈo ei tino huiraatira Roma? (b) Mea nafea te mau Kerisetiano i te faufaaraahia i te ture Roma?

13 Ua faufaahia te mau Kerisetiano matamua i te ture Roma. Ei hiˈoraa, e tino huiraatira Roma o Paulo e ua paruru pinepine te ture ia ˈna i roto i to ˈna mau tere. A tapea ˈi te mau faehau Roma ia Paulo i Ierusalema e hou ratou a papai ai ia ˈna, ua parau atu Paulo e e tino huiraatira Roma o ˈna. Ua haamanaˈo atu o ˈna i te tapena rahi e eita e nehenehe e papai i te hoê tino huiraatira Roma aita anaˈe o ˈna i haavahia. Te faahopearaa? “Te feia i fatata i te ui atu ia ˈna ra, haere ê atura ïa i reira ra, mǎtaˈu atoa ihora hoi te tapena rahi, i te iteraa oia e, no Roma hoi oia, e oia hoi i ruuruu ia ˈna.”—Ohi. 22:25-29.

Ua faaohipa te mau Kerisetiano i te ture Roma no te paturu e te ‘faatia’ i to ratou tiaraa no te poro

14 Ua tauturu atoa te reira ia Paulo i Philipi. (Ohi. 16:35-40) E a hinaaro ai te hoê nahoa taata riri i te haamauiui i te tahi mau Kerisetiano i Ephesia, ua tamǎrû te hoê tia a te hau i te nahoa e ua faaara ˈtu e te ofati ra ratou i te ture Roma. (Ohi. 19:35-41) I muri aˈe, i Kaisarea, ua faaohipa Paulo i to ˈna tiaraa no te tia i mua i te emepera i Roma. I reira o ˈna i te patururaa i te parau apî oaoa. (Ohi. 25:8-12) Ua faaohipa ïa te mau Kerisetiano i te ture Roma no te paturu e te ‘faatia’ i to ratou tiaraa no te poro.—Phil. 1:7.

TEI TE FENUA E RAVE RAHI TE ATI IUDA

15. I te senekele matamua, ihea roa e rave rahi ati Iuda i ora ˈi?

15 Ua tauturu atoa te tahi atu mea i te mau Kerisetiano matamua ia poro na te fenua atoa. I tera tau, tei te fenua e rave rahi te ati Iuda, eiaha noa i Iseraela. No te aha? E hanere matahiti na mua ˈˈe, ua afai-tîtî-hia te ati Iuda i Asura. E i muri aˈe, ua afai-tîtî-hia vetahi ê i Babulonia. A faatere ai to Peresia ia Babulonia, ua haere te mau ati Iuda e ora e ati aˈe te Hau emepera Peresia. (Ese. 9:30) I te senekele matamua, a ora ˈi Iesu ei taata, i ora na te mau ati Iuda i roto i te Hau emepera Roma atoa mai i Aiphiti e i te tahi atu mau tuhaa o Afirika Apatoerau. Oia atoa i Heleni, Asia Iti (Turekia) e Mesopotamia (Irakia). Te manaˈohia ra e e 60 mirioni taata tei ora na e ati aˈe te hau emepera e e ati Iuda hau atu e 4 mirioni o ratou. Noa ˈtu e tei te mau vahi atoa ratou, ua tapea te mau ati Iuda i ta ratou haapaoraa.—Mat. 23:15.

16, 17. (a) I te mea e tei te fenua e rave rahi te ati Iuda, eaha ta te taata e ere i te ati Iuda i haapii mai ia ratou? (b) Mea nafea te mau Kerisetiano i te peeraa i te hiˈoraa o te mau ati Iuda?

16 I te mea e tei te fenua e rave rahi te ati Iuda, mea rahi te taata e ere i te ati Iuda tei ite i te mau Papai Hebera e tei haapii i ta ratou mau tiaturiraa. Ei hiˈoraa, ua haapii ratou e hoê noa Atua mau e e mea tia ia pee te feia e tavini ra ia ˈna i ta ˈna mau ture. Ua haapii ratou e no ǒ mai te mau Papai Hebera i te Atua e mea rahi te parau tohu no nia i te Mesia i roto. (Luka 24:44) No reira, a poro ai te mau Kerisetiano i te parau apî oaoa, ua ite aˈena te mau ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda i te tahi mau mea ta te mau Kerisetiano e poro ra. Ua hinaaro Paulo e ite mai i te taata o te faaroo i te parau apî oaoa. E pinepine ïa o ˈna i te haere i te mau sunago, te vahi haamoriraa a te mau ati Iuda, e i te faaohipa i te mau Papai no te haaferuri ia ratou.—A taio i te Ohipa 17:1, 2.

17 Ua putuputu tamau te mau ati Iuda no te haamori, i roto anei i te sunago aore ra i rapae. Ua himene ratou, ua pure e ua tauaparau i nia i te mau Papai. Ua pee te mau Kerisetiano i to ratou hiˈoraa e te na reira atoa nei tatou i teie mahana i roto i ta tatou mau amuiraa.

UA TAUTURU IEHOVA IA RATOU IA PORO

18, 19. (a) Eaha ta te mau huru tupuraa i te senekele matamua i tauturu i te mau Kerisetiano ia rave? (b) Eaha to oe manaˈo ia Iehova i muri iho i teie haapiiraa?

18 E anotau otahi mau te senekele matamua. I roto i te Hau emepera Roma, i vai na te hau, i paraparau na te taata i te hoê â reo e i paruru na te ture i te taata. Mea ohie ia haere i tera e tera vahi e ua matau te taata i te fenua e rave rahi i te mau ati Iuda e i te mau Papai Hebera. Ua tauturu teie mau mea atoa i te mau Kerisetiano ia tamau noa i te rave i te ohipa ta te Atua i faaue ia ratou.

19 Fatata e 400 matahiti hou Iesu a haere mai ai i te fenua, ua papai te philosopho Heleni o Platon e mea fifi roa no te taata ia ite o vai te Atua poiete. E eita atoa e nehenehe e haapii i te taata atoa na te ao o vai o ˈna. Ua na ô râ Iesu: “O te mau mea e ore e tia i te taata nei, e tia i te Atua.” (Luka 18:27) Mea papu e ua manuïa te ohipa pororaa maoti ta Iehova tauturu. Te hinaaro nei oia ia faaroo to “te mau fenua atoa” i te parau apî oaoa a ite atu ai ratou o vai o ˈna. (Mat. 28:19) E faataa to muri mai tumu parau e nafea te parau apî oaoa e porohia ˈi na te ao nei i teie mahana.