Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e faanahoraa î i te here te tiavaruraa?

No te aha e faanahoraa î i te here te tiavaruraa?

TE HAAMANAˈO ra o Julian i to ˈna huru a faaarahia ˈi te amuiraa e ere faahou ta ˈna tamaiti i te Ite no Iehova. Te parau ra oia: “Ua oti roa vau i tera taime. O ˈna te mea paari aˈe o ta ˈu mau tamarii e mea piri roa mâua e e rave amui mâua i te ohipa.” Te faataa ra o Julian e haerea maitai noa iho â to ta ˈna tamaiti, i muri aˈe râ, ua taui oia e ua haamata oia i te rave i te ohipa ino. Ua tamau noa te taˈi a te vahine a Julian e aita oia e ite e nafea oia e tamahanahana ˈi i ta ˈna vahine. Ua parau Julian: “Ua aniani noa mâua mai te peu e ua rave maite anei mâua i ta mâua hopoia ei metua.”

Te horoa ra te Bibilia i teihea tumu e tiavaruhia ˈi te hoê taata? I te mea hoi e e faatupu te reira i te oto, no te aha tatou e parau ai e e faaiteraa î i te here te tiavaruraa?

NO TE AHA E TIAVARUHIA ˈI TE HOÊ TAATA?

Ia rave te hoê Ite no Iehova i te hoê hara rahi e ia ore oia e tatarahapa, e tiavaruhia ïa oia.

Eita Iehova e titau ia tatou i te tia-roa-raa, te titau râ oia i ta ˈna mau tavini ia auraro i ta ˈna mau ture e ia vai viivii ore noa. Ei hiˈoraa, ua aˈo atu Iehova i ta ˈna mau tavini ia ape i te mau hara rahi, mai te peu taatiraa pae tino tia ore, te haamoriraa idolo, te eiâ, te taviriraa, te taparahi taata e te peu tahutahu.—Kor. 1, 6:9, 10; Apo. 21:8.

E ere i te mea teimaha ta Iehova e titau mai ra e e paruru atoa te reira ia tatou. Ei hiˈoraa, te hinaaro ra tatou paatoa e ora i rotopu i te feia e faaea hau ra, e faatura ra e te feia haerea maitai. O ta tatou ïa e ite ra i rotopu i to tatou mau taeae e tuahine pae varua. No te aha tera huru haerea? No te mea ua pûpû ratou ia ratou iho ia Iehova e ua euhe ratou e ora ia au i ta ˈna i parau i roto i te Bibilia.

Tera râ, ei taata tia ore, eaha te tupu ia rave te hoê Kerisetiano o tei bapetizohia i te hoê hara rahi? Ua tupu ïa te reira i nia i te tahi mau tavini a Iehova i tahito ra, aita râ Iehova i faarue ê roa ia ratou. Ei hiˈoraa, noa ˈtu e ua faaturi te arii Davida e ua haapohe i te hoê taata, ua parau atu te peropheta Natana ia Davida e ua faaore Iehova i ta ˈna hara.—Sam. 2, 12:13.

No te aha Iehova i faaore ai i ta Davida hara? No te mea ua ite Iehova i te tatarahapa mau a Davida. (Sal. 32:1-5) I teie atoa mahana, ia hara te hoê taata, e faaorehia ta ˈna hara ia tatarahapa mau oia e ia faaea oia i te rave i te mea ino. (Ohi. 3:19; 26:20) Mai te peu e aita te mau matahiapo o te hoê tomite haavaraa i ite e aita teie taata e faaite ra i te tatarahapa, mea tia ia tiavaruhia oia.

Ia tiavaruhia te hoê melo o to tatou utuafare aore ra te hoê hoa, mea fifi paha no tatou ia farii i teie faaotiraa e e manaˈo paha tatou e mea etaeta te reira. Te faaite papu mai ra râ te Parau a Iehova e ia tiavaruhia te hoê taata, e faaiteraa î i te here te reira.

EAHA TE FAUFAARAA O TE TIAVARURAA?

Ua parau Iesu e ‘e faatiahia ra te paari e ta ˈna ra mau tamarii.’ (Mat. 11:19) E hiˈo anaˈe e toru tumu no te aha e faaotiraa î i te paari ia tiavaru i te hoê taata aita e faaite ra i te tatarahapa.

E tiavaruhia te hoê taata ia ore te iˈoa o Iehova ia faainohia. E faahanahana aore ra e faaino to tatou haerea i te iˈoa o Iehova, no te mea ei Ite no Iehova, te amo ra tatou i to ˈna iˈoa. (Isa. 43:10) Mai te hoê tamaiti e faaite ra i te faatura aore ra e faaino i to ˈna metua, oia atoa e nehenehe te haerea o te mau tavini a Iehova e faahanahana aore ra e faaino ia Iehova. I te tau o Ezekiela, ua taai te mau taata o te mau nunaa i te mau ati Iuda i te iˈoa o Iehova. (Ezk. 36:19-23) I teie atoa mahana, ua taai te taata i te mau Ite no Iehova i te iˈoa o Iehova. No reira, ia auraro tatou i ta Iehova mau ture, e faahanahana ïa tatou ia ˈna.

Ua aˈo atu te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano: “Mai te tamarii faaroo ra, eiaha e faaau ia outou iho i to outou mau hinaaro i mutaa iho i to outou mauaraa ra; mai ia ˈna hoi i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa: ua oti hoi i te papaihia e, Ia maitai outou; te maitai nei hoi au.” (Pet. 1, 1:14-16) Ei hiˈoraa, ia rave tatou i te peu taatiraa pae tino tia ore, e faaino tatou i te iˈoa o te Atua. Ia vai viivii ore anaˈe râ to tatou haerea, e faahanahana te reira i te iˈoa o Iehova.

Ia rave te hoê Ite no Iehova i te mea ino, e taa paha i te taata i matau ia ˈna i ta ˈna i rave. Ia faaroo ratou e ere faahou o ˈna i te Ite no Iehova, ua taa ia ratou e te auraro ra te nunaa o Iehova i ta te Bibilia e parau ra e te haafaufaa ra ratou i te viivii ore o te amuiraa. Ei hiˈoraa, i Switzerland, ua haere te hoê taata i te hoê putuputuraa e ua parau atu e te hinaaro ra oia e riro mai ei melo o te amuiraa. Ua tiavaruhia to ˈna iho tuahine no te mea ua rave oia i te peu morare e ua hinaaro oia i tera taime e apiti i te hoê faanahonahoraa o te “ore roa ˈtu e farii i te haerea ino.”

E tiavaruhia te hoê taata ia vai viivii ore noa te amuiraa Kerisetiano. Ua faaara te aposetolo Paulo i to Korinetia i te fifi ia vaiihohia te hoê taata aita i tatarahapa i ta ˈna hara i roto i te amuiraa. Ua faaau oia i te haerea viivii o te taata tei hara i te hopue o te faahopue i te faraoa ota taatoa. Ua parau Paulo: “E hopue te puea atoa i te faahopue iti haihai.” E ua aˈo atu oia ia ratou: ‘E faataa ê atu outou i taua taata ino râ i roto ia outou na.’—Kor. 1, 5:6, 11-13.

E rave tera ‘taata ino’ i te peu taatiraa pae tino tia ore ma te haama ore. Ua haamata atoa vetahi o ta ˈna amuiraa i te farii i to ˈna haerea ino. (Kor. 1, 5:1, 2) Mea atâta hoi, no te mea ua ohipa te peu morare i matauhia i Korinetia i nia i te oraraa o te tahi atu mau Kerisetiano. I teie atoa mahana, ia tâuˈa ore te amuiraa i te hara rahi, e nehenehe vetahi e haamata i te manaˈo e mea faufaa ore te mau ture aveia a Iehova. (Koh. 8:11) Mai te “toˈa i moe i raro aˈe i te pape” e nehenehe e faatomo i te pahi, e nehenehe te mau taata rave hara eita e tatarahapa e faaino i te faaroo o vetahi ê i roto i te amuiraa.—Iuda 4, 12, Traduction du monde nouveau.

E tauturu te tiavaruraa i tei hara ia taa e ua hape oia. Ua faaohipa Iesu i te hiˈoraa o te hoê tamaiti tei faarue i te fare o to ˈna metua tane e ua haamâuˈa i ta ˈna tufaa atoa ma te ora i te hoê oraraa morare tia ore. Ua taa râ i teie tamaiti e mea faufaa ore te oraraa ta ˈna i ite a faaatea ê ai i te fare o to ˈna metua tane. Ua tatarahapa oia e ua faaoti i te hoˈi i to ˈna utuafare. Ua oaoa roa te metua tane i te iteraa e ua taui te haerea o ta ˈna tamaiti e ua farii popou ia ˈna i te fare. (Luka 15:11-24) E tauturu mai teie hiˈoraa ia taa eaha to Iehova huru ia tatarahapa te hoê taata. Te parau ra oia: “Aore roa o ˈu e mauruururaa i te pohe o te taata ino ra; ia fariu mairâ te taata i ta ˈna parau ino ia ora.”—Ezk. 33:11.

Te amuiraa Kerisetiano, o to tatou ïa utuafare pae varua. Ia tiavaruhia te hoê taata, e ere faahou oia i te hoê melo o te utuafare. I muri aˈe i te iteraa i ta ˈna i farerei ma to ˈna haerea ino, e taa ia ˈna i te hape ta ˈna i rave. E haamanaˈo atoa o ˈna i te oaoa rahi o te hoê taairaa maitai e o Iehova e te amuiraa. Na te reira ïa e tauturu ia ˈna ia hoˈi mai i roto i to ˈna utuafare pae varua.

No te tauturu i te hoê taata tei tiavaruhia ia hoˈi mai i te amuiraa, e mea titauhia ia faaite papu tatou i te here. Ei hiˈoraa, te tiai ra e piti taata o tei hahaere ra na nia i te mouˈa ia faaorahia raua i te toetoe i te tau hiona. No te toetoe rahi, rohirohi roa aˈera hoê o na taata e e hinaaro atura e taoto. Ia topa râ to ˈna taoto i nia i te hiona e pohe oia. No te tauturu ia ˈna ia vai araara noa, e poara to ˈna hoa i to ˈna paparia. Noa ˈtu mea mauiui, e faaora râ te reira ia ˈna. Ua faaite atoa o Davida i te hoê â manaˈo a na ô ai oia: “A papai mai te taata parau-tia ra ia ˈu, e mea hamani maitai ïa.” (Sal. 141:5) Noa ˈtu e ua taa ia Davida e mea mauiui te aˈoraa, e tauturu râ te reira ia ˈna.

Mai teie poara, mea titauhia ïa te tiavaruraa no te faahoˈi mai i te hoê taata ia Iehova ra. Ua taui te tamaiti a Julian o tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau i to ˈna oraraa e ua hoˈi mai i te amuiraa ahuru matahiti i muri aˈe i to ˈna tiavaru-raa-hia. I teie nei, e matahiapo o ˈna. Ua faˈi oia: “Ua turai te tiavaruraa ia ˈu ia faaruru roa i te mau faahopearaa o to ˈu huru oraraa. Auaˈe teie huru aˈoraa.”—Heb. 12:7-11.

E NAFEA TATOU E FAAITE AI I TE HERE I TE FEIA TEI TIAVARUHIA?

Mea peapea ia tiavaruhia te hoê taata. E ere râ i te auraa e eita roa o ˈna e hoˈi mai ia Iehova ra. Mea faufaa roa no tatou taitahi ia vaiiho i te aˈoraa ia ohipa mai. E nafea râ?

E tutava anaˈe i te tauturu i te hoê taata i tatarahapa ia hoˈi mai ia Iehova ra

E tutava noa te mau matahiapo i te pee i te here o Iehova, ia aparau anaˈe ratou i te hoê taata e ere faahou i te Ite no Iehova. E faataa ˈtu ratou ma te mǎrû e te papu eaha te titauhia ia ˈna ia rave no te hoˈi mai ia Iehova ra e ia riro faahou ei melo o te amuiraa. Ia faaite te hoê taata o tei tiavaruhia e te hinaaro ra oia e hoˈi mai i roto i te amuiraa, e haere pinepine te mau matahiapo e farerei ia ˈna no te haamanaˈo atu ia ˈna eaha ta ˈna e nehenehe e rave no te hoˈi mai ia Iehova ra. *

E faaite te mau melo o te utuafare i te here no te amuiraa e no te taata tei tiavaruhia a turu ai i te faaotiraa a te mau matahiapo. Te faataa ra o Julian: “E tamaiti noa iho â o ˈna na ˈu, ua faataa ê râ to ˈna huru oraraa ia mâua.”

E faaite te taatoaraa o te amuiraa i te here mau i te taata tei tiavaruhia ma te turu i te aˈoraa ta Iehova i horoa ia ˈna maoti te mau matahiapo. Te auraa ïa e eita e titauhia ia ratou ia rave i te taime e o ˈna aore ra e paraparau ia ˈna. (Kor. 1, 5:11; Ioa. 2, 10, 11) Oia atoa, e faaite atu â te amuiraa i te here e i te turu i te utuafare e ua tiavaruhia hoê o te melo. E taime mauiui mau â no te utuafare. Eiaha roa ˈtu ratou e manaˈo mai te mea ra e ua tuu-atoa-hia ratou i te hiti e te amuiraa.—Roma 12:13, 15.

Teie ta Julian i parau: “E faanahoraa faufaa te tiavaruraa no tatou, e tauturu mai te reira ia ora ia au i te mau ture aveia a Iehova. Noa ˈtu te mauiui o te reira, e faahopearaa maitai ra te itehia i muri aˈe. Ahiri vau i farii i te haerea ino o ta ˈu tamaiti, eita o ˈna e hoˈi mai.”

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1991, api 24-29.