Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E ara” anei oe?

“E ara” anei oe?

“E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora.”—MAT. 25:13.

1, 2. (a) Eaha ta Iesu i faaite no nia i te mau mahana hopea? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈo mai?

 A FERURI na ia Iesu e parahi ra i nia i te mouˈa Oliveta. E ite-maitai-hia te hiero i Ierusalema. Tei ia ˈna ra na aposetolo e maha, Petero, Anederea, Iakobo e o Ioane. Te horoa ra ratou i te hoê tariˈa faaroo a faahiti ai Iesu i te parau tohu faahiahia mau no nia i te a muri aˈe. Te faaite ra teie parau tohu eaha te tupu i te mau mahana hopea o teie ao ino a faatere ai Iesu i roto i te Basileia o te Atua. Ua parau Iesu ia ratou e i tera anotau anaanatae mau, e tia ta ˈna “tavini haapao maitai e te paari” no ˈna i nia i te fenua e e horoa i ta ˈna mau pǐpǐ i te maa pae varua i te hora mau.—Mat. 24:45-47.

2 I muri iho, i roto i te hoê â parau tohu, ua faahiti Iesu i te parabole o na paretenia hoê ahuru. (A taio i te Mataio 25:1-13.) I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou i teie mau uiraa: (1) Eaha te poroi tumu o teie parabole? (2) Mea nafea te feia faatavaihia taiva ore i faaohipa ˈi i te aˈoraa o teie parabole e eaha te faahopearaa? (3) E nafea tatou taitahi e faufaahia ˈi i te parabole a Iesu i teie mahana?

EAHA TE POROI O TE PARABOLE?

3. I na mua ˈˈe, mea nafea ta tatou mau papai i faataa ˈi i te parabole o na paretenia hoê ahuru, e eaha te faahopearaa?

3 I roto i te tumu parau i na mua ˈtu, ua haapii mai tatou e i te mau matahiti i mairi ua faatano te tavini haapao maitai i te huru faataaraa o te tahi mau aamu Bibilia. I teie nei, te haafaufaa rahi nei te tavini haapao maitai i te mau haapiiraa e huti mai i te mau aamu, eiaha faahou râ i te mau auraa taipe aore ra te auraa parau tohu. A rave mai na i ta Iesu parabole o na paretenia hoê ahuru. I na mua ˈˈe, i faataa na ta tatou mau papai e te faataipe ra te mau lamepa, te mori e te mau farii i te tahi ohipa aore ra taata. Ua moe anei te poroi ru e te ohie ia taa o teie parabole a haafaufaa-noa-hia ˈi te mau parau rii haihai? Mea faufaa te pahonoraa o teie uiraa.

E mea tia ia ineine te mau paretenia e ta ratou mau lamepa a tae mai ai te tane faaipoipo apî

4. I roto i te parabole, mea nafea tatou i te iteraa (a) o vai te tane faaipoipo apî? (b) o vai te mau paretenia?

4 E hiˈo mai tatou i te poroi tumu o te parabole a Iesu. A tahi, a feruri na i te mau taata i roto i te parabole o na paretenia hoê ahuru. O vai te tane faaipoipo apî? O Iesu. Ua ite tatou i te reira no te mea ua faaau aˈena Iesu ia ˈna iho i te tane faaipoipo apî. (Luka 5:34, 35) O vai te mau paretenia? O te “nǎnǎ iti” o te mau Kerisetiano faatavaihia. Nafea tatou i te iteraa? I roto i te parabole, e mea tia ia ineine te mau paretenia e ta ratou mau lamepa a tae mai ai te tane faaipoipo apî. A tapao na i teie nei i ta Iesu i parau i ta ˈna mau tavini faatavaihia: “Ia tatuahia to outou tauupu, e ia vai amâ ta outou lamepa: e ia au outou i te feia i tiai i to ratou fatu i te hoˈiraa mai, mai te faaipoiporaa maira.” (Luka 12:32, 35, 36) Hau atu â, ua faaau te aposetolo Paulo e Ioane i te mau tavini faatavaihia i te mau paretenia viivii ore. (Kor. 2, 11:2; Apo. 14:4) No te mau tavini faatavaihia a Iesu ïa te aˈoraa e te faaararaa i roto i te Mataio 25:1-13.

5. Ua tano te parabole a Iesu no teihea anotau, e mea nafea oia i te faaiteraa i te reira?

5 Te piti, ua tano te aˈoraa a Iesu no teihea anotau? Na ta Iesu i parau i te pae hopea o te parabole e tauturu mai ia tatou ia ite i te reira. Ua parau oia: “Tae maira taua tane faaipoipo apî ra.” (Mat. 25:10) I roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2013, ua haapii tatou e e vau taime te parau tohu a Iesu i roto i te Mataio pene 24 e 25 i te faahitiraa i to Iesu ‘taeraa mai,’ “haerea mai” aore ra ‘hoˈiraa mai.’ A faahiti ai Iesu i to ˈna taeraa mai, te manaˈo ra oia i te taime a tupu ai te ati rahi i reira oia e tae mai ai no te haava e te haamou i teie nei ao ino. E nehenehe ïa e parau e ua tano teie parabole a Iesu no te mau mahana hopea. E “tae mai” râ oia i te ati rahi.

6. Eaha te poroi tumu o te parabole?

6 Eaha te poroi tumu ta tatou e nehenehe e haapii mai i teie parabole? A haamanaˈo i te tupuraa o te aamu Bibilia. I roto i te Mataio pene 24, ua faahiti Iesu i “te tavini haapao maitai e te paari.” E pǔpǔ iti tane faatavaihia teie tavini o te aratai i te mau pǐpǐ a Iesu i te anotau hopea. Ua faaara Iesu i tera mau tane ia vai taiva ore. I roto i te pene 25, ua faaohipa Iesu i te parabole o na paretenia hoê ahuru no te aˈo i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia atoa i te anotau hopea. Te poroi, oia hoi “e ara” ia ore ratou ia ere i ta ratou haamaitairaa i te raˈi. (Mat. 25:13) E hiˈo anaˈe i teie nei i te parabole e e nafea te feia faatavaihia e faaohipa ˈi i te aˈoraa.

MEA NAFEA TE FEIA FAATAVAIHIA I TE FAAOHIPARAA I TE AˈORAA O TE PARABOLE?

7, 8. (a) No te aha te mau paretenia paari i ineine ai? (b) E nafea te feia faatavaihia e faaineine ai ia ratou?

7 I roto i te parabole, ua haapapu Iesu e taa ê atu i te mau paretenia maamaa, ua ineine te mau paretenia paari ia tae mai te tane faaipoipo apî. No te aha? No te mea ua ineine e ua vai ara ratou. E mea titauhia ia vai ara noa na paretenia hoê ahuru e ia ama noa ta ratou lamepa i te roaraa o te po. Taa ê atu i te mau paretenia maamaa, ua ineine na paretenia e pae, no te mea ua hopoi mai ratou i ta ratou mori ia navai maitai te reira no ta ratou lamepa. E nafea te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore e faaineine ai ia ratou no te taeraa mai o Iesu?

8 Ua ineine te feia faatavaihia i te rave maite i ta ratou hopoia e tae roa ˈtu i te hopea. Ua taa ia ratou e te titau ra ta ratou taviniraa i te Atua ia vaiiho i te oraraa fanaˈo i roto i te ao a Satani. Ua ineine râ ratou i te na reira. Ua faaoti papu ratou i te tavini ia Iehova ma te taiva ore, eiaha no te mea te piri mai ra te hopea, no to ratou râ here ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti. Te tapea nei ratou i to ratou hapa ore e aita ratou e vaiiho ra i te huru oraraa nounou taoˈa, morare ore e miimii o te ao ia ohipa i nia ia ratou. Mai te mau paretenia paari o tei ineine e ta ratou mau lamepa, te tamau noa ra te feia faatavaihia i te anaana. Te tiai noa ra ratou i te taeraa mai o te tane faaipoipo apî, noa ˈtu e e au ra e ua maorohia oia.—Phil. 2:15.

Ua faaara Iesu i te feia faatavaihia ia vai taiva ore

9. (a) Eaha te faaararaa ta Iesu i horoa no nia i te mairiraa i te taoto? (b) Mea nafea te feia faatavaihia i te pahonoraa i te piiraa, “Te haere mai nei te tane faaipoipo apî”?

9 Ua ineine atoa te mau paretenia paari no te taeraa mai o te tane faaipoipo apî no te mea ua vai ara ratou. I roto râ i te parabole, ‘ua tiaruhe na paretenia hoê ahuru e ua mairi i te taoto’ a tiai noa ˈi i te taeraa mai o te tane faaipoipo apî, e au ra hoi e ua maoro oia. E mairi atoa anei râ te mau Kerisetiano faatavaihia i teie mahana i te taoto? Oia hoi e nevaneva atoa anei to ratou feruriraa a tiai noa ˈi i te taeraa mai o te Mesia? E. Ua ite Iesu e e nehenehe te hoê taata o tei ineine e o te hinaaro ru ra e tiai i to ˈna taeraa mai e paruparu e e nevaneva. Ua haa rahi ïa te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore no te vai ara. Mea nafea? I roto i te parabole, o na paretenia hoê ahuru tei pahono i te piiraa, “Te haere mai nei te tane faaipoipo apî!” Tera râ, o te mau paretenia paari anaˈe tei vai ara. (Mat. 25:5, 6; 26:41) Oia atoa, i te anotau hopea, ua pahono te feia faatavaihia taiva ore i te piiraa, “Te haere mai nei te tane faaipoipo apî!” Ua farii ratou i te haapapuraa e te piri mai ra to Iesu taeraa mai e ua ineine ratou. * E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te hopea o te parabole a Iesu o te haafaufaa ra i te hoê taime taa maitai.

HAAMAITAIRAA NO TEI PAARI E FAAUTUARAA NO TEI MAAMAA

10. Eaha te uiraa e hiti mai i te aparauraa i rotopu i te mau paretenia paari e te mau paretenia maamaa?

10 I te pae hopea o te parabole, ua ani te mau paretenia maamaa i te mau paretenia paari i te mori no ta ratou lamepa. Aita râ ratou i tauturu atu. (A taio i te Mataio 25:8, 9.) Afea râ to te mau Kerisetiano faatavaihia oreraa i tauturu i te tahi atu i roto i te fifi? A haamanaˈo no teihea anotau teie parabole. E tae mai Iesu, te tane faaipoipo apî, i te pae hopea o te ati rahi no te haava. E au ra e te faahohoˈa ra teie aparauraa i te mau mea e tupu na mua noa ˈˈe te hopea o te ati rahi. No te aha? No te mea i tera taime, ua fanaˈo te feia faatavaihia i ta ratou tapaoraa hopea.

11. (a) Eaha te tupu na mua noa ˈˈe a haamata ˈi te ati rahi? (b) Eaha te auraa a parau ai te mau paretenia paari i te mau paretenia maamaa e haere e hoo mai i te mori?

11 Te auraa ïa e, hou a haamata ˈi te ati rahi, e fanaˈo te feia faatavaihia taiva ore atoa i te fenua nei i te tapaoraa hopea. (Apo. 7:1-4) Mai reira mai, mea papu e e haere ratou i te raˈi. Eaha râ te tupu no te feia faatavaihia o tei ore i vai ara e o tei taiva? Eita ratou e fanaˈo i te tapaoraa hopea. I tera taime, e faatavaihia te tahi atu mau Kerisetiano. A haamata ˈi te ati rahi, e hitimahuta paha te feia maamaa i te ite ia Babulonia rahi ia haamouhia. I reira paha ratou e taa ˈi e aita ratou i ineine no te taeraa mai o Iesu. I tera taime, eaha te tupu ia ani ratou i te tauturu? Te pahonoraa, tei roto ïa i te parabole. Aita te mau paretenia paari i horoa i ta ratou mori na te mau paretenia maamaa e ua parau atu ia haere e hoo mai i ta ratou mori. I te mea e tei “te tuiraa po,” aita e taata e hoo atu i te mori na ratou. Ua taere roa!

12. (a) I te roaraa o te ati rahi, eaha te tupu no te taata atoa o te faatavaihia e o tei taiva hou te tapaoraa hopea? (b) Eaha te tupu i te feia tei au i te mau paretenia maamaa?

12 I te roaraa o te ati rahi, eita ta te feia faatavaihia taiva ore e nehenehe e tauturu i te feia o te taiva. Ua taere roa. Eaha te tupu i nia i te feia o te taiva? A tapao na i tei tupu no te mau paretenia maamaa o tei haere e hoo mai i te mori: “Tae maira taua tane faaipoipo apî ra, e te feia i ineine ra, haere atura ïa e oia atoa i roto i te oroa faaipoiporaa, e opanihia ihora te uputa.” Ia haere mai Iesu i roto i to ˈna hanahana i te pae hopea o te ati rahi, i reira oia e haaputu ai i te feia faatavaihia taiva ore i te raˈi. (Mat. 24:31; 25:10; Ioa. 14:1-3; Tes. 1, 4:17) Ua patoi râ o Iesu i te feia i taiva. Mai te mau paretenia maamaa, te parau ra ratou: “E te fatu, e te fatu, a iriti aˈe na ia matou.” E nafea râ Iesu i te pahono atu? E horoa ˈtu oia i te hoê â pahonoraa ta ˈna e horoa ˈtu i te taata e rave rahi tei au i te puaaniho: “Aore au i ite ia outou, oia mau ta ˈu e parau ia outou na.”—Mat. 7:21-23; 25:11, 12.

Mea titauhia ia ineine e ia vai ara te mau Kerisetiano faatavaihia taitahi

13. (a) No te aha eiaha ˈi tatou e faaoti e e rave rahi pǐpǐ faatavaihia a te Mesia te taiva? (b) No te aha e parau ai e te haapapu ra te parabole a Iesu i to ˈna tiaturi i te mau Kerisetiano faatavaihia? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

13 Te parau ra anei Iesu e e taiva e rave rahi pǐpǐ faatavaihia e e mea titauhia ia monohia ratou? Aita. I roto i te Mataio pene 24, ua taio tatou e ua faaara Iesu i te tavini haapao maitai e te paari eiaha o ˈna ia riro mai ei tavini ino. E ere râ te auraa e tera to Iesu hinaaro. Oia atoa, e faaararaa te parabole o na paretenia hoê ahuru. Mai na paretenia maamaa e pae e na paretenia paari e pae, mea titauhia ia ineine e ia vai ara te mau Kerisetiano faatavaihia taitahi. Ua horoa Paulo i te hoê â faaararaa i to ˈna mau taeae e tuahine faatavaihia. (A taio i te Hebera 6:4-9; a hiˈo i te Deuteronomi 30:19.) Noa ˈtu e ua faaara tia ˈtu oia ia ratou, ua tiaturi oia e e fanaˈo to ˈna mau taeae e tuahine i ta ratou haamaitairaa. Te haapapu maira te faaararaa o te parabole o na paretenia hoê ahuru e te tiaturi atoa ra Iesu i te feia faatavaihia. Ua ite oia e e nehenehe ta ˈna mau tavini faatavaihia e vai taiva ore e e fanaˈo i te haamaitairaa faahiahia mau!

E NAFEA TE “MAMOE Ê ATU” A TE MESIA E FAUFAAHIA ˈI?

14. No te aha te “mamoe ê atu” e nehenehe ai e faufaa-atoa-hia i te parabole a Iesu?

14 No te mau Kerisetiano faatavaihia te parabole a Iesu. Tera râ, e nehenehe anei te “mamoe ê atu” e faufaa-atoa-hia? (Ioa. 10:16) E! Mea ohie te poroi o te parabole: “E ara.” E ua parau Iesu: “E ta ˈu e parau atu ia outou na, o ta ˈu ïa parau i te taata atoa, E faaitoito,” aore ra e ara. (Mar. 13:37) Te titau ra Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ atoa ia ineine e ia vai ara. E e nehenehe te mau Kerisetiano atoa e pee i te hiˈoraa maitai o te feia faatavaihia o te tuu nei i te taviniraa na mua roa i roto i to ratou oraraa. A haamanaˈo e ua ani te mau paretenia maamaa i te mau paretenia paari i te tahi mori na ratou. Aita râ ratou i horoa ˈtu i te mori. Te haamanaˈo mai ra ta ratou aniraa e tei ia tatou taitahi e ia vai taiva ore i te Atua, ia ineine e ia vai ara. Na tatou iho e amo i tera hopoia i mua i te Haava parau-tia, Iesu Mesia, o te fatata i te tae mai. Ia ineine ïa tatou!

Aita e taata e nehenehe e vai taiva ore aore ra e vai ara no tatou

15. No te aha mea oaoa ˈi no te mau Kerisetiano mau atoa te faaipoiporaa o te Mesia e ta ˈna vahine faaipoipo?

15 Te oaoa nei te mau Kerisetiano atoa no nia i te faaipoiporaa o tei faahitihia i roto i te parabole a Iesu. I mua nei, i muri aˈe i te tamaˈi o Aramagedo, e riro mai te mau Kerisetiano faatavaihia ei vahine faaipoipo a te Mesia. (Apo. 19:7-9) E faufaahia te feia atoa i te fenua i tera faaipoiporaa i te raˈi. No te aha? E haapapuraa te reira o te hoê faatereraa tia roa no te huitaata. Noa ˈtu e to tatou tiaturiraa o te ora e a muri noa ˈtu i te raˈi aore ra i te fenua, e faaoti papu anaˈe i te vai ineine e te vai ara. Ma te na reira, e fanaˈo tatou i te a muri aˈe faahiahia mau ta Iehova i faaineine no tatou!

^ I roto i te parabole, te vai ra hoê roaraa taime i rotopu i te piiraa, “Te haere mai nei te tane faaipoipo apî!” (irava 6) e te taeraa mai o te tane faaipoipo apî (irava 10). I te roaraa o te anotau hopea, ua vai ara noa te feia faatavaihia. Ua taa ia ratou te tapao o te taeraa mai o Iesu. Ua ite ïa ratou e te faatere nei oia ei Arii i roto i te Basileia o te Atua. Tera râ, e mea titauhia ia vai ara ratou e tae roa i te taime e tae mai ai oia.