Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“O te mea tia ïa ia oe”

“O te mea tia ïa ia oe”

“Huna ê noâ oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, ua faaite mai oe i te tamarii nei.”—LUKA 10:21.

1. No te aha Iesu i “oaoa” ai? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 A FERURI na mai te aha te huru o Iesu a “oaoa” ai oia. Peneiaˈe e mata ataata to ˈna e te oaoa iti rahi atoa. No te aha? Ua tono oia e 70 pǐpǐ no te poro i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua. No te mea e rave rahi enemi o te parau apî oaoa, ua hinaaro ru oia e ite mea nafea ta ˈna mau pǐpǐ e rave ai i te ohipa ta ˈna i horoa ˈtu. E enemi atoa te mau papai parau e te mau Pharisea, e taata ite e te maramarama hoi ratou. Ua hinaaro ratou ia hiˈo te taata ia Iesu mai te hoê noa tamuta e i ta ˈna mau pǐpǐ mai te ‘taata haapii-ore-hia e te itea ore.’ (Ohi. 4:13; Mar. 6:3) Noa ˈtu râ, a hoˈi mai ai te mau pǐpǐ, e oaoa rahi to ratou. Ua poro haere ratou noa ˈtu te patoiraa e te mau demoni! Mea nafea ratou i te tapearaa i to ratou oaoa e itoito?—A taio i te Luka 10:1, 17-21.

Ua haamaitai te nunaa o te Atua i ta ratou mau haapiiraa, mea ohie e mea maramarama atu â te reira

2. (a) No te aha Iesu i faaau ai i ta ˈna mau pǐpǐ i te tamarii? (b) Eaha tei tauturu ia ratou ia taa i te pue parau mau hohonu o te Bibilia?

2 Ua parau Iesu ia Iehova: “E haamaitai au ia oe, e tau Metua, e te Fatu o te raˈi e te fenua, i te mea, i huna ê noa oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, e ua faaite mai i te tamarii nei. Oia ïa, e tau Metua, o te mea tia ïa ia oe.” (Mat. 11:25, 26) No te aha Iesu i faaau ai i ta ˈna mau pǐpǐ i te tamarii? E taata ite e te maramarama te mau papai parau e te mau Pharisea o tei manaˈo e mea paari ratou. Area te mau pǐpǐ a Iesu, ua farii ïa ia haapiihia ratou mai te tamarii. Ua haapii ratou ia haehaa, eiaha râ ia teoteo. (Mat. 18:1-4) No to ratou haehaa i horoa ˈi Iehova i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia ratou ia taa i te pue parau mau hohonu o te Bibilia. Area râ te mau tia faaroo ati Iuda teoteo, ua haapoiri-noa-hia ïa ratou na Satani e na to ratou iho teoteo.

3. Eaha ta tatou e haapii i roto i teie tumu parau?

3 Aita e hape e ua oaoa roa o Iesu! Ua oaoa oia i te ite mea nafea Iehova i te faaiteraa i te pue parau mau hohonu o te Bibilia i te mau taata haehaa ma te ore e haapao i to ratou ite. Mea au na te Atua teie huru haapiiraa e aita oia i taui. E nafea oia e faaite ai e mea au noa iho â na ˈna teie huru haapiiraa? I roto i teie tumu parau, e haapii mai tatou e nafea Iehova e faaite ai i te pue parau mau hohonu o te Bibilia i te taata haehaa i teie mahana.

FAATAARAA I TE PUE PARAU MAU HOHONU I TE TAATOARAA

4. Mea nafea Te Pare Tiairaa faaohiehia i riro ai ei ô?

4 I te mau matahiti i mahemo, ua haamahitihiti te faanahonahoraa a te Atua i te faufaaraa ia haapii ma te ohie e te maramarama ˈtu â. E hiˈo mai tatou e toru hiˈoraa. A tahi, te vai nei Te Pare Tiairaa faaohiehia. * E ô teie o tei tauturu i te taata e rave rahi, oia atoa te feia o te fifi ra i te taio aore ra o te fifi ra e te reo. Te ite nei te mau utuafare e maoti te neneiraa faaohiehia, e taa maitai atu â ˈi i ta ratou mau tamarii Te Pare Tiairaa. E rave rahi tei papai i te mau rata haamauruururaa. Ua parau te hoê tuahine e i mǎtaˈu noa na oia i te pahono i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Ua oti râ tera tau! A faaohipa ˈi oia i Te Pare Tiairaa faaohiehia, ua papai oia: “Te horoa pinepine nei au i te pahonoraa e aita vau e mǎtaˈu faahou ra! Te haamauruuru nei au ia Iehova e ia outou.”

5. Eaha te tahi mau haamaitairaa o te Huriraa o te ao apî o te mau Papai moˈa o tei hiˈopoa-faahou-hia?

5 Te piti, te vai ra te Huriraa o te ao apî o te mau Papai moˈa o tei hiˈopoa-faahou-hia. Ua matara mai te reira na roto i te reo Beretane i te rururaa matahiti o te 5 no Atopa 2013. * I teie nei, mea iti roa te taˈo e faaohipahia i roto i te irava e rave rahi, aita râ te auraa i taui e mea ohie aˈe ia taa. E rave anaˈe na i te neneiraa apî reo Beretane. I roto i te Ioba 10:1, i faaohipahia na e 27 taˈo, i teie nei 19 noa ïa. I roto i te Maseli 8:6, e 20 taˈo i na mua ˈˈe, i teie nei 13 noa ïa. Mea papu maitai na irava e piti i roto i te neneiraa apî. Ua parau te hoê taeae faatavaihia taiva ore o tei tavini ia Iehova e rave rahi matahiti: “No taio noa ˈtura vau i te buka Ioba i roto i te neneiraa apî, e au ra e a tahi ra vau e taa ˈi i te reira!” E rave rahi o tei parau mai tera.

6. Eaha to oe manaˈo i te faataaraahia te Mataio 24:45-47 ma te papu atu â?

6 Te toru, a feruri na i te tahi mau faatanoraa apî no nia i te maramaramaraa o te tahi mau irava. Ei hiˈoraa, ua faataa-maitai-hia ˈtu â o vai “te tavini haapao maitai e te paari” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2013. (Mat. 24:45-47) Ua faataa teie tumu parau e o te Tino aratai te tavini haapao maitai. E te “utuafare,” o te feia faatavaihia e tae noa ˈtu te “mamoe ê atu” o te faaamuhia ra e te tavini haapao maitai. (Ioa. 10:16) Te oaoa nei tatou i te ite i teie pue parau mau e i te haapii ia vetahi ê! E nafea ˈtu â Iehova e faaite ai e te au nei oia i te haapiiraa ohie e te papu?

TE HOÊ FAATAARAA OHIE AˈE O TE MAU AAMU BIBILIA

7, 8. Eaha te tahi mau aamu Bibilia e faahohoˈa ra i te tahi mea rahi aˈe i a muri aˈe?

7 A tavini ai outou ia Iehova e rave rahi matahiti, ua ite paha outou i te hoê tauiraa mea nafea ta tatou mau papai i te faataaraa i te tahi mau aamu Bibilia. I na mua ˈˈe, mea matauhia ia parau e ua faahohoˈa te tahi mau aamu i te tahi mea rahi aˈe i a muri aˈe. E tumu maitai anei no te faataa i te mau aamu Bibilia mai teie? E. Ei hiˈoraa, ua faahiti Iesu i “te semeio i te peropheta ra ia Iona.” (A taio i te Mataio 12:39, 40.) Ua faataa Iesu e ua faahohoˈa te rahiraa mahana Iona i roto i te opu o te iˈa i te rahiraa mahana oia e vai ai i roto i te menema.

E puaihia to tatou faaroo a haapii ai i te mau aamu Bibilia e i ta te reira e faahohoˈa ra

8 Te vai ra te tahi atu mau aamu Bibilia o tei faahohoˈa i te tahi mea rahi aˈe i a muri aˈe. Ua faataa te aposetolo Paulo e rave rahi o ratou. Ei hiˈoraa, ua faahohoˈa te taairaa o Aberahama e o Hagara e Sara i te taairaa o Iehova e te nunaa Iseraela e te tuhaa i te raˈi o te faanahonahoraa a te Atua. (Gal. 4:22-26) Hoê â huru no te sekene, te hiero, te mahana Taraehara, te tahuˈa rahi e te tahi atu mau tuhaa o te Ture, e ‘ata ïa o te mau mea maitatai a muri atu.’ (Heb. 9:23-25; 10:1) E puaihia to tatou faaroo a haapii ai i te mau aamu Bibilia e i ta te reira e faahohoˈa ra. Te auraa anei ïa e te faahohoˈa ra te taatoaraa o te taata, tupuraa e taihaa faataahia i roto i te Bibilia i te tahi taata aore ra i te tahi mea?

9. I na mua ˈˈe, mea nafea te aamu Bibilia o Nabota i te faataaraahia?

9 I na mua ˈˈe, e pinepine ta tatou mau papai i te faataa e ua faahohoˈa te taata, tupuraa aore ra taihaa taitahi i roto i te tahi mau aamu i te tahi taata aore ra i te tahi mea. Ei hiˈoraa, ua haapohe te arii vahine ra o Iezebela ia Nabota ia nehenehe ta ˈna tane o Ahaba e rave i te ô vine a Nabota. (Arii 1, 21:1-16) I 1932, ua faataa Te Pare Tiairaa e ua faahohoˈa o Ahaba e Iezebela ia Satani e ta ˈna faanahonahoraa, o Nabota ia Iesu e to Nabota pohe i to Iesu haapoheraahia. I 1961 râ, ua faataa te buka “Ia moˈa to oe iˈoa” (Beretane) e ua faahohoˈa o Nabota i te feia faatavaihia e o Iezebela i te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Oia atoa e ua faahohoˈa te hamani-ino-raahia Nabota na Iezebela i te hamani-ino-raahia te feia faatavaihia i teie anotau hopea. E rave rahi matahiti, ua haapuai teie mau haamaramaramaraa i te faaroo o te nunaa o te Atua. No te aha ïa mea taa ê ai te huru faataaraa i teie nei?

10. (a) E nafea te tavini haapao maitai e vai ara ˈtu â ˈi a faataa ˈi i te tahi mau aamu Bibilia? (b) Te haafaufaa ra ta tatou mau papai i te aha i teie mahana?

10 I te roaraa o te mau matahiti, ua tauturu Iehova i “te tavini haapao maitai e te paari” ia riro ei tavini paari atu â aore ra o te vai ara ˈtu â. E nafea? I teie nei, te vai ara nei te tavini haapao maitai a parau ai e te faahohoˈa ra te hoê aamu Bibilia i te tahi mea rahi aˈe. E na reira ratou e tumu Bibilia papu anaˈe. Mea fifi roa ia taa, ia haamanaˈo e ia faaohipa i te tahi o tera mau faataaraa tahito. E i te mea e ua haafaufaa-noa-hia te auraa rahi aˈe o te nehenehe e huti mai i te aamu Bibilia, aita i haapao-faahou-hia te haapiiraa faufaa o tera mau aamu. No reira ta tatou mau papai i teie mahana e haafaufaa ˈi i te mau haapiiraa ohie e te faufaa no nia i te faaroo, te faaoromai, te paieti e te tahi atu mau huru maitatai o ta tatou e haapii mai i roto i te mau aamu Bibilia. *

E haapiiraa puai mau te huti mai i te hiˈoraa o Nabota (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. (a) Nafea tatou e taa ˈi i teie nei i te aamu o Nabota, e e nafea to ˈna hiˈoraa e tauturu mai ai? (b) I te mau matahiti i mahemo, no te aha mea varavara ˈi ta tatou mau papai i te faahiti e te faahohoˈa ra te tahi mau aamu Bibilia i te mea rahi aˈe? (A hiˈo “Uiraa a te feia taio” i roto i teie vea.)

11 Mea papu e mea ohie aˈe to tatou maramaramaraa i te aamu o Nabota i teie mahana. Aita Nabota i pohe no te mea ua faahohoˈa oia ia Iesu aore ra i te feia faatavaihia. Ua pohe râ oia no te mea ua faaoti papu oia e vai taiva ore ia Iehova. Ua auraro noa oia i ta Iehova mau Ture noa ˈtu te mau hamani-ino-raa a te hoê tia faatere puai. (Num. 36:7; Arii 1, 21:3) E hiˈoraa maitai teie no te mau tavini atoa a te Atua i teie mahana o te faaruru ra i te hoê â hamani-ino-raa. (A taio i te Timoteo 2, 3:12.) E nehenehe te mau Kerisetiano atoa e taa, e haamanaˈo e e faaohipa i teie haapiiraa e e haapuai i to ratou faaroo.

12. (a) Eiaha tatou e faaoti i te aha no nia i te mau faatiaraa Bibilia? (b) No te aha te vai ra ia tatou te mau haamaramaramaraa papu o te mau mea hohonu?

12 E mea tia anei ia faaoti e e haapiiraa faufaa anaˈe to te mau aamu Bibilia e aita ˈtu auraa? Eita. Aita ta tatou mau papai e faataa faahou ra e te faahohoˈa ra te tahi mau aamu Bibilia i te mea rahi aˈe. Te mea râ e haafaufaa-rahi-hia ra i teie nei, o te taairaa ïa o te hoê aamu Bibilia i te tahi atu. Ei hiˈoraa, te haamanaˈo maira te taiva ore o Nabota i mua i te hamani-ino-raa e te pohe i te hapa ore o te Mesia e o te feia faatavaihia. Te haamanaˈo atoa mai râ te reira i te taiva ore o te tavini e rave rahi i roto i te “mamoe ê atu.” E ite papu ïa tatou e nafea Iehova e haapii ai ia tatou ma te ohie. *

TE HOÊ FAATAARAA OHIE AˈE O TE MAU PARABOLE A IESU

13. Eaha te mau hiˈoraa no nia i te tahi mau parabole a Iesu o ta tatou e nehenehe e faataa ma te ohie e te papu i teie nei?

13 O Iesu Mesia te Orometua rahi roa ˈˈe i ora aˈenei. Mea au na ˈna ia faaohipa i te mau parabole aore ra hiˈoraa no te haapii i te taata. (Mat. 13:34) Mea faufaa te mau parabole no te faataa i te mau manaˈo fifi ma te ohie ia nehenehe te reira e haaferuri ia tatou e e haaputapû i to tatou aau. I te roaraa o te mau matahiti, ua faataa ta tatou mau papai i te mau parabole a Iesu ma te ohie e te papu atu â. Ei hiˈoraa, ua tauturu mai Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 2008, ia taa ˈtu â i te mau parabole a Iesu o te faahopue, te huero sinapi e te upeˈa toro. I teie nei, ua ite tatou e ua taaihia teie mau parabole i te Basileia o te Atua o tei tauturu e rave rahi taata ia faarue i teie ao ino e ia riro ei pǐpǐ a te Mesia.

Mea faufaa te mau parabole no te faataa i te mau manaˈo fifi ma te ohie ia nehenehe te reira e haaferuri ia tatou e e haaputapû i to tatou aau

14. (a) Mea nafea tatou i faataa ˈi i te parabole o te taata Samaria i na mua ˈˈe? (b) E nafea tatou e taa ˈi i te parabole a Iesu i teie mahana?

14 E nafea ia taa i te mau aamu aore ra parabole faataa-maitai-hia ta Iesu i faatia? E taipe aore ra e parau tohu te tahi o teie mau aamu. Area te tahi atu, te haapii ra ïa i te hoê haapiiraa faufaa. E nafea râ tatou e ite ai e e taipe teie mau aamu aore ra e ere? I te roaraa o te mau matahiti, ua papu atu â te mau pahonoraa. Ei hiˈoraa, a feruri na mea nafea tatou i faataa ˈi i ta Iesu parabole o te taata Samaria hamani maitai i na mua ˈˈe. (Luka 10:30-37) I 1924, ua parau Te Pare Tiairaa e ua faahohoˈa te taata Samaria ia Iesu; te eˈa na Ierusalema i Ieriko i te oraraa o te taata e ino noa ˈtura mai te orureraa hau i te ô i Edene; te feia eiâ i nia i te eˈa i te mau taiete rarahi e te feia tapihoo nounou; e te tahuˈa e te ati Levi i te Amuiraa faaroo Kerisetiano. I teie râ mahana, te faaohipa ra ta tatou mau papai i te mau parabole no te haamanaˈo i te mau Kerisetiano atoa ia tinai i te mau manaˈo oti noa. E tauturu anaˈe i te feia atoa e hinaaro ra ma te haapii iho â râ ia ratou te parau mau no nia i te Atua. Te oaoa nei tatou i te ite e nafea Iehova e faataa maitai atu â ˈi i te parau mau.

15. Eaha ta tatou e hiˈo mai i to muri nei tumu parau?

15 I to muri nei tumu parau, e hiˈo mai tatou i ta Iesu parabole o na paretenia hoê ahuru. (Mat. 25:1-13) Eaha ta Iesu i hinaaro ia taa ta ˈna mau pǐpǐ i teie anotau hopea no nia i teie faahohoˈaraa puai mau? Te faahohoˈa ra anei te taata, taihaa aore ra tupuraa taitahi i roto i te parabole i te tahi taata aore ra i te tahi mea rahi aˈe i a muri aˈe? Aore ra ua hinaaro anei o ˈna ia huti mai tatou i te mau haapiiraa faufaa o te tauturu ia tatou i teie anotau hopea? O ta tatou ïa e hiˈo mai.

^ Ua piahia na mua Te Pare Tiairaa faaohiehia na roto i te reo Beretane i Tiurai 2011. Mai reira mai, te vai atoa ra Te Pare Tiairaa faaohiehia na roto i te tahi atu mau reo, mea iti roa râ.

^ E fanaˈo te tahi atu mau reo i te neneiraa apî.

^ Ei hiˈoraa, te faataa ra te buka A pee i to ratou faaroo (Farani) i te oraraa o 14 taata taa ê faahitihia i roto i te Bibilia. Te haafaufaa ra te buka i te mau haapiiraa faufaa e huti mai, eiaha râ i te auraa rahi aˈe o te tahi mau aamu Bibilia.

^ Te vai ra i roto i te Parau a te Atua te mau mea e au ra e mea “imi taiata,” aore ra mea fifi ia taa. I roto atoa i te tahi mau tuhaa o te mau rata a Paulo. Tera râ, ua faaurua te varua moˈa i te mau taata papai Bibilia atoa. Te tauturu ra te varua o te Atua i te mau Kerisetiano mau i teie mahana ia taa i te Bibilia, tae noa ˈtu i “te mau mea hohonu atoa a te Atua.”—Pet. 2, 3:16, 17; Kor. 1, 2:10.